Fugi, dom'le, de aici!

Publicat în Dilema Veche nr. 468 din 31 ianuarie - 6 februarie 2013
Cum a fost posibil? jpeg

C├«nd ┼či-a asumat r─âspunderea pentru pachetul anticorup┼úie, la indignarea parlamentarilor c─â le vor fi cunoscute averile, premierul N─âstase a avut un moment de sinceritate spun├«nd cam a┼ča: s-a f─âcut mult─â v├«lv─â pe problema corup┼úiei, noi (pluralul maiest─â┼úii) nu s├«ntem convin┼či c─â aceasta este o prioritate, dar adopt─âm aceast─â lege ca s─â putem s─â ne ocup─âm de problemele serioase. Cam aceasta este atitudinea general─â a oficialilor rom├óni fa┼ú─â de corup┼úie. Un moft al presei, un moft al str─âinilor care fac mare caz de o problem─â umflat─â artificial.

C├«nd s-a luat ├«n discu┼úie problema cadourilor pentru demnitari ├«n Comisia juridic─â de la Senat a fost o atmosfer─â de film cu Stan ┼či Bran. Adic─â, dac─â primesc o sticl─â de vin mai scump─â trebuie s─â m─â duc s─â o declar la domnuÔÇÖ V─âc─âroiu? A┼ča se mira Antonie Iorgovan, p─ârintele viitoarei foste Constitu┼úii. Un hohot general care unea fr─â┼úe┼čte Opozi┼úia ┼či Puterea s-a auzit peste Comisie timp de c├«teva zile. O atmosfer─â de gen: nu, serios?! Chiar a┼ča ar trebui s─â vot─âm!? Fugi, domÔÇÖle, de-aici!

C├«nd presa a semnalat c─â senatorul ┼×erban Br─âdi┼čteanu a ├«nc─âlcat prevederile din pachetul anticorup┼úie, av├«nd interese la mai multe firme care import─â medicamente, Comisia juridic─â (da, aceea┼či comisie) a tot am├«nat cazul. Pre┼čedintele, fostul ministru al Justi┼úiei Ion Predescu, a spus c─â trebuie s─â existe indulgen┼ú─â, ÔÇ×doar e oltean de-al meu.ÔÇť ├Än final, Comisia l-a iertat pe senator, de┼či un caz mai flagrant de incompatibilitate nu se putea g─âsi.

De fapt, legisla┼úia anticorup┼úie de tip european vine peste o cultur─â a status-ului social, peste re┼úele de putere de tip arhaic, cu na┼či ┼či clien┼úi, p─âstrate intacte, de┼či au evoluat de la cai la jeep-uri. Norma impersonal─â se personalizeaz─â, devine mai lax─â, excep┼úiile din lege devin regul─â, pentru c─â cei ├«mpricina┼úi s├«nt b─âie┼úi buni, de-ai no┼čtri. ├Än cazul Puwak, primii doi oameni din stat ┼či-au declarat ├«ncrederea absolut─â ├«n ministru, de parc─â ├«ncrederea lor ar fi trebuit s─â conteze. A contat. Argumentul c─â atunci c├«nd rudele ministrului au c├«┼čtigat proiecte nu exista pachetul anticorup┼úie cuprinde ├«n el esen┼úa problemei: guvernul nu a adoptat acest pachet pentru c─â incompatibilitatea este un fapt indezirabil, ci pentru c─â a┼ča i s-a cerut. Cum altfel poate sus┼úine premierul un ministru care a ├«nc─âlcat un principiu legiferat de guvern doar dup─â c├«teva luni? Cazul Beuran se ├«nscrie ├«n aceea┼či atmosfer─â lax─â, de┼či nu are leg─âtur─â cu corup┼úia, ci cu o alt─â lege, dar ┼či cu bunul-sim┼ú. Las─â, domÔÇÖle, c─â e medic bun, vrea s─â fac─â bine, e de-al nostru.

