Farmecul uitat al eleganței

Publicat în Dilema Veche nr. 784 din 28 februarie – 6 martie 2019
Farmecul uitat al eleganței jpeg

Într-un text din 1830, intitulat Tratatul despre viața elegantă (Traité de la vie élégante), Balzac încerca să depășească, prin anticipare, opoziția simplistă „noi muncim, nu gîndim“. Scriitorul distingea trei categorii: a) omul care muncește; b) omul care gîndește și c) omul care nu face nimic. Acestor trei categorii le-ar corespunde trei formule de existență: a) viața ocupată; b) viața de artist și c) viața elegantă. Despre oamenii care muncesc Balzac nu are (el, un salahor al scrisului) o părere prea bună; îi crede, în consecință, incapabili să înțeleagă viața elegantă. Artistul, în schimb, știe să fie rînd pe rînd elegant și neglijent, să alterneze fracul cu salopeta de lucru; eleganța la el este naturală (firescul e, de altfel, calitatea esențială a adevăratei eleganțe). Textul balzacian, de relativ mici dimensiuni (a fost publicat inițial în serial într-un săptămînal), e un omagiu, plin de căldură, dar totodată argumentat, adresat eleganței. A duce o viață elegantă înseamnă, spune Balzac, a poseda „știința care ne învață să nu facem nimic la fel ca ceilalți, dînd impresia că le facem pe toate aidoma lor“. Ce înseamnă asta dacă nu refuzul ostentației: a trece neobservat deși, în realitate, ești diferit e o artă (mă rog, o știință) care se învață (de altfel, romancierul îl cheamă în ajutor și pe Solon: „Nu face pe prințul dacă nu ai învățat să fii astfel“, vorbă cu greutate dacă ne gîndim că cel care o emite a instaurat democrația la Atena…). Textul balzacian e presărat cu aforisme și axiome pe marginea cărora s-ar putea glosa cu folos. Iată cîteva: „Bruta se acoperă, bogatul sau prostul se împodobește, omul elegant se îmbracă“, „Neglijența în îmbrăcăminte este o sinucidere morală“, dandysmul este „o erezie a vieții elegante“ (prin ostentație, firește), „Vorbește, pășește, mănîncă, îmbracă-te și îți voi spune cine ești“ sau (o citez și pe asta, deși nu mă avantajează) „Sînt în afara vieții elegante oamenii de afaceri și profesorii de umanioare“ (știți, presupun, că fac parte din a doua categorie). Cînd autorul spune: „Bogat devii, dar elegant te naști“ e o contradicție înșelătoare cu afirmațiile citate mai sus deoarece eleganța presupune niște calități morale înnăscute, precum și gustul pentru simplitate, pentru autenticitate. O altă idee fundamentală în ochii lui Balzac: eleganța este, obligatoriu, și o chestiune de comportament, ea e, în definitiv, inseparabilă de politețe, de bunele maniere. Voi reveni asupra acestui aspect. Notez deocamdată că, un secol mai tîrziu, Paul Valéry insista și el, cînd definea eleganța, pe jocul între rafinament și naturalețe: eleganța ar fi „arta de nu te face remarcat îmbinată cu grija subtilă de a lăsa să se vadă că ești altfel“. Și încă: „Ușurință în lucrurile dificile. A găsi fără a avea aerul că ai căutat“.

Dacă semnele exterioare ale eleganței (îmbrăcăminte, bijuterii etc.) sînt în bună parte un fenomen de modă, politețea a fost puternic influențată de convulsiile sociale. Cum egalitarismul proscrie eleganța, ea a fost considerată întotdeauna contrarevoluționară. Revoluția franceză face din grosolănie norma conviețuirii: e obligatorie adresarea cu tu, sînt interzise apelativele domnule și doamnă, îmbrăcămintea trebuie să fie, firește, neutră și să anuleze diferențele de clasă. Se vîntură chiar ideea unei uniforme unice pentru copii și poate, de ce nu, pentru toți cetățenii. Fardurile, parfumurile, accesoriile luxoase sînt condamnate. În secolul XX povestea se repetă. Pentru soviete, care privilegiază și ele uniforma, eleganța e „reacționară“. După al Doilea Război Mondial, în țările satelite, activistul se îmbracă sobru (ca să nu spunem de-a dreptul cenușiu), „oamenii muncii“ la fel, femeia – dăruită trup și suflet cauzei construirii socialismului – nu mai are timp de frivolități. Eleganța este, ca și politețea, un „moft“ burghez, complet anacronic (vă amintiți scena inaugurală din Scrinul negru, cu „reacționarii“ care își duc hainele la talcioc). „Revoluția culturală“ chineză duce fantasma egalitaristă la paroxism, impunînd uniforma și pedepsind aspru orice abatere de la austeritatea proletară. Regăsim fenomenul în Cambodgia și în Coreea de Nord.

Dincolo de considerațiile istorice și sociologice, percepția eleganței ține de experiențele noastre personale. Copil și adolescent fiind, cînd mergeam la teatru (la Naționalul ieșean, în primul rînd), mă fascina ținuta femeilor: ele erau îmbrăcate special pentru teatru, rochii din materiale scumpe (cel puțin așa mi se păreau), punînd în valoare curbele corpului, pantofi cu tocuri înalte, avantajîndu-le pe cele cu picioare frumoase, și să nu uit parfumurile, unele grele, altele suave, care se amestecau și te învăluiau în foaier. Teatrul (opera, filarmonica) a mai fost o vreme un spațiu în care trebuia să respecți niște coduri – nescrise – ale eleganței. Încă mai acționau practicile care reglaseră sociabilitatea în secolul al XIX-lea, vîrsta de aur a politeții și a eleganței burgheze. Mersul la spectacole, la cursele de cai, vizitele impuneau ținute adecvate. Și la Caragiale avem exemple în acest sens, unele în registru parodic. Astfel, în Five o’clock, madam Potropopescu poartă, la circ (da: la circ !), o superbă pălărie bleu gendarme cu panglici vieux-rose cu care vine și a doua zi în vizită la madam Esmeralde Piscopesco. Dar și vizitele de -jour fixe, și ținuta deosebită pentru teatru sînt – cum se spune – istorie. Convențiile au fost eliminate, însă lipsa lor este ea însăși o convenție.

