„Europa socială a devenit mai degrabă un slogan“ – interviu cu Vasile PUŞCAŞ

Publicat în Dilema Veche nr. 674 din 19-25 ianuarie 2017
„Europa socială a devenit mai degrabă un slogan“ – interviu cu Vasile PUŞCAŞ jpeg

„Asistăm la o criză de leadership a partidelor social-democrate din statele membre ale Uniunii Europene, avînd în vedere faptul că, din punctul de vedere al aspirațiilor, al așteptărilor, social-democrația își găsește un loc foarte extins la nivelul cetățenilor europeni“, e de părere Vasile Pușcaș, fostul negociator-șef al aderării României la UE. Diplomat, profesor universitar și fost membru al Parlamentului European (afiliat grupului socialist), Vasile Pușcaș susține că, în contextul crizei economice, „liderii social-democrați din statele membre nu au venit cu răspunsuri și politice, și manageriale, care să aducă social-democrația la locul normal solicitat cu cetățenii, în același timp cu celelalte partide politice din UE“.

Ați spune că formațiunile social-democrate europene s-au îndepărtat în ultimii ani de electoratul tradițional, mai ales în contextul crizei economice și financiare?

Și în contextul crizei, dar și în contextul evoluțiilor Uniunii Europene și, nu în ultimul rînd, în contextul unui nou tip de comunicare politică ce se derulează astăzi în spațiul european și în tot spațiul global, mă refer la social media, care ar fi creat posibilitatea unei mai largi împărtășiri a valorilor social-democratice și nu cred că a fost folosit acest nou context de comunicare politică în statele membre și în social-democrația contemporană.

Cum se pot adapta partidele social-democrate europene la un context politic în care formațiuni populiste, antieuropene, antisistem cîștigă teren? Cu ce poate veni diferit social-democrația europeană, cum se poate reinventa?

În primul rînd, ar trebui să pornească de la valorile fundamentale, cele legate de social. Vedem că aspirațiile sociale sînt foarte mari, dar în același timp foarte diferite față de acum un deceniu. Pe de altă parte, este clar că Europa socială a devenit mai degrabă un slogan pe care liderii europeni și europarlamentarii l au folosit în campaniile pentru alegerile în Parlamentul European, dar aproape a dispărut din punctul de vedere al politicilor europene. Am văzut foarte clar că, spre exemplu, în timpul crizei, liderii politici, inclusiv cei social-democrați, veneau mai degrabă cu un discurs timid referitor la Europa socială și erau mult mai preocupați de Europa corporațiilor, de Europa pieței, de Europa schimburilor și așa mai departe. Cred că a fost o inadecvare și o inabilitate a discursului social-democrat de a intra în tonalitate, pe de o parte cu așteptările contemporane, dar pe de altă parte de a crea o altă viziune despre social, pentru că astăzi socialul se manifestă într-un cu totul alt mod.

Credeți că social-democrația europeană nu are destule resurse intelectuale pentru a se reforma?

Aș zice că după anii ’90 și 2000, cînd social-democrația era de tip sindicalist, în ghilimele vorbind „sindicalist“, a părăsit practic ceea ce este foarte important și a fost o componentă de bază a doctrinei și ideologiei și politicii, o anumită abordare dinspre componenta intelectuală. Vorba lui Glucksmann, nu prea mai avem în ultimul deceniu o abordare a intelectualilor, o implicare a intelectualilor, atît în formulările noilor concepte, noilor aspecte doctrinare, dar și în formularea discursului politic și, de ce nu, în leadership, avînd în vedere faptul că, astăzi, social-democrația se adresează într-un cu totul alt fel și spre o altă componentă, să spunem socio-economică, decît cea din urmă cu două decenii. Aceste lucruri se văd cît se poate de clar în lipsa viziunilor foarte coerente și asumate la nivel european sau foarte clar la nivelul statelor membre. Poate exceptînd zona nordică, ce are o foarte-foarte bogată tradiție, dar și acolo sînt anumite puncte de criză doctrinară și politică, s-a văzut în ultimii ani. În rest, cred eu că aceste nou elaborate, intelectuale, conceptuale doctrine aproape lipsesc cu desăvîrșire. 

a consemnat Cosmin RUSCIOR

Foto: adevarul.ro

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Scurgeri de gaz din conductele Nord Stream FOTO EPA-EFE
Scurgerile de gaze din Marea Baltică: Rusia acuză direct Occidentul. Suedia evocă un act comis de un actor statal
Şeful Serviciului de Informaţii Externe (SVR) al Federației Ruse, Serghei Narîşkin, a susţinut vineri că deține „dovezi” despre implicarea unei „piste occidentale” în fisurarea gazoductelor Nord Stream 1 şi 2 din Marea Baltică.
image png
Noi imagini spectaculoase cu luptele de la Azovstal: „Rușii aveau totul, noi nu aveam nimic” VIDEO
Război în Ucraina. Un soldat din batalionul Azov, eliberat recent de Rusia în urma schimbului de prizonieri, a postat pe Telegram un video cu secvențe din timpul luptelor care au avut loc la oțelăria Azovstal din Mariupol.
Baza militara Mihai Kogalniceanu FOTO Inquam Photos George Calin jpg
Percheziții DNA la baza militară Mihail Kogălniceanu. Surse
Procurorii DNA au efectuat percheziții în mai multe locații din țară. Potrivit unor surse „Adevărul”, printre instituțiile vizate este și baza militară Mihail Kogălniceanu.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.