Două paradoxuri
Dosarul de faţă este dictat de actualitatea „roşie“ din ţară. În urma alegerilor parlamentare din 11 decembrie, Partidul Social Democrat a cîştigat majoritatea voturilor. Dar a fost o opţiune clară de stînga? Cît de social-democrat e PSD? Cît de îndreptăţiţi sînt pesediştii de azi să se revendice de la părinţii fondatori ai social-democraţiei româneşti? În ce măsură practica guvernării pesediste, aşa cum o cunoaştem deja, e compatibilă cu social-democraţia contemporană europeană? În fine, ce relevanţă mai au în România şi în Europa valorile sociale?
Să constatăm două paradoxuri. Primul e legat de poziţionarea în competiţia internă. Partidul condus de Liviu Dragnea a propus în campania electorală un program declarat „de stînga“. Scopul: consolidarea clasei de mijloc. Programul economic, cel puţin, pare gîndit pentru a susţine antreprenoriatul, iar terminologia folosită în această strategie e mai degrabă de sorginte liberală. Fără să constituie o abdicare explicită de la valorile sociale, programul în sine vorbeşte prea puţin despre redistribuire şi prea mult despre susţinerea iniţiativelor private pentru a putea fi încadrat ca social-democrat. Că programul, în ansamblu, e greu de susţinut, pentru că, explică unii analişti, nu e clar deloc dacă încasările la buget vor fi suficiente pentru a acoperi toate cheltuielile angajate, e aproape irelevant în această discuţie.
Al doilea paradox ţine de relaţia PSD cu partidele socialiste şi social-democrate europene. PSD a folosit în campanie aproape obsesiv sloganul „Mîndri că sîntem români“. Adesea, în discursul unor oameni de vază ai partidului am găsit accente naţionaliste şi antieuropene, ca şi cum cauza nefericirii românilor s-ar găsi la Bruxelles şi nu în instituţiile statului român. Ca şi cum nu corupţia ar fi problema, ci criticile, chipurile, nejustificate ale liderilor europeni. Şi nu e nici un secret faptul că fostul premier şi candidat la preşedinţie Victor Ponta a susţinut destul de vocal un partiduleţ ultranaţionalist şi populist precum PUR. Toate aceste derive nu plasează PSD foarte departe de partide precum Frontul Naţional. Or, peste tot în Europa, tocmai partidele social-democrate apără valorile europene şi se opun naţio-nalismelor şi populismelor de tot felul.
Ilustraţie de Ion BARBU
