Hărţile secrete

Publicat în Dilema Veche nr. 364 din 3 - 9 februarie 2011
Hărţile secrete jpeg

O carte care ar trata secretomania din perioada comunistă ar fi ciuntită fără un capitol consistent dedicat hărţilor. Iar geologii care au lucrat în acei ani au multe de povestit pe tema asta. Hărţile topografice – bază pentru orice geolog de teren sau prospector – erau ţinute la straşnic secret. În primele decenii de comunism, geologii de teren – ajunşi în zona de lucru – îşi primeau hărţile de lucru de la miliţia locală, aceste hărţi fiind aduse aici cu transporturi speciale. La fel, la finele campaniilor, hărţile trebuiau predate la miliţia locală – de unde aveau din nou parte de transport privilegiat. Iar toate aceste contacte cu autorităţile întru păstrarea secretului nu erau lipsite de aventuri. Un profesor îmi povestea cum, la finele anilor ’50, în drumurile sale pe văi cu ciocanul, busola şi, evident, harta pe care trebuia să noteze diversele descoperiri, s-a simţit de mai multe ori urmărit, mai mult sau mai puţin discret. La un moment dat – povestea profesorul – atunci cînd, oprit într-o poieniţă, încerca să traseze pe hartă punctele de observaţie, dintr-un tufiş sări nervos plutonierul major local, care îl apostrofă zdravăn cum că batjocoreşte şi întină „harta poporului“. Cu greu şi după ceva vreme l-au convins (cel puţin aparent) superiorii pe apărătorul bunurilor obşteşti că asta era de fapt datoria geologului – tot întru binele poporului. În ultimele două decenii de comunism, hărţile topografice au putut fi transportate spre şi dinspre locurile de studiu, de către geologi. Altceva nimic. Un coleg îmi povestea cum, în anii ’80, trebuia să arate unor geologi occidentali diferite locuri şi puncte de interes profesional din Delta Dunării. Evident, hărţile topografice continuau să fie la mare secret, iar teama de repercusiuni era de asemenea foarte mare. După un tur de Deltă marcat de cîteva momente dificile datorate lipsei hărţilor – pe care ochii străini nu aveau voie să le privească –, colegul meu a primit prin poştă, din Occident, un colet cu mai multe seturi de hărţi cu Delta. Foştii vizitatori crezuseră, probabil, că în România – marcată atunci de lucia sărăcie a magazinelor – nu se mai tipăreau asemenea documente indispensabile oricărui drumeţ şi doriseră să fie de ajutor.

Secretomania absurdă s-a întins puţin şi după 1989. Student geolog, pasionat de paleontologie, am făcut un drum la Cernavodă, în toamna anului 1990, după cîteva eşantioane de calcar foarte bogat în fosile microscopice, din vecinătatea podului de la Cernavodă. A trebuit astfel să dau explicaţii detaliate şi îndelungate celor de la postul de jandarmi care veghează podul, cum că nici nu vreau să distrug nimic, nici că, dacă sînt student, nu voi atenta la siguranţa publică (era imediat după Piaţa Universităţii şi mineriade, iar noi, studenţii de atunci, eram duşmanii poporului). Sub escortă am reuşit totuşi să îmi iau eşantioanele (şi să mă şi lovesc zdravăn peste mînă cu ciocanul geologic– singura dată pînă acum).

Anii ’90 au adus însă, şi în acest domeniu, haosul caracteristic acelui deceniu, iar secretomania avea să dispară aproape ca prin farmec, probabil şi pentru că aveam şi alte subiecte mai fierbinţi la care să ne gîndim. Înţelepţi sînt însă cei care au zis că viaţa este o înşiruire continuă de acţiuni şi reacţiuni, pentru că noua lege a secretului, de la începutul anilor 2000, aducea din nou în prim-plan secretomania anilor comunişti, aceleaşi hărţi devenind din nou un mare secret naţional. Această secretomanie era însă şi mai absurdă, datorită noii ere în care şi România intrase – era virtuală. Numeroase materiale redeveneau secrete în era Internetului, a lui Google Maps şi apoi a lui Google Earth, într-o perioadă în care imagini satelitare cu rezoluţie mult mai bună decît cea a bătrînelor hărţi puteau fi descărcate gratuit – de reclamă – de pe numeroase site-uri. 

Din fericire, acest exces a fost rapid corectat (de ce oare nu gîndim de trei ori înainte să scriem o dată o lege – în loc să scriem întîi legea pentru ca apoi să o modificăm de minim trei ori? – dar asta nu se aplică doar la secrete...). 

Ultimii ani au adus o normalizare în acest domeniu, iar legile NATO şi cutumele UE au ajutat masiv la crearea unei societăţi normale din acest punct de vedere. Elementul nou apărut şi deosebit de dur este, în prezent, secretul de serviciu, normal de altfel într-o societate în care concurenţa între firme începe să joace un rol din ce în ce mai mare. Cu atît mai mult în domeniul geologiei şi al resurselor naturale de diferite feluri. De la bătrînul miliţian care păzea harta poporului, la strictele reguli de acces, la bunul privat şi la informaţiile care sînt în mod real de interes naţional ne desparte o cale lungă şi, poate, mult prea sinuoasă. 

Adrian Stănică este jurnalist de ştiinţă şi cercetător la Institutul Naţional de Geologie şi Geoecologie Marină.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

image png
Un nou avion supersonic ar putea zbura de la Londra la New York în doar 80 de minute
Hyper Sting este un avion supersonic proiectat recent care ar putea depăși viteza de zbor și dimensiunile legendarei aeronave Concorde.
oleg deripaska foto epa efe
Oligarh apropiat de Putin, acuzat că a încercat să obțină cetățenia americană pentru copiii lui
Oleg Deripaska este acuzat de Ministerul american al Justiţiei că a elaborat un plan pentru a o face să nască pe Ekaterina Olegovna Voronina (cunoscută de asemenea ca Ekaterina Lobanova) în SUA de două ori.
Lucrările pe Valea Oltului la structura DN7 în Sibiu Foto DRDP Brașov jpg
Alternative pentru șoferii prinși în capcana lucrărilor de pe Valea Oltului și A1 Sibiu-Pitești VIDEO
De multe luni, din cauza lucrărilor începute în mai multe puncte pe DN7 / E 81 - Valea Oltului, dar și pe A1 Sibiu – Pitești, traficul rutier pentru trei județe este sufocat de ambuteiajele din Sibiu.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.