Frumuse╚Ťea ├«n cm ╚Öi kg

Publicat în Dilema Veche nr. 391 din 11-17 august 2011
Frumuse╚Ťea ├«n cm ╚Öi kg jpeg

Nici c─â se putea alege un moment mai potrivit pentru a vorbi despre forma corpului. Acum, ├«n plin─â var─â, fiecare dintre noi ajunge sau m─âcar viseaz─â s─â ajung─â pe o plaj─â ├«n care s─â nu mai r─âm├«n─â, din tot ce este, din tot ce crede despre sine, dec├«t un trup pierdut printre alte trupuri, f─âr─â griji, f─âr─â termene-limit─â, f─âr─â alt─â preocupare dec├«t corpul. Propriul corp, dar ┼či corpurile celorlal┼úi, ├«nghesuite pe plaj─â ca o colonie de pinguini. Cum spunea cineva: animale aflate ├«n concedii pl─âtite. 

Inevitabil, pe o plaj─â ai ocazia s─â contempli o bun─â parte dintre formele pe care le poate lua imperfec┼úiunea. Rarele momente ├«n care z─âre┼čti siluete armonioase nu fac dec├«t s─â accentueze ┼či mai mult impresia c─â specia uman─â dezvolt─â o uluitoare varietate a abaterilor, a defectelor, a deform─ârilor. O leoaic─â va sem─âna ├«ntotdeauna cu o alt─â leoaic─â, iar despre pinguini, ce s─â mai spun, parc─â to┼úi s├«nt la fel, pe c├«nd o aglomerare de corpuri umane ofer─â un inegalabil spectacol al diversit─â┼úii. 

Probabil tocmai aceast─â multitudine a formelor pe care le poate lua corpul omenesc, aceast─â intolerabil─â dev─âlm─â┼čie a conturului a condus la necesitatea de a fixa un canon al siluetei dezirabile. Din at├«tea posibilit─â┼úi, trebuia s─â fie clar ce e ur├«t, ce e frumos, ce e mai frumos ┼či, mai ales, ce e cel mai frumos. Oamenii s├«nt preocupa┼úi nu at├«t de lux, calm ┼či voluptate, c├«t de clasificare, ordine ┼či ierarhie. La urma urmei, luxul e o form─â de clasificare, cu accent pe distinc┼úie (de unde ┼či expresia a avea clas─â), apoi calmul e un fel de ordine, iar ierarhia poate fi o surs─â de voluptate pentru cei ce se vor mereu ├«n v├«rful gr─âmezii sau, cum se spune acum, ├«n topuri. 

De┼či frumuse┼úea se impune instantaneu, f─âr─â a avea nevoie de introduceri, de prezent─âri, de preg─âtiri speciale, de┼či vorbim f─âr─â ezitare de ÔÇ×o frumuse┼úe izbitoareÔÇť, ├«ncercarea de a stabili o ierarhie ├«n domeniul esteticii corporale nu este o treab─â chiar at├«t de simpl─â. Nu e de ajuns s─â ┼čtim c─â frumuse┼úea va m├«ntui lumea sau c─â e doar o promisiune de fericire, avem nevoie de criterii, de etaloane, de norme, de rapoarte ┼či propor┼úii, pentru a putea tinde spre o evaluare obiectiv─â a acelui ÔÇ×nu ┼čtiu ceÔÇť despre care se mai spune c─â s-ar afla, de fapt, ├«n ochiul celui care prive┼čte. 

C├«nd vorbim despre o siluet─â armonioas─â, ne referim la propor┼úia elementelor care o compun, la raportarea fiec─ârui detaliu fa┼ú─â de celelalte p─âr┼úi ┼či fa┼ú─â de ├«ntreg. Ast─âzi, c├«nd idealul de frumuse┼úe este suple┼úea, a spune despre cineva c─â ÔÇ×a luat propor┼úiiÔÇť implic─â, dincolo de cre┼čterea dimensiunilor, ideea unei deform─âri, expresia suger├«nd ├«n fond tocmai pierderea propor┼úiilor ideale.

Venus din Milo ├«n taior 

Statuile grece┼čti ne arat─â cam ce ┼čtiau anticii despre m─âsuri, canon, perfec┼úiune ┼či frumuse┼úe, iar arti┼čtii Rena┼čterii n-au f─âcut dec├«t s─â redescopere propor┼úiile cunoscute de antici. ├Än tratatul s─âu despre propor┼úii scris ├«n 1613, D├╝rer ├«ncearc─â s─â pun─â ├«n ecua┼úie raporturile care ar caracteriza corpul frumos, dar la cap─âtul multor calcule se declara ├«nvins, spun├«nd c─â nu poate defini frumuse┼úea. 

