Hărţi de hîrtie, de nisip, de zăpadă

Publicat în Dilema Veche nr. 638 din 12-18 mai 2016
Hărţi de hîrtie, de nisip, de zăpadă jpeg

Printre lecturile mele preferate din copil─ârie se num─ârau nu doar romanele lui Jules Verne ╚Öi c─âr╚Ťile de c─âl─âtorie, ci ╚Öi consultarea intensiv─â, pasionat─â a h─âr╚Ťilor din atlasul geografic. Era un prilej de a visa cu ochii deschi╚Öi, ├«ntr-un fel de exerci╚Ťii ale imagina╚Ťiei. Nu ├«mi aduc aminte c├«nd ╚Öi cum am ├«nv─â╚Ťat s─â citesc h─âr╚Ťi, adic─â s─â descifrez complexul vocabular cartografic: culori, linii, semne conven╚Ťionale, nume de locuri, toate aranjate ├«ntr-o secven╚Ť─â nonlinear─â, diferit─â de lectura unui text. F─âr─â ├«ndoial─â c─â familiarizarea cu h─âr╚Ťile din atlase, cu mapamondurile ╚Öi machetele didactice ale globului p─âm├«ntesc mi-a dat sentimentul c─â de╚Ťin un fel de cunoa╚Ötere a lumii, ╚Öi c─â pot s─â m─â reg─âsesc pe mine ├«nsumi ├«n ea. Era reconfortant s─â m─â asigur c─â pot identifica locul ├«n care m─â aflu, g─âsind un punct anumit de pe hart─â. De fapt, noi am ├«nv─â╚Ťat s─â percepem lumea ca pe o hart─â, o ordon─âm mental ├«n func╚Ťie de proiec╚Ťiile ei cartografice. De la Mercator ├«ncoace, matematizarea spa╚Ťiului geografic ne-a indus obi╚Önuin╚Ťa de a reprezenta P─âm├«ntul ca o suprafa╚Ť─â plan─â, ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n re╚Ťeaua de carouri a latitudinilor ╚Öi a longitudinilor.

Dincolo de continua ├«mbun─ât─â╚Ťire a preciziei h─âr╚Ťilor, cartografia are o lung─â ╚Öi interesant─â istorie, care nu trebuie v─âzut─â doar ca un simplu progres ╚Ötiin╚Ťific ╚Öi practic. Limbajul grafic al h─âr╚Ťilor nu este niciodat─â neutru, el exprim─â ├«ntotdeauna viziunea despre lume a celor care le-au creat ╚Öi le-au folosit. Harta este un document istoric, o m─ârturie iconografic─â, un loc de manifestare a reprezent─ârilor mitico-simbolice, a celor religioase ╚Öi ideologice, o form─â a imaginarului, dar ╚Öi concretizarea grafic─â a unor complexe activit─â╚Ťi cognitive. Istoria h─âr╚Ťii nu ├«ncepe ├«n Antichitatea babilonian─â sau cea greco-roman─â, ci mult mai devreme, ├«nainte de apari╚Ťia scrisului, ├«n preistorie. Arheologii au descoperit numeroase urme ale unor activit─â╚Ťi cartografice ├«n sudul Europei ╚Öi nordul Africii. Cea mai cunoscut─â este gravura rupestr─â de la Bedolina, Italia, datat─â la ├«nceputul epocii bronzului (1400 ├«.Hr.), unde se pot vedea a╚Öez─âri, case, drumuri, c├«mpuri cultivate, valea unui r├«u, siluete de oameni ╚Öi de animale. Reprezentarea are caracteristicile unei h─âr╚Ťi: rota╚Ťia, reducerea la scar─â, descrierea abstract─â a unui teritoriu.

Cercet─ârile de teren ale antropologilor au ar─âtat c─â abilitatea de a ├«ntocmi h─âr╚Ťi este universal atestat─â. Nu doar europenii au fost capabili s─â produc─â h─âr╚Ťi, aceast─â capacitate cognitiv─â este prezent─â la oamenii de pretutindeni ╚Öi din toate timpurile. ├Äns─â defini╚Ťia noastr─â a h─âr╚Ťii ca produs cartografic standardizat ╚Öi conven╚Ťional nu se aplic─â ├«n cazul altor contexte istorice ╚Öi culturale, unde h─âr╚Ťile nu aveau aceea╚Öi form─â ╚Öi nici semnifica╚Ťiile din zilele noastre. ├Än societ─â╚Ťile arhaice, oamenii ├«ntocmeau h─âr╚Ťi pentru a se orienta nu numai ├«n spa╚Ťiul geografic, ci ╚Öi ├«n dimensiunile cosmologice sau ├«n lumea de dincolo. Mitul este un element ordonator al lumii, la fel ca ╚Öi harta. Claude L├ęvi-Strauss aminte╚Öte exemple de geografie mitic─â la indienii din America de Nord, interpretarea topografic─â a teritoriului tribal ├«n func╚Ťie de peregrin─ârile eroului civilizator. Cunoa╚Öterea spa╚Ťial─â poate fi stocat─â nu numai pe suporturi materiale (ceramic─â, scoar╚Ťa de copac, piele etc.), ci ╚Öi ├«n manifest─âri orale. ├Än Africa, harta lua forma povestirii sau a recit─ârii unor formule mnemotehnice, con╚Ťin├«nd itinerarii, succesiunea locurilor ╚Öi precizarea distan╚Ťelor dintre ele. ├Än vechiul sat rom├ónesc exista obiceiul b─ât─âii rituale la semnele de hotar: copiii erau pu╚Öi s─â ├«nconjoare mo╚Öia satului ╚Öi b─âtu╚Ťi bine la locurile unde se aflau reperele care o delimitau, cu scopul de a le ╚Ťine minte toat─â via╚Ťa (ritul este atestat ╚Öi ├«n Anglia medieval─â).

