„Frigul a venit mai devreme“ – interviu cu Radu OPAINA, președinte al Federației Asociațiilor de Proprietari

Publicat în Dilema Veche nr. 782 din 14-20 februarie 2019
„Frigul a venit mai devreme“ – interviu cu Radu OPAINA, președinte al Federației Asociațiilor de Proprietari jpeg

Anul acesta, în apartamentele multor bucureșteni racordate la rețeaua RADET se pare că a fost mai frig decît în alte ierni. Am auzit multă lume plîngîndu-se că așa ceva n-a mai fost dinainte de 1989. Dumneavoastră aveți date care să confirme o situație diferită de cea din alți ani?

În ultimii zece ani, cel puțin, pe timp de iarnă, în medie 10.000 de oameni/zi (100 blocuri/zi) nu au avut căldură și apă caldă, la care s-au adăugat cca. 5000 de oameni pe an care au rămas definitiv fără căldură și apă caldă în București. Iarna aceasta „excelează“ prin faptul că frigul a venit mai devreme, de mult timp nu a mai fost așa frig în noiembrie și decembrie, și printr-o mediatizare a avariilor mai agresivă din partea mass-media. Această mediatizare este ciudată, prin comparație cu anii anteriori, cînd a fost aproape inexistentă, și o văd ca parte dintr-un scenariu politic necinstit. Este vizibil faptul că în prim-planul acestor mișcări de pe scena publică nu este interesul public – cetățean, consumator, Primărie –, ci acapararea în forță a RADET-lui de către ELCEN, invers de cum a fost propagată ideea „comasării“ RADET-ELCEN în ultimii doi ani. În fapt, și RADET, și ELCEN au aceleași probleme, și ambele trebuiau supuse judecății publice de către mass-media în aceeași măsură. Practic, se întîmplă o nouă reașezare a intereselor financiare murdare prin încercarea de eliminare a unora care nu cedează accesul la butoane. Sînt multe fapte care certifică ceea ce spun, dar nu intru în detalii pentru că nu există sprijin public pentru normalizare.

Față de perioada de dinainte de 1989, situația este mult mai gravă. Atunci sistemul putea, tehnic, furniza căldură tuturor locuitorilor din București, azi nu mai poate.

Se vorbește de avarii la RADET, de faptul că rețeaua de conducte e uzată și nu mai face față. Asta o știm de foarte mult timp, dar totuși, ce s-a întîmplat brusc iarna asta față de cea trecută? (Cel puțin în cartierul în care locuiesc – Titan – de la începutul acestei ierni pare să fi fost vorba de un adevărat program de reducere a căldurii, un program de la care s-a făcut o mică excepție în perioada sărbătorilor, cînd a fost ceva mai cald în case.)

Rețeaua este extrem de uzată. Sînt zone foarte multe unde rețeaua este, de fapt, un tub de pămînt format în subsol prin acțiunea naturala a apei (pîrîuri subterane). Banii pentru reparațiile și înlocuirile necesare au fost în bugetele RADET și ELCEN, dar au fost fraudați de toți politicienii (PNL, PSD, PDL etc.) care s-au perindat în ultimii cel puțin douăzeci de ani pe la Primăria București, Ministerul Energiei și prin conducerea RADET și ELCEN.

Situația devine din ce în ce mai gravă întrucît, de frica avariilor, angajații RADET reduc intenționat debitul de furnizare, condiții în care scade dramatic calitatea serviciului, adică în apartamente nu ajunge apa caldă la parametrii legali și contractuali și este frig, foarte frig.

Caloriferele sînt mai reci, dar întreținerea costă cel puțin la fel ca în anii trecuți. Unde se duc banii locatarilor?

Calitatea serviciului este precară, dar prețul plătit de populație este mare. Banii se duc în direcții nevăzute de public, în mare parte în buzunarele unor „privilegiați“ ai sistemului politic comun. O mare problemă a populației de care profită din plin privilegiații este că majoritatea oamenilor nu au învățat încă să își citească factura.

E ceva de făcut pentru rezolvarea problemei? Mai punem o haină în plus pe noi, cum ne recomanda Nicolae Ceaușescu? Cine și cum ar trebui, după părerea dvs., să răspundă pentru ce se întîmplă?

Se pot rezolva foarte ușor și fără prea mari eforturi absolut toate problemele aplicînd tehnologii moderne și folosind resursele energetice proprii. Rezultă un preț de maximum 130 de lei/gigacalorie, cu tot cu investiție și la calitate foarte bună, cu randament extrem de ridicat. Însă politicienii actuali din toate partidele sînt departe de soluții și se îndepărtează pe zi ce trece de acestea pentru că nu soluțiile îi preocupă, ci cum să își continue „traseul“ lor sau cum să se scoată unii pe alții din joc. Iar așa-zisele soluții care se transmit prin presă sînt greșite și foarte costisitoare și păguboase pentru oraș și pentru populație, dar bănoase pentru politicieni. Ceea ce este foarte grav este că cei care din partea UE răspund de sectorul energiei, pe plan european, în loc să scurteze agonia și nenorocirea din România și să impună practic dezvoltarea și eficiența energetică prin implementarea acelorași soluții care se aplică azi în alte țări civilizate, ei tolerează soluțiile vechi, depășite și foarte scumpe, dar care, ca și în cazul politicienilor români, sînt în avantajul lor pentru că, probabil, financiar, pe termen scurt, mediu și lung, au de cîștigat.

Nu contează cît plătește populația sau cîte generații vor fi puse să plătească ineficiența.

Răspunderea juridică, materială, civilă și penală pentru tot ceea ce s-a întîmplat în București cu sistemul de încălzire, care este o componentă importantă a siguranței locale și naționale, este în sarcina tuturor primarilor de după 1990, a consilierilor generali ai Capitalei, a miniștrilor de la Energie și a subordonaților acestora.

Pînă la minunea numită normalizare, singura soluție pentru populație rămîne descurcarea pe cont propriu, așa cum a fost „învățată“ de sistem, cu mențiunea că și această soluție, la un moment dat, se va bloca.

Problema este cu mult mai gravă în București întrucît și rețelele de gaze naturale, de energie electrică și de apă rece și canalizare sînt practic în aceeași situație cu rețeaua de termoficare. Consecințele pot fi catastrofale și nu exagerez deloc.

a consemnat Andrei MANOLESCU

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Umbra lui Putin în România. Un cunoscut expert în securitate explică de ce am devenit o țintă pentru spionajul rusesc
Rusia a pornit un veritabil război hibrid împotriva NATO, iar România e una dintre ținte. Analistul Hari Bucur Marcu a explicat motivele pentru care serviciile ruse sunt hiperactive în zonă și de ce România reprezintă o țintă importantă pentru spionii Kremlinului.
image
Mulți voluntari străini au crezut că sunt pregătiți să lupte în Ucraina, dar s-au înșelat, spune un veteran american
Unii voluntari occidentali care s-au alăturat războiului din Ucraina au fost uciși după ce s-au înrolat presupunând eronat că lupta va fi ușoară, a declarat pentru Business Insider un veteran american care a luptat în Ucraina de la începutul invaziei și până în decembrie.
image
„Copiii spun lucruri trăznite“, momente de colecție: Nu s-a oprit din râs toată emisiunea VIDEO
Virgul Ianțu s-a amuzat copios alături de fiecare copil care a spus un lucru amuzant în cadrul show-lui de televiziune.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.