Feţele social-democraţiei postbelice

Publicat în Dilema Veche nr. 674 din 19-25 ianuarie 2017
Feţele social democraţiei postbelice jpeg

Istoria social-democrației postbelice se împletește cu destinul politic al lui Constantin Titel Petrescu, președintele PSDR, un personaj caracterizat de o remarcabilă consecvență în privința susținerii unor principii. Pe lîngă aceasta, Titel Petrescu, nu doar lider politic, ci și teoretician și autor al unei monografii a mișcării socialiste autohtone, a avut și o anumită naivitate care avea să îi fie fatală. Privită de la stînga radicală, formațiunea condusă și gîndită de Titel Petrescu era un partid revizionist social-democrat; în perioada interbelică, pentru o vreme, comuniștii i-au numit „social-fasciști“ și aveau să reactiveze această sintagmă foarte curînd, în epoca uniformizării politice și a partidului unic.

Socialiștii de după 23 august 1944 au continuat să militeze pentru o organizare socială mai dreaptă și mai echitabilă; ba chiar au insistat – în răspăr cu tovarășii lor comuniști – pentru separarea statului de Biserică. Partidul lui Titel Petrescu își asuma încă mai multe teze marxiste, dar opta pentru o cale parlamentară, democratică de luptă politică în cadrele pluralismului. Const. Titel Petrescu acceptase colaborarea cu comuniștii în Guvernul Groza, dar nu putea admite alterarea independenței -PSDR, libertatea sa de mișcare, ca organism de sine stătător, precum și abdicarea de la opțiunea pluralismului politic. Însă aceste principii au fost puse curînd în pericol chiar din sînul partidului, de către aripa stîngă reprezentată de Lothar Rădăceanu și Ștefan Voitec. Titel Petrescu nu a înțeles imediat semnificațiile persecutării în 1945 a unui fost coleg de partid, Ion Flueraș, condamnat la finele anului într-un proces nedrept. În al doilea rînd, a acordat o încredere prea mare secondanților săi din conducerea -PSDR, Lothar Rădăceanu și Ștefan Voitec (compromiși, șantajabili – mai ales primul), care, odată ajunși în funcții ministeriale în Guvernul Groza, și-au format o redutabilă bază de putere, pe lîngă sprijinul comunist.

Conducerea PCR a perceput PSDR drept un concurent periculos pentru cîștigarea încrederii clasei muncitoare, categorie în numele căreia vorbeau ambele partide, prin urmare s-a folosit de slăbiciunile celor doi lideri ai aripii de stînga pentru a submina PSDR și a-i impune participarea alături de comuniști în alegerile preconizate pentru 1946. Constantin Titel Petrescu a militat ferm pentru menținerea independenței partidului său, insistînd ca PSDR să aibă o participare de sine stătătoare în alegeri. La 10 martie 1946, la congresul partidului, Titel Petrescu a încercat în van să își impună punctul de vedere. Uzînd de mase de manevră, de fals, de votul deschis, care să conducă spre o anumită decizie (cea procomunistă) și să îi înfricoșeze pe delegați, cuplul politic Rădăceanu-Voitec a cîștigat și l a constrîns pe Titel Petrescu să părăsească formațiunea. Noul partid creat, PSD Independent, nu s-a putut extinde, inclusiv din cauza piedicilor puse de guvern. În schimb, cuplul Rădăceanu-Voitec a condus partidul spre irelevanță, fiind silit să accepte în mai puțin de doi ani (la finele lui februarie 1948) topirea în Partidul Comunist rebotezat, cu ocazia așa-zisei unificări, Partidul Muncitoresc Român. Chipurile, clasa muncitoare s-ar fi regăsit reprezentată de către noua formațiune, transformată foarte curînd în partid unic. De fapt, era începutul unui regim totalitar care supunea inclusiv muncitorimea. În mai 1948, Titel Petrescu era arestat și sfîrșea în universul concentraționar. Contestatarii săi din sînul PSDR au fost onorați cu funcții, dar după 1948 și-au pierdut orice influență politică reală. Ba Ștefan Voitec avea să prezideze în 1974 înscăunarea unui președinte comunist cu sceptru monarhic, un caz extrem de suprarealism politic, departe de orice cadru ideologic socialist.

Dincolo de servilismul său procomunist, Ștefan Voitec s-a opus planurilor de reformă ale PCR, cel puțin în domeniul învățămîntului și cercetării. Din acest motiv a și fost schimbat în decembrie 1947 din funcția de ministru al Educației. Imediat, comuniștii au inițiat așa-zisa reformă în acest domeniu, avînd – între altele – și sprijinul nou-înființatei organizații, Uniunea Asociațiilor Elevilor din România (UAER), în fruntea căreia era foarte tînărul comunist Ion Iliescu. Cel din urmă și-a început și consolidat socializarea politică în era în care deja social-democrații erau etichetați drept social-fasciști. Cu un asemenea trecut, era puțin probabil ca după 1989 să devină un adevărat social-democrat. Ba chiar a ținut să marcheze o ruptură simbolică de social-democrația reprimată sub sistemul totalitar: a instrumentat condamnarea la congresul PSD din decembrie 2006 a „Raportului final“ al Comisiei Tismăneanu, raport care onora inclusiv memoria victimelor social-democrate, Constantin Titel Petrescu, Ion Flueraș, Iosif Jumanca, lideri socialiști persecutați de către regimul comunist.

Cristian Vasile este cercetător științific la Institutul de Istorie „N. Iorga“ și editor al revistei Lapunkt.ro. Cea mai recentă carte publicată: Viața intelectuală și artistică în primul deceniu al regimului Ceaușescu, 1965 1974 (Humanitas, 2014). Coordonează un proiect intitulat „Modernități fragmentare: elite intelectuale și transformări istorice în România contemporană“.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Burleanu
Salariul uriaș al lui Burleanu de la FRF sfidează orice bun-simț: „E cel mai bine plătit om din fotbalul românesc”
Fostul internațional Florin Prunea a vorbit despre salariul lui Răzvan Burleanu, președintele FRF.
Pavel Pchelnikov webp
Încă o moarte suspectă în Rusia. Director din Căile Ferate Ruse, găsit împușcat pe balcon
Un alt director rus de top a fost găsit mort într-un caz suspect de „sinucidere". Pavel Pchelnikov, în vârstă de 52 de ani, director al al unei companii subsidiare a Căilor Ferate Ruse, a fost găsit mort cu o rană de glonț pe balconul locuinței sale din Moscova.
Casa de Cultură Alexandru Arșinel Arhiva Primăriei jpg
Moartea lui Alexandru Arșinel îndoliază Dolhasca natală. „Actorul venea la casa părintească” VIDEO
Casa de Cultură din Dolhasca, orășelul din Suceava în care s-a născut actorul Alexandru Arșinel, poartă numele acestuia. Edilii din Dolhasca își amintesc de vizitele maestrului care venea adeseori la casa părintească.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.