Fotbalul se naşte în vacanţa de vară

Publicat în Dilema Veche nr. 545 din 24-30 iulie 2014
Fotbalul se naşte în vacanţa de vară jpeg

Amigdalele poartă vina pentru primele mele tabere de vară. Roşii, mari ca nişte prune, aşa mi le descria mama. Aveam patru ani jumate şi m-au trimis la Eforie Nord, să respir aerul de mare, bun pentru gîtul mereu inflamat. Opoziţia mea fusese fermă, nu suportasem prea bine să stau o lună fără ai mei şi, cînd m-au adus acasă, în vara lui ’77, n-am vrut să le vorbesc. O muţenie ostilă pe care uneori aveam s-o adopt ca pe un soi de camuflaj. De la bun început, am fost convins că tabăra de vară are o legătură cu boala, cu spitalul, cu tratamentul. Vara următoare m-au luat din tabără şi am mers la Saturn, în concediul lor. Altceva...

Într-o tabără adevărată aveam să merg în ’81, după clasa a II-a, la Cheia. Era o tabără de pionieri, unde ne însoţea domnul Oancea, un învăţător pitic purtător de cocoaşă, căruia de fiecare dată cînd voiam să cumpăr ceva trebuia să-i cer cîte 5 lei din banii de cheltuială pe care taică-miu mi-i lăsase la el ca la o bancă. Mi-era jenă să-l tot trag de mînecă pentru fiecare gogoaşă. Aici m-am mai dumirit cam cum era cu taberele – un fel de armată. Cea mai pregnantă însă este amintirea bătăilor pornite cu alţi băieţi din Prahova, cazaţi la altă cabană. Nu ştiu de unde pornise conflictul – de fapt, habar nu am dacă l-am ştiut şi atunci. Îmi e încă limpede că Tinel ne-a trezit pe toţi şi în cîteva minute ne-a mobilizat. Stîrnise o hărmălaie în care vîjîiau cataramele curelelor, aşa am înaintat bezmetici în întuneric. Nu mai ştiu ce-a ieşit, dacă am fost lovit ori dacă am răpus vreun nenorocos. Am rămas doar cu agitaţia care ne scosese gata să ne luptăm şi cu furia care ne-a stăpînit pînă spre miezul nopţii. Şi încă ceva. De la mănăstirea Suzana îmi luasem nişte cărţi poştale pe care le vîrîsem sub o helancă, a căror formă dădea un volum ţesăturii. Aşa apar în fotografia pe care profesorul mi-a făcut-o în curtea mănăstirii Suzana. Cînd m-am întors, ai mei m-au întrebat ce am acolo, iar eu între timp pierdusem cărţile poştale şi, crezînd că e vorba de ceva grav, am ţinut-o una şi bună că sub helancă nu e nimic, că li se pare şi că nu se vedea decît însigna cu ciocănitoarea Woody. De atunci mai am două cărţi poştale expediate, amîndouă cu un mesaj tipic, scurt şi sec, trimise la două zile diferenţă: „Dragi părinţi, vă trimit calde salutări din frumoasa staţiune Cheia. Cu drag Cosmin.“ În a doua, fără nici o explicaţie, înlocuisem „salutările“ cu „felicitări“.

A patra tabără, din ’84, are legătură cu prima: boala. Nu eram bolnav, dar fiind vorba de un sistem de relaţii pînă şi la nivelul ăsta, mama, asistentă medicală la maternitate, aranjase să merg într-o tabără TBC, la Buşteni. Pe strada noastră erau patru fraţi care tot mergeau acolo şi aflasem că le fusese bine. Deşi fraţii Grancea erau sănătoşi tun, am mers la Buşteni cu o strîngere de inimă. Nu-mi plăcea ideea de a purta în vreun fel sau altul semnul unei slăbiciuni. Cînd am ajuns acolo, mi-am dat seama că, de fapt, eram înconjurat de mulţi bucureşteni cărora părinţii le aranjaseră vacanţe gratuite la munte. Era un fel de a spune că dintr-odată devenisem un altul. Şi mai stăteam şi la Vila Roth, în coasta hotelului BTT. Prin urmare, era obligatoriu să profit de avantajul ăsta. Dar ce să faci în Buşteni, unde detectasem o plictiseală vecină cu boala? Aveam să ne dăm seama repede că, de fapt, lentoarea stimula aventura. Aşa ne-am pornit spre cascada Urlătoarea, cu întoarcere prin Poiana Ţapului, în excursii clandestine pînă la Azuga, într-o clădire neterminată aflată la şosea, sau în sala de jocuri mecanice unde eram încredinţaţi că, dacă băgăm degetul în gaura unui aparat, vom putea să declanşăm deschiderea recipientului metalic în care se adunau fisele. Distracţiile s-au succedat repede, pînă într-o zi cînd mi-am reamintit că, la sfîrşitul săptămînii, ASA Mizil urma să joace la Ploieşti cu Petrolul. Echipa noastră era la primul sezon în divizia B, ceva istoric, de neratat. Ce puteam să fac? Pentru a lua parte, îmi trebuia o strategie. Cu o zi înainte, trecusem pe la oficiul poştal pentru a trimite o vedere acasă cu ceva ştiri despre cît de bine îmi era la Buşteni. Aşa că am dat o tură la poştă şi... pune-te iar pe scris.

Lucrurile se schimbaseră brusc, totul devenise dramatic, scrisul nervos: „Dragi părinţi, Vă trimit a doua vedere pentru a vă anunţa că nu mai pot rezista în tabără. Asta pentru că mîncarea nu este bună, nu ne lasă prin oraş şi ne bat îngrijitoarele. Mie şi dor de voi. Eu vă rog din suflet să veniţi să mă luaţi cît mai repede că nu mai rezist Veniţi să mă luaţi joi, vineri, cel tîrziu sîmbătă. Veniţi să mă luaţi că dacă nu fug. Cu drag...“ Ziua următoare, încă o carte poştală, acelaşi mesaj, dar cu un scris mai îngrijit. Duminică, în ziua meciului, m-am pomenit cu maică-mea. Cînd am văzut-o, la prînz, mi-a fost clar că meciul era compromis. Ne-am plimbat prin oraş, am făcut un picnic pe pajiştile din apropierea hotelului Silva, cu sandviciuri, un pepene şi discuţii lămuritoare ca să mai rămîn o săptămînă. Eu, nu şi nu. Dacă tot pierdusem meciul, măcar să mă răzbun. Mi-am făcut bagajul şi... la gară. Acasă l-am găsit pe tata satisfăcut de un meci de neuitat, chiar dacă pierdut cu 5 la 2:

– Dar a dat Costel Lazăr un gol de mondiale! a conchis.

Toată seara l-am ascultat cu gura căscată, încercînd să-mi închipui excursia de microbist reciclînd deplasările din divizia C la Sinaia, Buşteni, Băicoi sau Buzău, unde tata mă purtase ca într-o misiune apostolică. Duminica următoare aveam meci acasă cu Metalul Plopeni. Alţi prahoveni. Nu mai ştiu dacă atunci sau în alt campionat i-am bătut cu 4 la 0. Dar la noi acasă nu mişcau în front. 

Cosmin Manolache este scriitor.    

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.