Mai aproape de noi, istoricul francez Georges Vigarello ne face s─â ├«n┼úelegem de ce, ast─âzi, Venus din Milo ├«mbr─âcat─â ├«n taior ar face figur─â de dam─â plinu┼ú─â. El explic─â tuturor ├«n agreabila sa Istorie a frumuse┼úii felul ├«n care idealul corporal s-a schimbat de la o epoc─â la alta. ├Äntr-adev─âr, cultul suple┼úii este relativ recent, impun├«ndu-se odat─â cu primele manechine angajate ├«n 1858 de Charles Frederick Worth, considerat p─ârintele ni┼čei haute couture. ├Än ultimii ani, evolu┼úia greut─â┼úii ideale cunoa┼čte salturi uimitoare. Dac─â ├«n 1933, la o ├«n─âl┼úime de 1,68, o femeie ar fi trebuit s─â c├«nt─âreasc─â 60 de kilograme, ├«n 2001 i se cere ca acul c├«ntarului s─â nu treac─â de 48. Cu astfel de exigen┼úe nu e de mirare c─â ├«n 2006 explodeaz─â scandalul manechinelor anorexice care au murit din pricina ├«nfomet─ârii. Un scandal lipsit ├«n fond de consecin┼úe, de vreme ce idealul siluetelor ca┼čectice nu a p─âlit ┼či nu a sl─âbit. Nici nu mai avea de unde... Totu┼či, au ap─ârut ┼či modele alternative, concursuri de Miss pentru gr─âsu┼úe, dar oric├«t de populare ar fi, aceste frumuse┼úi nu reu┼česc s─â scape nici de aerul parodic ┼či nici de efortul de supracompensare, pe care l-am reg─âsit ├«ntr-un banc primit prin mail, din care po┼úi afla lunga list─â de motive prin care o balen─â se felicit─â c─â nu e siren─â. Oricum, asta sun─â mai bine dec├«t culpabilizarea. 

S-a observat ciud─â┼úenia faptului c─â, odat─â cu epoca modern─â a ├«ndestul─ârii ┼či a evidentei abunden┼úe alimentare, idealul corporal este reprezentat de femeia slab─â, ce se ridic─â de la mas─â ├«nainte de a se s─âtura deplin, renun┼ú├«nd la sosuri savuroase, la un supliment de desert, poate ┼či la p├«ine, pentru a-┼či p─âstra at├«t linia pur─â, c├«t ┼či con┼čtiin┼úa curat─â. Da, iat─â, ea nu cedeaz─â tenta┼úiilor, ea e mai presus de pofte, ea de┼úine controlul asupra corpului ei. Ab┼úinerea ca prob─â a tristei voin┼úe. Vanitatea, orgoliul c├«torva centimetri ├«n minus devoreaz─â f─âr─â mil─â pl─âcerea de a m├«nca. 

Imperativul autocontrolului cuplat cu o adev─ârat─â mitologie dietetic─â realizeaz─â o ├«ntreag─â ┼čtiin┼ú─â de a nu m├«nca. C├«t de paradoxal este tot acest efort de autost─âp├«nire pus apoi ├«n slujba conform─ârii la tirania unor norme str─âine: at├«┼úia centimetri, at├«tea kilograme. C├«t efort s─â nu mai fii tu, doar ca s─â semeni cu al┼úii despre care ┼úi s-a tot spus c─â s├«nt mai frumo┼či dec├«t tine. Te groz─âve┼čti c─â e┼čti st─âp├«nul corpului t─âu doar ca s─â fii un mai bun sclav al ideii altora despre ce e r─âu ┼či ce e bine, despre ce e frumos ┼či despre ce e ur├«t. A┼čadar, nimic mai cultural dec├«t frumuse┼úea corpului. Ce-i drept, cultura lucreaz─â cu materialul clientului, adic─â cu ce l-a ├«nzestrat natura, ├«ns─â jocul e aproape ├«ntotdeauna c├«┼čtigat de artificiu.

Mondializarea frumuse┼úii 

Nu putem neglija presiunea mediului ┼či competi┼úia ├«n vederea seduc┼úiei. Surprinz─âtor, sondajele demonstreaz─â c─â trei sferturi din publicul care urm─âre┼čte concursurile de Miss la TV este format din femei cu v├«rste apropiate de cea a concurentelor. De fapt, este normal ca femeile s─â fie curioase ├«n leg─âtur─â cu nout─â┼úile sezonului la bursa frumuse┼úii, vor s─â vad─â ce detalii au cota ridicat─â, dac─â nu ├«n vederea alinierii, cel pu┼úin pentru o mai bun─â apreciere a locului pe care ├«l de┼úin ├«n sistemul standard de evaluare de tip clepsidr─â 90-60-90. 

