House in progress...

Publicat în Dilema Veche nr. 425 din 5-11 aprilie 2012
House in progress    jpeg

├Än vara lui 2010 am mers cu studen┼úii de la masterul de antropologie de la SNSPA, pentru aproape dou─â s─âpt─âm├«ni, ├«n cercetare la Cacica, comun─â situat─â undeva ├«n centrul Bucovinei. B─âteam zilnic drumurile ├«ntortocheate care legau cele patru-cinci sate ale comunei, r─âsfirate pe dealurile din preajm─â, c─âsc├«nd gura la frumoasele case ├«mpachetate ├«n solzi de lemn, specifici arhitecturii tradi┼úionale locale, sau la vilele impun─âtoare construite de migran┼úii cu dare de m├«n─â sau apar┼úin├«nd antreprenorilor locali. Dup─â-amiezele ne intersectam la terasa generoas─â ├«n folclor recent bucovinean ┼či bere de cicoare. Singurele momente ├«n care ┼čedin┼úele de teren se animau erau cele ├«n care ap─âreau pove┼čtile despre casele f─âloase, pu┼úine la num─âr, ├«n care vreun norocos avusese ocazia s─â intre. Cu pu┼úine zile ├«nainte de plecare, am mers la Suceava s─â facem provizii pentru ultima parte de teren. La ├«ntoarcere, din cauza unui indicator plasat gre┼čit, am r─ât─âcit drumul spre cas─â. Peisajul bogat ├«n vegeta┼úie s─âr─âcise dintr-odat─â iar la un moment dat podi┼čul secetos, pe care ├«l str─âb─âteam, s-a c─âscat, l─âs├«nd loc unui adev─ârat spectacol imobiliar: zeci de case de mari dimensiuni, cele mai multe ├«n plin proces de construc┼úie, grupate sau r─âzle┼úe, dantelau marginea unui ÔÇ×satÔÇť. ├Än mijlocul unui buchet de vile impun─âtoare str─âluceau turlele aurite ale unei biserici. Am oprit ma┼čina ┼či am cobor├«t cu respira┼úia t─âiat─â, ca s─â ne putem dezmetici. Primele g├«nduri care ne b├«ntuiau erau, evident, legate de ÔÇ×casele f─âloaseÔÇť documentate de Cristina Coro┼č ┼či de Daniela Moisa ├«n ┼óara Oa┼čului. C├«nd am intrat ├«n sat, compara┼úiile s-au mai risipit: ├«n timp ce casele f─âloase puneau accent pe o vertical─â plin─â de materiale de construc┼úie de ultim─â genera┼úie, care fac ca unele dintre acestea s─â semene cu recentele sedii de banc─â, vilele din Cajvana erau mai degrab─â ├«n┼čirate pe orizontal─â iar materialele de construc┼úie tindeau s─â fie, preponderent, din registrul mattoni (c─âr─âmizi) de culoare ro┼čiatic─â, combinate cu detalii din material lemnos, fier forjat ┼či gresie. Reveriile italiene ale celor pleca┼úi la munc─â ÔÇô cu predilec┼úie ├«n domeniul construc┼úiilor ÔÇô se ag─â┼úau aici pe scheletul fostelor gospod─ârii ┼ú─âr─âne┼čti, ├«ntr-un stil eclectic ├«n care rusticul autohton ├«l ├«nt├«lne┼čte pe cel global ┼či ├«n care detaliile renascentiste se asociaz─â cu piticii de gr─âdin─â, nenum─ârate glastre cu flori ┼či care pentru f├«n. Am hot─âr├«t c─â trebuia s─â ne ├«ntoarcem anul urm─âtor pentru a ├«n┼úelege mai bine motiva┼úiile ┼či procesele care stau ├«n spatele apari┼úiei acestor construc┼úii, mai ales pentru a demonta mitul jurnalistic al ÔÇ×ira┼úionaluluiÔÇť care ar defini aceste practici. 

De┼či aviza┼úi asupra poten┼úialului de extrem exotism pe care casele c─âjv─âna┼čilor ├«l puteau exercita asupra privirii lor, masteranzii se ├«ntorceau seara din explor─ârile de teren b├«ntui┼úi de acela┼či aer ÔÇ×ira┼úionalÔÇť care p─ârea s─â consolideze o subcultur─â a concuren┼úei continue ├«ntru construirea celei mai mari ┼či mai accesorizate case. C├«nd unii dintre p─ârin┼úii migran┼úilor pleca┼úi la munc─â ├«n Italia au ├«nceput s─â r─âspund─â ÔÇ×nu ┼čtiu, merge┼úi ┼či num─âra┼úi...ÔÇť la ├«ntrebarea ÔÇ×c├«te camere are casa copilului dumneavoastr─â?ÔÇť, p─ârea s─â se complice ┼či mai mult posibilitatea de a ├«ncerca formularea unui model explicativ. De la un moment dat ├«ncolo ├«ns─â, c├«nd discu┼úiile au mers mai ├«n profunzime, a ├«nceput s─â apar─â mai des formulat─â explica┼úia localnicilor, conform c─âreia ÔÇ×c─âjv─ânarii ├«┼či fac case mari ca s─â arate c├«t de harnici s├«ntÔÇť, cu varianta ÔÇ×c├«t de mult muncescÔÇť. Se configura astfel ideea unei ÔÇ×lupte ├«n c─â┼čiÔÇť, cum expresiv numesc interlocutorii Danielei Moisa din ┼óara Oa┼čului competi┼úia pentru cea mai frumoas─â cas─â, ├«n care munca ┼či h─ârnicia ca expresie social─â a acesteia se obiectific─â ├«n geografia casei: ÔÇ×Trecerea de la a reu┼či la reu┼čit─â/e este simptomatic─â, pentru c─â ea anun┼ú─â configurarea unui teren bogat pentru studierea practicilor de consum material asociate dinamicilor valorilor individuale ┼či colectiveÔÇť (Daniela Moisa, 2011). La fel cum, pe vremuri, h─ârnicia era m─âsurat─â prin num─ârul mare de animale de┼úinute de gospodar, casa devine ast─âzi locul geometric al succesului ├«n munc─â. Este vorba, p├«n─â la urm─â, de o strategie care face vizibile ┼či recunoscute prin obiectificare eforturi depuse la mii de kilometri distan┼ú─â. Despre aceast─â lupt─â, Vintil─â Mih─âilescu scrie ├«ntr-un articol recent c─â ÔÇ×nu este doar o nevoie individual─â de recunoa┼čtere a propriei reu┼čite, ci ┼či una de recunoa┼čtere mutual─â a s─âtenilor ┼či a acestora ├«n raport cu ora┼čul ┼či lumea larg─âÔÇť. Unele dintre casele c─âjv─ânarilor dau senza┼úia c─â s├«nt neterminate ├«n mod inten┼úionat, de┼či se lucreaz─â la ele permanent: acestea las─â loc pentru ad─âugiri/interven┼úii ┼či mai ales investi┼úii ulterioare. Terminarea casei ar putea ├«nsemna, ├«n acest caz, ie┼čirea din competi┼úie...

Bogdan Iancu este cercet─âtor la Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón. Sus┼úine seminarii la Facultatea de ┼×tiin┼úe Politice, SNSPA.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.