Ştiinţa socialismului ştiinţific

Mihail-Valentin CERNEA
Publicat în Dilema Veche nr. 674 din 19-25 ianuarie 2017
Ştiinţa socialismului ştiinţific jpeg

Una dintre multiplele lecții pe care ni le-a împărtășit secolul XX este aceea că ar trebui să dăm bir cu fugiții de fiecare dată cînd o teorie politică se revendică a fi „științifică“. Pentru regimurile totalitare ale acelor vremuri, nu doar abuzul libertății și demnității indivizilor era la ordinea zilei, ci și abuzul cuvîntului.

Mai în glumă, mai în serios, am putea spune că „știință“ și „științific“ sînt niște victime ale Gulagului lingvistic impus în estul Europei pe parcursul celor două războaie mondiale. Precum victimele umane, acestea au fost golite de sens și puse la muncă silnică în folosul propășirii spiritului socialist. Mai mult, am putea spune că ele au fost de-a dreptul bătute cu lanțul și basca udă în manualele de socialism științific care le-au bîntuit visele elevilor și studenților din lumea comunistă. Nu este foarte clar dacă putem arunca o parte din vina pentru milioanele de morți atribuite comunismului în ogrăzile lui Marx și Engels, dar cu siguranță suferințele la care a fost supus termenul „știință“ li se datorează întru totul. Mai ales lui Engels.

Totul pleacă de la analiza celor doi asupra eșecului revoluțiilor de la mijlocul secolului al XIX-lea. Complexitățile momentului istoric respectiv fiind reduse de către personajele noastre principale la o cauză simplă: eșecul socialismului utopic. O să mă întrebați răutăcios: nu este orice formă de socialism „utopică“? Pentru Marx și Engels cel puțin, nu. Economia marxistă este „științifică“, adică ea surprinde legile istoriei precum surprinde fizica teoretică legile naturii și, susține Engels, poate fi modificată în funcție de faptele empirice cu care aceasta se confruntă. Gînditori politici mai naivi ar putea să creadă, ca niște idealiști burghezi ce sînt, că schimbarea politică se face în urma unei confruntări de idei și valori. Marx și, mai ales, Engels credeau că ordinea politică a societății are un mers natural, predictibil precum trecerea apei din starea lichidă în starea solidă odată ce este pusă la congelator. Din perspectiva socialismului științific, dezvoltările politice și sociale sînt determinate în mod precis de dezvoltările economice, iar omul devine un fel de particulă elementară a societății, ale cărui caracteristici sînt rezultatul locului său în ordinea economică a epocii sale. Preferința mea pentru Beethoven, de exemplu, nu este în nici un fel subiectivă, ci este determinată strict de faptul că provin dintr-o familie care ar fi numită, probabil, mic-burgheză. Dacă socialismul utopic, precum și liberalismul burghez, pornesc de la idei morale și sînt, evident, sortite eșecului, socialismul științific pleacă de la observația naturii și o societate justă se va construi ca un motor cu aburi (între timp, omenirea a cam renunțat la motoarele cu aburi). „Schimbă ordinea economică și schimbi omul și organizarea politică a societății!“ – spune teoria „științifică“ a socialismului. Rezultatele practice ale acestei inginerii sociale sînt cunoscute de toată lumea și nu le voi mai discuta aici. Voi comenta însă (ab)uzul științei.

Pînă la Marx și Engels (și după ei, de altfel), știința este o întreprindere epistemică menită să ne ofere descrieri cît mai precise ale realității și să ne confere capacitatea de a formula predicții cu privire la comportamentul viitor al acesteia. După sute de ani de practică științifică, filozofii și istoricii științei din ultimul secol au ajuns niște concluzii utile articolului de față. În primul rînd, știu, sună poate surprinzător, dar știința este făcută de oameni. Oameni care bagă uneori furculița în cuptorul cu microunde, trec pe roșu sau distribuie link-uri malițioase pe Facebook – mai simplu spus, oameni supuși erorii. Astfel, metoda științifică există pentru a preveni situațiile în care oamenii de știință greșesc. Parcursul unei teorii științifice e lung și anevoios tocmai din cauza acestei metode care presupune experimente repetate. În al doilea rînd, putem obține cunoaștere științifică ceva mai ușor despre realitatea fizică decît despre cea socială. Științele sociale se străduiesc și astăzi cu dezideratul predicției științifice de care fizica sau chimia se achită onorabil (eșecul predicțiilor din 2016 legate de Trump și Brexit demonstrează că mai e de lucru în această direcție). S-a speculat mult asupra motivelor din spatele acestei dificultăți, dar eu cred că de vină e materialul de studiu al științelor sociale (oamenii și interacțiunile dintre ei) – mult mai puțin „disciplinat“ decît atomii, moleculele și cîmpurile din aria științelor reale.

Toată această discuție ne arată că termenul „știință“ pare să fi ajuns la revoluționarii marxiști prin intermediul Radio Erevan: nu e știință, e filozofie politică, ordinea economică nu determină strict ordinea socială și politică, deși poate fi corelată uneori cu acestea, iar ideologia marxistă este mai puțin sensibilă la fapte empirice și decît o doctrină religioasă. 

Mihail-Valentin Cernea este doctor al Facultății de Filozofie, Universitatea din București, în domeniul filozofiei științei. Activează și în cadrul Asociației Române de Filozofie Practică.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Un Boeing 737 Max 8 a căzut în gol peste 7.000 de metri: 13 oameni au ajuns la spital
Un zbor Korean Air cu destinația Taiwan a trebuit să se întoarcă după ce a fost detectată o defecțiune la presurizare. Datele de zbor arată că avionul a coborât peste 7,6 km într-o perioada de circa cinci minute, la scurt timp după decolare.
image
Dezvăluiri despre accidentul de la fabrica de cașcaval din Ibănești. Patronul a murit sub ochii soției
Ies la iveală noi detalii despre cumplitul accident de muncă de la Ibănești. Cei patru muncitori au murit din cauza unor cantități mari de amoniac și acid sulfuric de pe fundul bazinului pe care trebuiau să-l curețe. Unul dintre angajații morți avea un bebeluș de numai o săptămână.
image
Vacanță de coșmar pentru o familie de români care a mers în Grecia cu mașina: a rămas fără BMW, bani și documente. „A intrat peste noi în casă”
O familie de români, care a mers cu mașina în vacanță în peninsula Halkidiki, Grecia, a trecut prin clipe de coșmar. Le-a fost furată mașina din parcare, în care aveau documente, bunuri și bani. „A intrat peste noi în casă”, a povestit proprietara mașinii.

HIstoria.ro

image
Bătălia plajelor. Debarcarea din Normandia
Pregătirea de foc a început la ora 5:50, iar 40 de minute mai târziu, primele unități terestre americane au început debarcarea pe plajele Utah și Omaha.
image
Intrarea Armatei Roşii în Bucureşti bulversează redacția unei reviste de mondenități
Aşa cum sună titlul, Femeia şi căminul e o publicație de mondenități, un magazin pentru femeile serioase, cu bărbat de hrănit şi copii de spălat la fund; cele fără, avînd la dispoziție titluri mai puțin cuminţi.
image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.