„Europa socială a devenit mai degrabă un slogan“ – interviu cu Vasile PUŞCAŞ

Publicat în Dilema Veche nr. 674 din 19-25 ianuarie 2017
„Europa socială a devenit mai degrabă un slogan“ – interviu cu Vasile PUŞCAŞ jpeg

„Asistăm la o criză de leadership a partidelor social-democrate din statele membre ale Uniunii Europene, avînd în vedere faptul că, din punctul de vedere al aspirațiilor, al așteptărilor, social-democrația își găsește un loc foarte extins la nivelul cetățenilor europeni“, e de părere Vasile Pușcaș, fostul negociator-șef al aderării României la UE. Diplomat, profesor universitar și fost membru al Parlamentului European (afiliat grupului socialist), Vasile Pușcaș susține că, în contextul crizei economice, „liderii social-democrați din statele membre nu au venit cu răspunsuri și politice, și manageriale, care să aducă social-democrația la locul normal solicitat cu cetățenii, în același timp cu celelalte partide politice din UE“.

Ați spune că formațiunile social-democrate europene s-au îndepărtat în ultimii ani de electoratul tradițional, mai ales în contextul crizei economice și financiare?

Și în contextul crizei, dar și în contextul evoluțiilor Uniunii Europene și, nu în ultimul rînd, în contextul unui nou tip de comunicare politică ce se derulează astăzi în spațiul european și în tot spațiul global, mă refer la social media, care ar fi creat posibilitatea unei mai largi împărtășiri a valorilor social-democratice și nu cred că a fost folosit acest nou context de comunicare politică în statele membre și în social-democrația contemporană.

Cum se pot adapta partidele social-democrate europene la un context politic în care formațiuni populiste, antieuropene, antisistem cîștigă teren? Cu ce poate veni diferit social-democrația europeană, cum se poate reinventa?

În primul rînd, ar trebui să pornească de la valorile fundamentale, cele legate de social. Vedem că aspirațiile sociale sînt foarte mari, dar în același timp foarte diferite față de acum un deceniu. Pe de altă parte, este clar că Europa socială a devenit mai degrabă un slogan pe care liderii europeni și europarlamentarii l au folosit în campaniile pentru alegerile în Parlamentul European, dar aproape a dispărut din punctul de vedere al politicilor europene. Am văzut foarte clar că, spre exemplu, în timpul crizei, liderii politici, inclusiv cei social-democrați, veneau mai degrabă cu un discurs timid referitor la Europa socială și erau mult mai preocupați de Europa corporațiilor, de Europa pieței, de Europa schimburilor și așa mai departe. Cred că a fost o inadecvare și o inabilitate a discursului social-democrat de a intra în tonalitate, pe de o parte cu așteptările contemporane, dar pe de altă parte de a crea o altă viziune despre social, pentru că astăzi socialul se manifestă într-un cu totul alt mod.

Credeți că social-democrația europeană nu are destule resurse intelectuale pentru a se reforma?

Aș zice că după anii ’90 și 2000, cînd social-democrația era de tip sindicalist, în ghilimele vorbind „sindicalist“, a părăsit practic ceea ce este foarte important și a fost o componentă de bază a doctrinei și ideologiei și politicii, o anumită abordare dinspre componenta intelectuală. Vorba lui Glucksmann, nu prea mai avem în ultimul deceniu o abordare a intelectualilor, o implicare a intelectualilor, atît în formulările noilor concepte, noilor aspecte doctrinare, dar și în formularea discursului politic și, de ce nu, în leadership, avînd în vedere faptul că, astăzi, social-democrația se adresează într-un cu totul alt fel și spre o altă componentă, să spunem socio-economică, decît cea din urmă cu două decenii. Aceste lucruri se văd cît se poate de clar în lipsa viziunilor foarte coerente și asumate la nivel european sau foarte clar la nivelul statelor membre. Poate exceptînd zona nordică, ce are o foarte-foarte bogată tradiție, dar și acolo sînt anumite puncte de criză doctrinară și politică, s-a văzut în ultimii ani. În rest, cred eu că aceste nou elaborate, intelectuale, conceptuale doctrine aproape lipsesc cu desăvîrșire. 

a consemnat Cosmin RUSCIOR

Foto: adevarul.ro

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Bătaie ca în filme între fanii Angliei și Serbiei la Gelsenkirchen înaintea meciului celor două echipe de la Euro 2024. Meci cu grad ridicat de risc VIDEO
Un fan al Angliei și un ofițer de poliție din Germania s-au ales cu răni grave după ce huliganii au atacat un bar în care suporterii Serbiei sărbătoreau înaintea meciului Serbia - Anglia de la Euro 2024, care va începe la ora 22.00.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.