Căile neştiute ale banilor

Publicat în Dilema Veche nr. 364 din 3 - 9 februarie 2011
Căile neştiute ale banilor jpeg

Povestea este aşa: unul dintre oamenii care trec zilnic pe lîngă noi, pe stradă, la slujbă sau în tramvai, îşi dorea nu mult, ci foarte mult să aibă bani, mulţi bani, pentru a-şi cumpăra o maşină bună, pentru a călători în străinătate, a duce o viaţă îndestulată şi pentru a aşeza în maşina cea luxoasă, în dreapta sa, o soţie nu rea şi acră, ci blondă şi drăgăstoasă. Tocmai pentru că dorea toate acestea mai mult decît ceilalţi oameni, Autoritatea supremă i-a aşezat într-o noapte un sac de bani sub pernă. Omul nostru se trezeşte, nevenindu-i să creadă că este posibil aşa ceva, se grăbeşte şi, aruncîndu-şi sacul cu bani în spate, pleacă vesel pe străzi în căutarea locurilor, a faptelor şi a întîmplărilor mult visate. Numai că totul era închis, de la magazine la agenţii de turism sau bănci şi chiar case de schimb valutar. În schimb, fiecare om întîlnit ducea în spate un sac. Aveau priviri pierdute, vecine cu disperarea, căutînd parcă ceva ce nu putea fi găsit. Povestea spune că personajul pe care-l urmărim a oprit unul dintre aceşti oameni întrebîndu-l dacă nu ştie un magazin care să fie deschis. Răspunsul a venit şoptit, printre dinţi: „Nu, nu este nimic deschis, pentru că azi-noapte toţi oamenii au primit cîte un sac de bani sub pernă şi nici unul nu mai munceşte“.

Banul se poate întoarce împotriva noastră 

Acesta este banul. O invenţie magică pe care omul a descoperit-o în lungul drum al trecerii sale prin istorie. Chiar dacă are mulţi, puţini sau chiar deloc, omul de azi nu-şi mai poate imagina viaţa şi organizarea social-economică fără bani. Banii sînt instrumentul actual al schimbului, care a apărut în momentul în care omul a produs mai mult decît a consumat şi a mers cu surplusul, oferindu-l altor oameni. Banii sînt chemaţi să rezolve în dinamică antagonismul dintre nevoile noastre nelimitate şi resursele limitate ale planetei. Aceasta este, spun unii dintre noi, problema fundamentală a economiei. Banii au stat la baza devenirii lumii materiale, prin intermediul lor realizîndu-se tot ceea ce avem azi în jurul nostru. 

Este uşor, şi-n acelaşi timp greu să vorbeşti despre bani. Ca orice mare invenţie, au în funcţionarea lor un uriaş potenţial distructiv. Spun asta deoarece există tendinţa permanentă de a-i scoate din lumea materială (a lui „a avea“), pentru care au fost creaţi, şi a-i aduce în lumea lui „a fi“, acolo unde nu le este locul ca stăpîni. Invenţia noastră ni se poate întoarce împotrivă.  Cu ocazia acestei crize financiare, Parlamentul European a emis Rezoluţia din 25 martie 2010, referitoare la efectele crizei asupra ţărilor în curs de dezvoltare, unde se arată că paradisurile fiscale oferă posibilitatea de a ascunde bani, stimulînd acţiuni care deteriorează buna guvernanţă, în special în ceea ce priveşte fiscalitatea şi statul de drept. 

O mie de miliarde pentru hoţi

Documentul amintit arată că fluxurile ilegale de capital provenind din ţările în curs de dezvoltare înspre paradisurile fiscale se situează între 641 şi 941 de miliarde de dolari anual. Această sumă reprezintă aproximativ de zece ori valoarea ajutorului mondial pentru dezvoltare. Este vorba despre un fluviu de bani care alimentează corupţia clasei politice din aceste ţări. Iată ce se ascunde în spatele liberalizării pieţei de capital, a cursului de schimb valutar şi a comerţului mondial!

Nu este bine! Trăim într-o lume strîmbă pe care banul pare s-o schimonosească definitiv. Pînă la urmă, statele în curs de dezvoltare, printre care şi România, se află sub o dublă şi nemeritată presiune, generată de necesitatea integrării pe pieţe şi de volatilitatea banilor. Sînt sume imense scoase cu bună ştiinţă şi ascunse de circuitele normale, vizibile ale vieţii economice naţionale şi internaţionale.

