⬆
social-democraţia azi
Două paradoxuri
Cît de social-democrat e PSD? Cît de îndreptăţiţi sînt pesediştii de azi să se revendice de la părinţii fondatori ai social-democraţiei româneşti? În ce măsură practica guvernării pesediste, aşa cum o cunoaştem deja, e compatibilă cu social-democraţia contemporană europeană? În fine, ce relevanţă mai au în România şi în Europa valorile sociale?
„Ce vor socialiştii români?“ – crearea PSDMR în 1893
Spre deosebire de anvergura actuală a social-democrației PSD-iste, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea socialismul era un curent politic mai degrabă necunoscut în România.
Feţele social-democraţiei postbelice
Istoria social-democrației postbelice se împletește cu destinul politic al lui Constantin Titel Petrescu, președintele PSDR, un personaj caracterizat de o remarcabilă consecvență în privința susținerii unor principii.
De cînd vrem (sau ştim) să fim solidari?
Violența a devenit la un moment dat consubstanțială cu societatea modernă. Conflictul, opoziția, lupta unei clase împotriva celeilalte au generat și au potențat externalizarea și tehnologizarea conflictului.
PSD, în dreapta stîngii europene
Aici starea de fapt este cea a unei economii dirijate și controlate de stat, hipercentralizate; adepții controlului asupra economiei vor favoriza autoritarismul politic, iar promotorii schimbării (ai privatizării) vor fi și adepți ai libertarianismului. Iată explicate, așadar, resorturile teoretice ale stilului autoritar al FSN/FDSN/PDSR/PSD, dincolo de afilierea acestuia la o ideologie egalitară.
Socialism după comunism
Însă partidele social-democrate din Vest treceau deja, în anii ’90 și 2000, printr-o criză de identitate ideologică/politică din care nu și-au mai revenit decît sporadic.
„Europa socială a devenit mai degrabă un slogan“ – interviu cu Vasile PUŞCAŞ
Astăzi, social-democrația se adresează într-un cu totul alt fel și spre o altă componentă, să spunem socio-economică, decît cea din urmă cu două decenii. Aceste lucruri se văd cît se poate de clar în lipsa viziunilor foarte coerente și asumate la nivel european sau foarte clar la nivelul statelor membre.
Ştiinţa socialismului ştiinţific
O să mă întrebați răutăcios: nu este orice formă de socialism „utopică“? Pentru Marx și Engels cel puțin, nu. Economia marxistă este „științifică“, adică ea surprinde legile istoriei precum surprinde fizica teoretică legile naturii și, susține Engels, poate fi modificată în funcție de faptele empirice cu care aceasta se confruntă.
Viitorul României va fi social-democrat sau nu va fi deloc
Din păcate, creșterea economică nu le rezolvă pe toate, chiar dacă credința cea mai larg răspîndită e că, dacă stimulăm creșterea economică, sărăcia se va reduce de la sine.