Căile neştiute ale banilor

Publicat în Dilema Veche nr. 364 din 3 - 9 februarie 2011
Căile neştiute ale banilor jpeg

Povestea este aşa: unul dintre oamenii care trec zilnic pe lîngă noi, pe stradă, la slujbă sau în tramvai, îşi dorea nu mult, ci foarte mult să aibă bani, mulţi bani, pentru a-şi cumpăra o maşină bună, pentru a călători în străinătate, a duce o viaţă îndestulată şi pentru a aşeza în maşina cea luxoasă, în dreapta sa, o soţie nu rea şi acră, ci blondă şi drăgăstoasă. Tocmai pentru că dorea toate acestea mai mult decît ceilalţi oameni, Autoritatea supremă i-a aşezat într-o noapte un sac de bani sub pernă. Omul nostru se trezeşte, nevenindu-i să creadă că este posibil aşa ceva, se grăbeşte şi, aruncîndu-şi sacul cu bani în spate, pleacă vesel pe străzi în căutarea locurilor, a faptelor şi a întîmplărilor mult visate. Numai că totul era închis, de la magazine la agenţii de turism sau bănci şi chiar case de schimb valutar. În schimb, fiecare om întîlnit ducea în spate un sac. Aveau priviri pierdute, vecine cu disperarea, căutînd parcă ceva ce nu putea fi găsit. Povestea spune că personajul pe care-l urmărim a oprit unul dintre aceşti oameni întrebîndu-l dacă nu ştie un magazin care să fie deschis. Răspunsul a venit şoptit, printre dinţi: „Nu, nu este nimic deschis, pentru că azi-noapte toţi oamenii au primit cîte un sac de bani sub pernă şi nici unul nu mai munceşte“.

Banul se poate întoarce împotriva noastră 

Acesta este banul. O invenţie magică pe care omul a descoperit-o în lungul drum al trecerii sale prin istorie. Chiar dacă are mulţi, puţini sau chiar deloc, omul de azi nu-şi mai poate imagina viaţa şi organizarea social-economică fără bani. Banii sînt instrumentul actual al schimbului, care a apărut în momentul în care omul a produs mai mult decît a consumat şi a mers cu surplusul, oferindu-l altor oameni. Banii sînt chemaţi să rezolve în dinamică antagonismul dintre nevoile noastre nelimitate şi resursele limitate ale planetei. Aceasta este, spun unii dintre noi, problema fundamentală a economiei. Banii au stat la baza devenirii lumii materiale, prin intermediul lor realizîndu-se tot ceea ce avem azi în jurul nostru. 

Este uşor, şi-n acelaşi timp greu să vorbeşti despre bani. Ca orice mare invenţie, au în funcţionarea lor un uriaş potenţial distructiv. Spun asta deoarece există tendinţa permanentă de a-i scoate din lumea materială (a lui „a avea“), pentru care au fost creaţi, şi a-i aduce în lumea lui „a fi“, acolo unde nu le este locul ca stăpîni. Invenţia noastră ni se poate întoarce împotrivă.  Cu ocazia acestei crize financiare, Parlamentul European a emis Rezoluţia din 25 martie 2010, referitoare la efectele crizei asupra ţărilor în curs de dezvoltare, unde se arată că paradisurile fiscale oferă posibilitatea de a ascunde bani, stimulînd acţiuni care deteriorează buna guvernanţă, în special în ceea ce priveşte fiscalitatea şi statul de drept. 

O mie de miliarde pentru hoţi

Documentul amintit arată că fluxurile ilegale de capital provenind din ţările în curs de dezvoltare înspre paradisurile fiscale se situează între 641 şi 941 de miliarde de dolari anual. Această sumă reprezintă aproximativ de zece ori valoarea ajutorului mondial pentru dezvoltare. Este vorba despre un fluviu de bani care alimentează corupţia clasei politice din aceste ţări. Iată ce se ascunde în spatele liberalizării pieţei de capital, a cursului de schimb valutar şi a comerţului mondial!

Nu este bine! Trăim într-o lume strîmbă pe care banul pare s-o schimonosească definitiv. Pînă la urmă, statele în curs de dezvoltare, printre care şi România, se află sub o dublă şi nemeritată presiune, generată de necesitatea integrării pe pieţe şi de volatilitatea banilor. Sînt sume imense scoase cu bună ştiinţă şi ascunse de circuitele normale, vizibile ale vieţii economice naţionale şi internaţionale.

O mie de miliarde este suma pe care o mobilizează hoţii internaţionali. Băncile, adevărate multinaţionale financiare, permit, sub secretul bancar, acest lucru. Cum să mai discutăm despre stabilitate politică şi bună guvernanţă, în aceste ţări? Totul se vinde şi se cumpără, totul se negociază şi, în spatele cîştigării fiecărui leu, este un război mai mic sau mai mare. Aceste sume neştiute şi neparticularizate pe ţară şi individ (hoţ) alimentează lovituri de stat, guverne marionetă, economia neagră, generînd probleme uriaşe în chiar statele în curs de dezvoltare. Lăcomia fără sfîrşit nu poate fi oprită decît prin transparenţă. Ce lucruri interesante am afla despre România şi despre mult discutata sa clasă politică!

E bine să ştim drumul banilor

Cu ocazia acestei crize financiare propunem un exerciţiu de imaginaţie: – marea finanţă americană şi occidentală intră în criză – lumea intră în criză – România intră în criză – Guvernul României apelează la FMI pentru finanţare – Fondul impune reducerea deficitelor – Guvernul scade salariile bugetarilor – medicii, cercetătorii, profesorii universitari români pleacă în Occident – America şi lumea occidentală cîştigă specialişti pentru a căror şcolarizare nu au cheltuit nici un cent. Iată un cerc ce se închide în mod necesar şi alambicat şi în care vinovatul devine beneficiar iar cel fără vină devine perdant. Numeroase sînt căile ascunse ale banilor. Cel sărac poate deveni şi mai sărac, iar cel bogat poate deveni şi mai bogat. Sigur, lumea nu stă, şi nici nu poate să stea pe loc în aşteptarea celor săraci şi neajutoraţi. Numai că aşa cum accidentul de la Cernobîl nu este numai treaba Ucrainei, tot aşa, înfometaţii lumii nu mai sînt azi numai treaba ţărilor în care locuiesc. Dacă statele dezvoltate nu pot oferi tehnologii în mod gratuit, atunci ar putea să-i oprească, totuşi, pe corupţii politicii (şi nu numai), din statele în curs de dezvoltare, să-şi cheltuie banii negri în mall-urile din marile oraşe ale lumii.

Făcîndu-se ecoul unor asemenea cereri, Uniunea Europeană militează, în Rezoluţia amintită, pentru ca statele membre să sporească ajutorul pentru dezvoltare, pentru transparenţă şi pentru desfiinţarea binecunoscutelor paradisuri fiscale. E bine să ştim drumurile banilor şi identitatea deţinătorilor lor. Este prea multă corupţie în lume şi prea multe decizii importante se iau într-un determinism ascuns, golind de conţinut iluziile a sute de milioane de oameni.

Dorel Dumitru Chiriţescu
este profesor de economie la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Tîrgu-Jiu. În 2010 a publicat cartea A treia Romă. Despre capitalism, America şi criza din 2007, Editura Academica Brâncuşi. 
 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.