Efemere & complexe

Antropologul francez Bruno Latour, adversar al teoriilor ÔÇ×Marelui PartajÔÇť (care stabilesc dihotomiile ÔÇ×primitivÔÇť/ÔÇ×civilizatÔÇť, oralitate/scriere), invoc─â drept argument ├«nt├«mplarea relatat─â de c─âtre exploratorul La P├ęrouse. ├Än anul 1787, dup─â ce debarc─â ├«n insula Sahalin, ├«ncearc─â s─â afle de la localnici dac─â este o insul─â sau o peninsul─â. Spre marea lui surpriz─â, un b─âtr├«n deseneaz─â o hart─â pe nisipul plajei, cu toate detaliile cerute. Mai mult, un t├«n─âr care a v─âzut c─â valurile vor ╚Öterge harta b─âtr├«nului a luat carnetul de note ╚Öi peni╚Ťa lui La P├ęrouse ╚Öi a desenat din nou harta. Localnicii erau capabili s─â g├«ndeasc─â ├«n termenii unei h─âr╚Ťi, s─â conceptualizeze rela╚Ťiile spa╚Ťiale ╚Öi s─â ofere informa╚Ťii topografice foarte precise.

Descrierea indigenilor care deseneaz─â h─âr╚Ťi pe nisip este recurent─â ├«n jurnalele exploratorilor ╚Öi ale c─âl─âtorilor europeni. C├«nd europenii aveau nevoie de indica╚Ťiile geografice ale b─â╚Ötina╚Öilor, ace╚Ötia considerau c─â o schi╚Ť─â pe sol este mai de ajutor dec├«t ghidarea verbal─â. Ei traseaz─â linii ╚Öi cercuri, localizeaz─â triburi ╚Öi sate, forme de relief, cursuri de ap─â, conturul ╚Ť─ârmului sau dispunerea insulelor, totul pe o arie foarte ├«ntins─â. Schi╚Ťarea h─âr╚Ťii avea loc ├«ntr-un context dialogic, fiind ├«nso╚Ťit─â de povestirea ╚Öi gesturile celui care o desena. Uneori, exploratorii au copiat pe h├«rtie aceste efemere h─âr╚Ťi de nisip, ├«ns─â imensa majoritate nu a supravie╚Ťuit contextului ime┬şdiat al producerii lor.

Asemenea h─âr╚Ťi efemere erau desenate pe z─âpad─â de c─âtre eschimo╚Öi sau de popula╚Ťii din zonele arctice (yaku╚Ťi, samoyezi, ciukci). Eschimo╚Öii inuit erau recunoscu╚Ťi pentru aptitudinile lor de a desena ├«n z─âpad─â h─âr╚Ťi de o remarcabil─â acurate╚Ťe. Un exemplu cunoscut este harta desenat─â pentru exploratorul Rasmussen de c─âtre inuitul Pukerluk, ├«n anul 1922, cu detalii foarte precise ale liniei ╚Ť─ârmului ├«n golful Hudson.

├Än cazul eschimo╚Öilor, lipsa reperelor ├«ntr-un teren nediferen╚Ťiat, vastele ├«ntinderi arctice, stilul de via╚Ť─â nomad au stimulat dezvoltarea unui excep╚Ťional sim╚Ť de orientare ╚Öi a capacit─â╚Ťilor de a reda spa╚Ťiul ├«n forme grafice. De fapt, experien╚Ťa cartografic─â este mult mai frecvent─â ├«n societ─â╚Ťile nomade, de v├«n─âtori-culeg─âtori, dec├«t ├«n cele de agricultori sedentari. Lumea rural─â european─â a fost una imobil─â, ╚Ť─âranului nu ├«i pl─âcea s─â c─âl─âtoreasc─â, avea un orizont spa╚Ťial redus. ├Än perioada interbelic─â, cercet─ârile ╚ścolii monografice (la Dr─âgu╚Ö, ├«n ╚Üara Oltului) semnaleaz─â faptul c─â preocup─ârile pentru cunoa╚Öterea stelelor erau aproape inexistente la plugari, dar foarte prezente la p─âstorii transhuman╚Ťi, care se orientau dup─â constela╚Ťii ├«n lungile lor deplas─âri sezoniere.

