Ştiinţa socialismului ştiinţific

Mihail-Valentin CERNEA
Publicat în Dilema Veche nr. 674 din 19-25 ianuarie 2017
Ştiinţa socialismului ştiinţific jpeg

Una dintre multiplele lecții pe care ni le-a împărtășit secolul XX este aceea că ar trebui să dăm bir cu fugiții de fiecare dată cînd o teorie politică se revendică a fi „științifică“. Pentru regimurile totalitare ale acelor vremuri, nu doar abuzul libertății și demnității indivizilor era la ordinea zilei, ci și abuzul cuvîntului.

Mai în glumă, mai în serios, am putea spune că „știință“ și „științific“ sînt niște victime ale Gulagului lingvistic impus în estul Europei pe parcursul celor două războaie mondiale. Precum victimele umane, acestea au fost golite de sens și puse la muncă silnică în folosul propășirii spiritului socialist. Mai mult, am putea spune că ele au fost de-a dreptul bătute cu lanțul și basca udă în manualele de socialism științific care le-au bîntuit visele elevilor și studenților din lumea comunistă. Nu este foarte clar dacă putem arunca o parte din vina pentru milioanele de morți atribuite comunismului în ogrăzile lui Marx și Engels, dar cu siguranță suferințele la care a fost supus termenul „știință“ li se datorează întru totul. Mai ales lui Engels.

Totul pleacă de la analiza celor doi asupra eșecului revoluțiilor de la mijlocul secolului al XIX-lea. Complexitățile momentului istoric respectiv fiind reduse de către personajele noastre principale la o cauză simplă: eșecul socialismului utopic. O să mă întrebați răutăcios: nu este orice formă de socialism „utopică“? Pentru Marx și Engels cel puțin, nu. Economia marxistă este „științifică“, adică ea surprinde legile istoriei precum surprinde fizica teoretică legile naturii și, susține Engels, poate fi modificată în funcție de faptele empirice cu care aceasta se confruntă. Gînditori politici mai naivi ar putea să creadă, ca niște idealiști burghezi ce sînt, că schimbarea politică se face în urma unei confruntări de idei și valori. Marx și, mai ales, Engels credeau că ordinea politică a societății are un mers natural, predictibil precum trecerea apei din starea lichidă în starea solidă odată ce este pusă la congelator. Din perspectiva socialismului științific, dezvoltările politice și sociale sînt determinate în mod precis de dezvoltările economice, iar omul devine un fel de particulă elementară a societății, ale cărui caracteristici sînt rezultatul locului său în ordinea economică a epocii sale. Preferința mea pentru Beethoven, de exemplu, nu este în nici un fel subiectivă, ci este determinată strict de faptul că provin dintr-o familie care ar fi numită, probabil, mic-burgheză. Dacă socialismul utopic, precum și liberalismul burghez, pornesc de la idei morale și sînt, evident, sortite eșecului, socialismul științific pleacă de la observația naturii și o societate justă se va construi ca un motor cu aburi (între timp, omenirea a cam renunțat la motoarele cu aburi). „Schimbă ordinea economică și schimbi omul și organizarea politică a societății!“ – spune teoria „științifică“ a socialismului. Rezultatele practice ale acestei inginerii sociale sînt cunoscute de toată lumea și nu le voi mai discuta aici. Voi comenta însă (ab)uzul științei.

Pînă la Marx și Engels (și după ei, de altfel), știința este o întreprindere epistemică menită să ne ofere descrieri cît mai precise ale realității și să ne confere capacitatea de a formula predicții cu privire la comportamentul viitor al acesteia. După sute de ani de practică științifică, filozofii și istoricii științei din ultimul secol au ajuns niște concluzii utile articolului de față. În primul rînd, știu, sună poate surprinzător, dar știința este făcută de oameni. Oameni care bagă uneori furculița în cuptorul cu microunde, trec pe roșu sau distribuie link-uri malițioase pe Facebook – mai simplu spus, oameni supuși erorii. Astfel, metoda științifică există pentru a preveni situațiile în care oamenii de știință greșesc. Parcursul unei teorii științifice e lung și anevoios tocmai din cauza acestei metode care presupune experimente repetate. În al doilea rînd, putem obține cunoaștere științifică ceva mai ușor despre realitatea fizică decît despre cea socială. Științele sociale se străduiesc și astăzi cu dezideratul predicției științifice de care fizica sau chimia se achită onorabil (eșecul predicțiilor din 2016 legate de Trump și Brexit demonstrează că mai e de lucru în această direcție). S-a speculat mult asupra motivelor din spatele acestei dificultăți, dar eu cred că de vină e materialul de studiu al științelor sociale (oamenii și interacțiunile dintre ei) – mult mai puțin „disciplinat“ decît atomii, moleculele și cîmpurile din aria științelor reale.

Toată această discuție ne arată că termenul „știință“ pare să fi ajuns la revoluționarii marxiști prin intermediul Radio Erevan: nu e știință, e filozofie politică, ordinea economică nu determină strict ordinea socială și politică, deși poate fi corelată uneori cu acestea, iar ideologia marxistă este mai puțin sensibilă la fapte empirice și decît o doctrină religioasă. 

Mihail-Valentin Cernea este doctor al Facultății de Filozofie, Universitatea din București, în domeniul filozofiei științei. Activează și în cadrul Asociației Române de Filozofie Practică.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

image png
Un nou avion supersonic ar putea zbura de la Londra la New York în doar 80 de minute
Hyper Sting este un avion supersonic proiectat recent care ar putea depăși viteza de zbor și dimensiunile legendarei aeronave Concorde.
Lucrările pe Valea Oltului la structura DN7 în Sibiu Foto DRDP Brașov jpg
Alternative pentru șoferii prinși în capcana lucrărilor de pe Valea Oltului și A1 Sibiu-Pitești VIDEO
De multe luni, din cauza lucrărilor începute în mai multe puncte pe DN7 / E 81 - Valea Oltului, dar și pe A1 Sibiu – Pitești, traficul rutier pentru trei județe este sufocat de ambuteiajele din Sibiu.
Regina Elisabeta jubileu
Cauza oficială a morții reginei Elisabeta a II-a a fost dezvăluită
A fost publicat certificatul de deces care dezvăluie cauza oficială a morții reginei Elisabeta a II-a, cel mai longeviv monarh al Marii Britanii.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.