O mie de miliarde este suma pe care o mobilizează hoţii internaţionali. Băncile, adevărate multinaţionale financiare, permit, sub secretul bancar, acest lucru. Cum să mai discutăm despre stabilitate politică şi bună guvernanţă, în aceste ţări? Totul se vinde şi se cumpără, totul se negociază şi, în spatele cîştigării fiecărui leu, este un război mai mic sau mai mare. Aceste sume neştiute şi neparticularizate pe ţară şi individ (hoţ) alimentează lovituri de stat, guverne marionetă, economia neagră, generînd probleme uriaşe în chiar statele în curs de dezvoltare. Lăcomia fără sfîrşit nu poate fi oprită decît prin transparenţă. Ce lucruri interesante am afla despre România şi despre mult discutata sa clasă politică!

E bine să ştim drumul banilor

Cu ocazia acestei crize financiare propunem un exerciţiu de imaginaţie: – marea finanţă americană şi occidentală intră în criză – lumea intră în criză – România intră în criză – Guvernul României apelează la FMI pentru finanţare – Fondul impune reducerea deficitelor – Guvernul scade salariile bugetarilor – medicii, cercetătorii, profesorii universitari români pleacă în Occident – America şi lumea occidentală cîştigă specialişti pentru a căror şcolarizare nu au cheltuit nici un cent. Iată un cerc ce se închide în mod necesar şi alambicat şi în care vinovatul devine beneficiar iar cel fără vină devine perdant. Numeroase sînt căile ascunse ale banilor. Cel sărac poate deveni şi mai sărac, iar cel bogat poate deveni şi mai bogat. Sigur, lumea nu stă, şi nici nu poate să stea pe loc în aşteptarea celor săraci şi neajutoraţi. Numai că aşa cum accidentul de la Cernobîl nu este numai treaba Ucrainei, tot aşa, înfometaţii lumii nu mai sînt azi numai treaba ţărilor în care locuiesc. Dacă statele dezvoltate nu pot oferi tehnologii în mod gratuit, atunci ar putea să-i oprească, totuşi, pe corupţii politicii (şi nu numai), din statele în curs de dezvoltare, să-şi cheltuie banii negri în mall-urile din marile oraşe ale lumii.

Făcîndu-se ecoul unor asemenea cereri, Uniunea Europeană militează, în Rezoluţia amintită, pentru ca statele membre să sporească ajutorul pentru dezvoltare, pentru transparenţă şi pentru desfiinţarea binecunoscutelor paradisuri fiscale. E bine să ştim drumurile banilor şi identitatea deţinătorilor lor. Este prea multă corupţie în lume şi prea multe decizii importante se iau într-un determinism ascuns, golind de conţinut iluziile a sute de milioane de oameni.

Dorel Dumitru Chiriţescu
este profesor de economie la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Tîrgu-Jiu. În 2010 a publicat cartea A treia Romă. Despre capitalism, America şi criza din 2007, Editura Academica Brâncuşi. 
 

Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.
Cloud system moving into Chatham Sound png
Depinde doar de noi
Altă veste bună din 2022 vine tot din emisfera sudică. În unele zone din Marea Barieră de Corali din Oceanul Pacific, cercetătorii au observat o însănătoșire și o extindere a recifurilor de aici.
p 11 WC jpg
Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”
Dar chiar și dacă nu vrem să facem nimic, partea plină a paharului este că noi avem șanse bune să murim de moarte bună, în aproape aceleași condiții climatice în care am trăit.
p 12 Tarkovski, Nostalgia jpg
Pandemie cu final ca-n filme
Am strîns puncte din tot felul de grozăvii ale pandemiei, așteptînd vaccinul, așteptînd remediul, așteptînd vestea eliberatoare. Și, în cele din urmă, am cîștigat, tancul american a apărut.
p 13 M  Chivu jpg
Copilul călare pe porc sau falsul conflict dintre tradiție și modernitate
Generația mea poate a făcut mai multe sau mai puține. Am făcut ce am putut. Însă viitorul este deja aici. Iar cei care pot prelua ștafeta sînt și ei aici.
06F2AB41 2CE7 4E53 9857 4D9205D89939 1 201 a jpeg
2022, cu bune
Gura mea de aer: cu acel zîmbet curat, te privește fix în ochi și, pe un ton apăsat, îți spune: „Tati, te iubesc!”.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.