În anii ’60, mișcările hippie și Mai ’68 au dat eleganței și politeții lovitura de grație. Studenții li se adresau profesorilor (și nu numai lor) cu tu (interesant e că Roland Barthes, om foarte de stînga, refuza tutuiala, considerînd-o, în fapt, tot o formă de conformism, dar cu semn invers). Mai ’68, ca și moda hippie, au trecut, dar o serie de lucruri au rămas: dezinhibarea, o anume agresivitate în comportament, neglijența în vestimentație, ideea că e „cool“ dacă sfidezi și încalci normele vieții „burgheze“ („épater le bourgeois“ e o temă mai veche, cu rădăcini în secolul al XIX-lea). S-a produs, totodată, o „dezvrăjire“ (dacă-mi este îngăduit cuvîntul) a spațiilor în care se oficiază actul artistic, la teatru poți merge îmbrăcat oricum, unii mai respectă vechile coduri, dar alții, tot mai numeroși, le transgresează fără complexe. Spectacolul străzii s-a transformat și el substanțial: dacă înainte de 1989 oamenii se îmbrăcau trist, cenușiu, acum strada a cîștigat în culoare și în varietate. Nu însă numaidecît și în eleganță pentru că vara, spre exemplu, se merge prin oraș sau la cumpărături, în centrele comerciale, cum se ieșea, în urmă cu decenii, la plimbare în stațiunile de pe pe litoral, adică într-o vestimentație minimală. Un efect paradoxal a avut feminismul, care este și el, în fond, o doctrină egalitaristă: eleganța și frumusețea au devenit suspecte, iar politețea și galanteria reprezintă niște culpe potențiale. Pe terenul lăsat liber au înaintat victorios mîrlănia, grosolănia, obrăznicia, agresivitatea. Or, însemnătatea eleganței era dată și de faptul că făcea parte dintr-un set de valori și de practici sociale, alături de politețe, galanterie și de arta conversației. Sînt valori din alte vremuri. Avem toată îndreptățirea să fim nostalgici… 

Alexandru Călinescu este critic și istoric literar, profesor de literatură franceză la Facultatea de Litere a Universității din Iași.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Casa dărăpănată” în care nu vrea nimeni să intre
Dosarul acesta este în primul rînd unul de recuperare a trecutului, dincolo de istorie, de date și de fapte.
p 10 youtube jpg
Prezentul luminează trecutul (mai curînd decît invers)
Statuia lui Castro inaugurată de Putin vorbește mai puțin despre prezentul Cubei – și mai mult despre trecutul liderului Rusiei.
index jpeg 2 webp
Atacul blînd al literaturii
La un moment dat, mi-au spus elevii că se cunoaște cînd îmi place foarte mult un scriitor, îl predau altfel, iar ei își dau seama.
index jpeg webp
Cum îi apropiem pe copii de trecut?
Pentru că a educa înseamnă a construi viitorul.
p 12 jpg
Relicve ale trecutului: nostalgia colecțiilor anatomice și antropologice
Aparent, rămășițele din colecții par că au scăpat efectelor timpului și sînt nemuritoare
Historical building at the Dalles jpg
„Casa aceasta mai are și alte încăperi? Oare ai căutat peste tot?” un dialog cu Valentin Radu ARSENE, psihoterapeut
Vindecarea vine după ce procesăm durerea și ne recuperăm părțile eului din acele bule de experiență și lăsăm cu adevărat trecutul să devină trecut.
p 13 jpg
Foamea de bani și moartea pasiunii
Ce anume readuce pe podium trend-uri din alți ani și, mai ales, care sînt acele idei care tot revin?
p 14 jpg
Cum văd ei trecutul? Another brick in the wall
Uneori, mă gîndesc la momentele mai puțin plăcute și la faptul că asta mă ajută să-mi doresc un viitor mai bun.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.

Adevarul.ro

image
Dieta care o ajută pe Loredana Groza să fie wow. „E o muncă foarte grea să arăți bine!”
Loredana Groza, una dintre cele mai îndrăgite artiste, are un secret atunci când vine vorba despre talie trasă ca prin inel. Vedeta ține o dietă-minune de câte ori dorește să topească din kilogramele acumulate.
image
Supraviețuitoarea tragediei de pe DN1 a murit. Familia de spanioli se afla în vizită la fiica studentă în România
Patru membri ai unei familii din Spania au murit în urma unui accident produs pe o șosea din România. Șoferul a fost arestat preventiv, iar organele victimelor au fost donate cu acceptul rudelor.
image
Tempest, avionul de luptă care citește gândurile. Trei țări colaborează pentru dezvoltarea unei arme invincibile | FOTO VIDEO
Rishi Sunak a anunțat o colaborare între Marea Britanie, Italia și Japonia pentru dezvoltarea unui nou avion de luptă care utilizează inteligența artificială.

HIstoria.ro

image
Arestarea Mariei Tănase: Reținută și anchetată de germani
Arhiva M.A.I. ne spune că în 1940 Maria Tănase a fost reținută și anchetată de germani pentru că avea o relație „fierbinte” cu Maurice Nègre
image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.