├Än acela┼či sens, dar din categoria ┼čtiin┼úei ├«mpr─â┼čtiate prin ziare, amintesc constatarea de tip etologic, conform c─âreia, atunci c├«nd z─âresc o femeie, b─ârba┼úii se uit─â ├«n primul moment la fa┼ú─â ┼či abia apoi coboar─â privirea, ├«n timp ce femeile ÔÇ×sarÔÇť peste fa┼ú─â ┼či evalueaz─â direct s├«nii ÔÇ×celeilalteÔÇť, armele poten┼úialei rivale. Dac─â femeile se uit─â la femei, nu este mai pu┼úin adev─ârat c─â b─ârba┼úii se uit─â la b─ârba┼úi. Ar fi totu┼či diferen┼úa c─â, privind fiecare competi┼úiile destinate genului lor, femeile se m─âsoar─â ┼či se compar─â cu alte femei, ├«n timp ce b─ârba┼úii se identific─â cu al┼úi b─ârba┼úi. S─â ne g├«ndim doar la fotbal, unde publicul majoritar b─ârb─âtesc celebreaz─â virtu┼úi masculine, tr─âind astfel m─âcar prin delega┼úie un eroism care scoate din r├«nd ┼či din rutin─â. C├«┼úi nu jinduiesc dup─â un astfel de profil accentuat, de mare folos ├«n sportul de zi cu zi al alergatului dup─â fuste! Lucrurile acestea ar fi valabile dac─â au dreptate cei care spun c─â, pentru a avea succes, o femeie trebuie s─â fie frumoas─â, iar un b─ârbat trebuie doar s─â ias─â cumva ├«n eviden┼ú─â. 

Pentru c─â e at├«t de important─â, frumuse┼úea feminin─â tinde spre mondializare. Criteriile occidentale de frumuse┼úe cuceresc continent dup─â continent, odat─â cu industria cosmetic─â ┼či marketingul aferent. ├Än America de Sud sau ├«n Asia, o femeie are ┼čanse mai mari s─â fie considerat─â frumoas─â, dac─â are tr─âs─âturi europene. Simptomatic, titlul de Miss Univers 2007 a fost dob├«ndit pentru prima oar─â de o chinezoaic─â, desigur frumoas─â, dar care nu avea mai nimic asiatic ├«n ├«nf─â┼úi┼čare. La o ├«n─âl┼úime de 1,82, c├«nt─ârea 49 de kilograme, avea pielea alb─â, nasul fin, picioarele lungi ┼či ochii nebrida┼úi. De altfel, cea mai cerut─â opera┼úie estetic─â ├«n China este debridarea ochilor ┼či alungirea nasului. ├Än plus, tot mai multe chinezoaice, de┼či au un indice de mas─â corporal─â normal, se consider─â prea grase ┼či ├«ncearc─â s─â sl─âbeasc─â sau se opereaz─â. Exact ca europencele. 

Citeam deun─âzi c─â un grup de cercet─âtori a constatat c─â rata divor┼úurilor este invers propor┼úional─â cu dimensiunile dob├«ndite, ├«n timp, de so┼úie. Adic─â o femeie ├«┼či p─âstreaz─â b─ârbatul, doar dac─â ├«┼či p─âstreaz─â propor┼úiile. Poate c─â lucrurile nu stau tocmai a┼ča. ├Ämi amintesc o replic─â dintr-un film v─âzut tare demult, Ash Wednesday, care m-a pus atunci pe g├«nduri. Era vorba despre un cuplu ├«ntre dou─â v├«rste ÔÇô el interpretat de Henry Fonda, ea de Liz Taylor ÔÇô surprins ├«n plin─â criz─â conjugal─â, ├«n pragul desp─âr┼úirii. La un moment dat, el ├«i repro┼čeaz─â felul ├«n care arat─â, ├«i spune c─â e gras─â ┼či deformat─â. Cu speran┼úa c─â ├«l va rec├«┼čtiga, ea sl─âbe┼čte considerabil ┼či recurge pe ascuns la opera┼úii estetice, reu┼čind s─â se remodeleze ├«n mod spectaculos. Tot efortul ei este inutil. R─âspunsul lui r─âsun─â implacabil, de o sinceritate ucig─âtoare: ÔÇ×Nici un chirurg din lume nu poate opera felul ├«n care te v─âd euÔÇť. 

Da, atunci c├«nd nu mai iubesc, b─ârba┼úii nu-┼či mai dau nici o osteneal─â s─â mint─â; atunci, la sf├«r┼čit, pot fi crezu┼úi pe cuv├«nt. Nu mai las─â loc pentru nici o ├«ndoial─â. Dac─â la ├«nceputul unei rela┼úii o femeie are nelini┼čti ┼či se mai ├«ntreab─â ÔÇ×Oare m─â iube┼čte?ÔÇť, la cap─âtul pove┼čtii va avea parte de certitudini. Una dintre ele ar fi, iat─â, c─â un b─ârbat nu se (re)cucere┼čte doar cu un num─âr ideal de kilograme, dispuse acolo unde trebuie, ├«n func┼úie de gustul zilei. E nevoie de mai mult, poate de altceva, care nu poate fi nici m─âsurat, nici c├«nt─ârit.

Lucia Terzea-Ofrim este lector univ. dr., pred─â cursuri de antropologie cultural─â la Facultatea de Litere, Universitatea Bucure┼čti. Cea mai recent─â carte publicat─â: Ce mi-e drag nu mi-e ur├«t. Pentru o antropologie a emo┼úiei, Editura Paideia, 2009.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.