şi-n dosul geamului - nimic

Un drac şi o ţuică jpeg
Secretomanie vs. mania transparenţei
Scandalul Wikileaks a aprins în toată lumea  dezbaterea despre limitele transparenţei şi ale secretului. Ce fel de informaţii trebuie şi merită să fie cunoscute de toată lumea şi ce trebuie să rămînă secret. În societatea românească, problema se pune în condiţiile unei evoluţii de la secretomania absurdă a regimului comunist, la o situaţie în care pare că totul se spune şi se dezbate în mod public.
Watergate, Sexgate, Wikileaks jpeg
Watergate, Sexgate, Wikileaks
Trei dosare majore au marcat decisiv peisajul media al ultimilor 30 şi ceva de ani. Ele marchează trei vîrste distincte ale presei, iar intervalele care le separă au lăsat timp şi pentru analize patetice, şi pentru exegeze glorificante. S-au scris cărţi, s-au turnat documentare sau lungmetraje de Oscar, iar presa a întors subiectele şi personajele pe toate feţele.
Curiozitate vs interes public   interviu cu Christian MITITELU jpeg
Curiozitate vs interes public - interviu cu Christian MITITELU
"La mijlocul deceniului trecut, am fost daţi în judecată de omul de afaceri G.C. Păunescu pentru o relatare care conţinea detalii incriminatorii privind unele afaceri ale sale. Am decis să o difuzăm deoarece autoarea relatării folosise o sursă confidenţială competentă şi de bună-credinţă. Tribunalul a respins plîngerea omului de afaceri."
Despre persoane şi drepturi jpeg
Despre persoane şi drepturi
Legea accesului la informaţii a fost o breşă majoră în cultura secretomaniei care a guvernat România zeci de ani. Ea a impus transparenţa ca principiu, ca normă în relaţiile autorităţilor publice cu cetăţeanul. Ba nu, nu cu „cetăţeanul“, ci cu – aşa cum sună textul legii – „orice persoană“. Este probabil una din cele mai profunde schimbări de paradigmă din gîndirea politică şi administrativă a României.
Căile neştiute ale banilor jpeg
Informaţiile secrete şi secretele informaţiilor
În lumea actuală, serviciile de informaţii au o dilemă: pe de-o parte, îşi doresc o transparenţă cît mai mare, aşa încît să le fie cît mai uşor să afle date despre alţii, pe de altă parte, se tem că transparentizarea le va îngreuna păstrarea propriilor secrete. Depinde de unde vezi lucrurile, pe ce latură a baricadei te situezi.
Turcia ţine în şah UE şi Rusia jpeg
Indispensabilii în dungi cu stele
Luna trecută, prietenul meu Doug a fost cam supărat. Ziua de leafă i-a picat chiar cînd a fost plecat pe teren. Fără să-şi dea seama, secretara i-a trîntit „check-ul“ cu chenzina pe birou, fără să-l bage într-un plic. A doua zi, sosind la serviciu şi văzîndu-l cum stătea pe masă, Doug avea sentimentul că se produsese o nenorocire: toţi colegii ştiau exact cu cît era plătit.
Hărţile secrete jpeg
Hărţile secrete
O carte care ar trata secretomania din perioada comunistă ar fi ciuntită fără un capitol consistent dedicat hărţilor. Iar geologii care au lucrat în acei ani au multe de povestit pe tema asta. Hărţile topografice – bază pentru orice geolog de teren sau prospector – erau ţinute la straşnic secret. În primele decenii de comunism, geologii de teren îşi primeau hărţile de lucru de la miliţia locală.
Mai bine să ştim totul decît nimic jpeg
Mai bine să ştim totul decît nimic
Am publicat în 2007 un Jurnal secret care mi-a adus mai multă preţuire şi simpatie decît miile de articole şi zecile de cărţi de critică literară pe care le-am scris de-a lungul vieţii. La una dintre lansări, organizată la Lăptăria lui Enache, au vorbit Ion Caramitru şi Mircea Dinescu. Chiar şi adversarii mei literari mă felicită pentru această carte.
Blugii numărul douășapte jpeg
Scriitorii invizibili
Cu Thomas Pynchon nu există decît cîteva fotografii din vremea liceului şi a colegiului. Retras de peste 40 de ani, nu dă interviuri (decît prin fax), nu ţine prelegeri, premiile îi sînt ridicate de altcineva. Revista Playboy a publicat, la un moment dat, un articol în care un fost coleg de facultate al lui Pynchon spunea ceva despre o malformaţie dentară a scriitorului.
Căile neştiute ale banilor jpeg
Căile neştiute ale banilor
E bine să ştim drumurile banilor şi identitatea deţinătorilor lor. Este prea multă corupţie în lume şi prea multe decizii importante se iau într-un determinism ascuns, golind de conţinut iluziile a sute de milioane de oameni.
Haiducie cu secrete bancare jpeg
Haiducie cu secrete bancare
Un fost şef de operaţiuni pentru Insulele Cayman al băncii elveţiene Julius Baer, Rudolf Elmer, care a fost găsit vinovat în mai multe rînduri de încălcarea secretului bancar, a fost arestat din nou în urmă cu două săptămîni pentru că a transmis site-ului Wikileaks informaţii cu numele unor persoane pe care el le consideră a fi comis fraude fiscale.
Bîrfe diplomatice jpeg
Bîrfe diplomatice
Preşedintele rus Dimitri Medvedev a făcut recent aprecierea că dezvăluirile Wikileaks ar fi fost „pozitive“ pentru relaţiile internaţionale. El consideră că majoritatea informaţiilor de pe acest site par a fi descărcate de pe alte site-uri de interes public general.