Jurnalul Na┼úional ar─âta ├«n edi┼úia de luni c─â un SRL cu sediul ├«n comuna Cornu a ├«ncasat 70.000 de dolari pentru repara┼úii la aparatele de securizare de la Parlament. Parlament care a votat o lege european─â privind achizi┼úiile publice, legea 212 din 2002. Secretarul general al Camerei Deputa┼úilor (parlamentar PRM; da, acel partid care se lupt─â cu Mafia) spune c─â legile permit negocierea cu o singur─â surs─â ├«n cadrul contractelor legate de ap─ârarea na┼úional─â. Din nou, este adev─ârat. Care a fost logica excep┼úiei din lege? Ca acele contracte de ap─ârare de miliarde ┼či cu eventuale detalii tehnice secrete s─â nu fie anun┼úate ├«n ziare, s─â nu se ├«nghesuie vreun SRL din Suceava s─â liciteze etc. Discutabil principiu, oricum o logic─â exist─â. Dar acestea erau excep┼úiile ┼či nimic nu ├«mpiedic─â oficialii s─â urmeze procedura transparent─â chiar ┼či c├«nd cump─âr─â avioane. La ce a dus excep┼úia ├«n practic─â se vede acum. Camera Deputa┼úilor nu cump─âr─â avioane, ci repar─â ma┼čin─âriile de detectat metale, dar negociaz─â cu o singur─â surs─â, un SRL necunoscut din Cornu. Excep┼úiile de la regul─â devin regula. Dac─â exist─â o sc─âpare c├«t de mic─â, va fi folosit─â. Dac─â legea este clar─â, va fi aplicat─â pe jum─âtate, ┼či oricum nu ├«n cazul b─âie┼úilor buni.

S├«ntem o societate tradi┼úional─â, unde ┼čeful decide totul, ├«n care legea nu a contat niciodat─â prea mult. ┼×eful acord─â ├«ncredere ┼či ├«ncrederea ┼čefului bate legea cum func┼úia bate gradul. O societate ├«n care elitele fur─â prin tradi┼úie, altfel nu mai este nici un farmec s─â fii acolo sus, ├«n ierarhie. ┼×i, de fapt, ei nu fur─â. Ce e r─âu s─â fii senator, ┼čef peste spitale ┼či s─â impor┼úi medicamente?! Ce e r─âu s─â fii ministrul Integr─ârii ┼či b─âiatul t─âu s─â ia bani europeni?! ├Ä┼úi aju┼úi prietenii, neamurile. Doar oltenii se ajut─â ├«ntre ei. P─âi, cum adic─â!? S─â uite de unde a plecat!? Fugi, domÔÇÖle, de-aici, astea s├«nt exager─âri.

Corup┼úia exist─â, dar pare un fenomen cosmic; se manifest─â mereu ├«n alt─â parte, nu ├«n apropierea celui care vorbe┼čte. Legea e lege ┼či e una pentru to┼úi. Scrie ┼či ├«n Constitu┼úie, ┼či ├«n aia veche, ┼či ├«n asta nou─â. Dar legile astea noi, cu averile, cu incompatibilit─â┼úile parc─â, totu┼či... (o str├«mb─âtur─â de gospodar care a v─âzut multe). Genul ─âsta de lege rece, dur─â, a dracului, parc─â prea exagereaz─â. Hai, domÔÇÖle, termina┼úi cu astea, adic─â chiar a┼ča, nu avem ├«ncredere deloc?

Ve┼čnica, centenara problem─â a fondului ┼či a formei, ┼úara real─â versus ┼úara legal─â. ├Än Rom├ónia real─â fiecare lege, s─â zicem ÔÇ×num─ârul XÔÇť ar trebui s─â fie urmat─â de o alt─â lege ÔÇ×X bisÔÇť, cu articol unic: ÔÇ×Legea X se aplic─â. Serios, chiar se aplic─â. Da, ┼či dumneavoastr─â. Nu te mai cruci, domÔÇÖle, se aplic─â ┼či gata!ÔÇť

Precizare ianuarie 2013: Era 2003, ├«nceputul presiunii serioase a UE pe tema corup┼úie ├«n Rom├ónia. G├«ndi┼úi-v─â la personajele de atunci, g├«ndi┼úi-v─â ce banal ne sun─â azi c─â legile respective se aplic─â ┼či mini┼čtri ┼či parlamentari ├«┼či pierd pozi┼úiile din cauza lor. G├«ndi┼úi-v─â cine r├«de la urm─â. ┼×i g├«ndi┼úi-v─â c─â era doar acum zece ani. Ve┼čnica problem─â a fondului ┼či a formei nu e chiar at├«t de ve┼čnic─â totu┼či.

(Dilema, nr. 550, octombrie 2003)

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.