Pretutindeni, g─âsirea drumului este o nevoie esen╚Ťial─â. Naviga╚Ťia pe mare presupune un tip special de competen╚Ť─â spa╚Ťial─â ╚Öi de cunoa╚Ötere geografic─â. Micronezienii ╚Öi polinezienii din Pacific plecau ├«n lungi c─âl─âtorii maritime, depla┬şs├«ndu-se cu pirogile lor sute de kilometri ╚Öi ajung├«nd cu precizie la destina╚Ťie, f─âr─â h─âr╚Ťi, busol─â ╚Öi compas. Ei reu╚Öeau s─â men╚Ťin─â cursul datorit─â unei sofisticate cartografii mentale, orient├«ndu-se dup─â stele, direc╚Ťia v├«ntului, forma valurilor ╚Öi a norilor, zborul p─âs─ârilor, put├«nd detecta apropierea unei insule ├«nainte ca aceasta s─â intre ├«n raza lor vizual─â. B─â╚Ötina╚Öii din insulele Marshall aveau h─âr╚Ťi f─âcute din be╚Ťi╚Öoare ╚Öi scoici care indicau insulele ╚Öi distan╚Ťele ├«ntre ele. Aceste h─âr╚Ťi erau dispozitive mnemonice, fiind consultate ├«nainte, f─âr─â s─â fie luate ├«n c─âl─âtorie. Din relat─ârile exploratorilor rezult─â faptul c─â navigatorii indigeni erau capabili s─â deseneze h─âr╚Ťi complexe, pe nisip, indic├«nd nu numai pozi╚Ťia insulelor, ci ╚Öi configura╚Ťiile stelare. Este ╚Öi cazul lui Tupia, marele preot din insula Tahiti, care deseneaz─â o hart─â la cererea c─âpitanului Cook, ├«n anul 1769. Tahitienii cuno╚Öteau localizarea insulelor r─âsp├«ndite pe o suprafa╚Ť─â de 4000 km2. ├Ämbarcat pe Endeavour, Tupia piloteaz─â nava p├«n─â ├«n Noua Zeeland─â. Atunci c├«nd era ├«ntrebat ├«n ce direc╚Ťie se afl─â Tahiti, el o indica f─âr─â ╚Öov─âire, uluind ofi╚Ťerii care verificau r─âspunsul cu harta ╚Öi compasul.

Antropologii au ├«ncercat s─â ├«n╚Ťeleag─â aceste sofisticate opera╚Ťiuni mentale de naviga╚Ťie f─âr─â ajutorul h─âr╚Ťii. Antropologul american Thomas Gladwin, ├«n cartea sa East is a Big Bird (1970), propune urm─âtoarea schem─â explicativ─â: navigatorii ├«╚Öi imagineaz─â c─â piroga este sta╚Ťionar─â ├«n centrul unui cerc delimitat de linia orizontului; insulele s├«nt cele care se mi╚Öc─â; stelele care apar la orizont s├«nt cele care indic─â locul de sosire; pentru a m─âsura distan╚Ťa parcurs─â, ei se folosesc de reperul unei insule din afara traiectoriei ambarca╚Ťiunii, observ├«nd configura╚Ťia stelelor din acest punct. ├Än felul acesta, ei realizeaz─â un fel de triangula╚Ťie cartografic─â pentru a ajunge cu bine la destina╚Ťie.

Tot despre orientare, dar cu ajutorul unei h─âr╚Ťi paradoxale, vorbe╚Öte ╚Öi Lewis Carroll. ├Än poemul V├«n─âtoarea snarkului apare o hart─â a m─ârii care poate fi ├«n╚Ťeleas─â imediat de to╚Ťi cei afla╚Ťi pe corabie. Spre deosebire de alte h─âr╚Ťi pline de ÔÇ×semne c─âznite ╚Öi vaneÔÇť, aceasta nu ofer─â nici un reper grafic, dar echipajul e ├«ncredin╚Ťat c─â Bellman, c─âpitanul lor, poate ÔÇ×totul s─â vad─âÔÇť cu ÔÇ×harta lui absolut─â, f─âr─â cap─ât ╚Öi coad─âÔÇť. Aceast─â hart─â total─â esteÔÇŽ complet alb─â.

Alexandru Ofrim este conferen╚Ťiar univ. dr., pred─â cursuri de istorie cultural─â la Facultatea de Litere, Universitatea Bucure┼čti. Cea mai recent─â carte publicat─â: Str─âzi vechi din Bucure┼čtiul de azi, Humanitas, 2011.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.