Elegie f─âr─â titlu

Publicat în Dilema Veche nr. 646 din 7-13 iulie 2016
Elegie f─âr─â titlu jpeg

Pe unele locuri le iube┼čti cu o ardoare inexplicabil─â. Poate nu de la ├«nceput, dar presim┼úi atrac┼úia ┼či o la┼či s─â se dezvolte. ├Än alte locuri nu te sim┼úi confortabil din prima clip─â, iar momentele ulterioare nu fac dec├«t s─â amplifice aceast─â stare, ├«n pofida tuturor eforturilor de a rezista. E ca un anume fel de m├«ncare sau ca unii autori, unele filme, unele persoane. Alte locuri ├«┼úi s├«nt neutre ┼či, ├«n genere, e bine s─â le evi┼úi. Bucure┼čtiul e un ora┼č la fel de iubit pe c├«t e de detestat ┼či pot pricepe ra┼úional motivele. Eu l-am iubit de la ├«nceput, de┼či, natur─â mai cur├«nd a┼čezat-civilizat─â dec├«t molcom─â, de ardelean, m-am sim┼úit agresat de Capital─â, ├«n prim─â instan┼ú─â. A trebuit s-o cuceresc mental ┼či afectiv, s-o cunosc, s─â m─â apropii de ea, s─â o las s─â devin─â parte din mine. I-am explorat, r├«nd pe r├«nd, str─âzile ╚Öi bulevardele, cl─âdirile ╚Öi parcurile, teatrele, s─âlile de concerte, bibliotecile, localurile ╚Öi barurile, dimine╚Ťile, dup─â-amiezele, serile ╚Öi nop╚Ťile, i-am cunoscut ploile cople╚Öitoare ╚Öi caniculele delirante, spaimele, capriciile, efervescen╚Ťa, agresivitatea, alien─ârile ╚Öi momentele de revela╚Ťie. Am absolvit Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti ╚Öi un masterat ├«n editarea de carte, ├«n cadrul aceleia╚Öi facult─â╚Ťi, am scris recenzii ╚Öi am realizat interviuri, am f─âcut jurnalism cultural la televiziune ╚Öi am v├«ndut c─âr╚Ťi, am publicat o carte ╚Öi am scris teatru, am lucrat ├«ntr-o editur─â ╚Öi m-am implicat ├«n zona teatrului independent. M-am redescoperit ╚Öi reinventat, am ├«nceput s─â cunosc via╚Ťa, independen╚Ťa ╚Öi responsabilit─â╚Ťile pe care le implic─â, am citit biblioteci, am c─âp─âtat o erudi╚Ťie pasager─â ├«n jazz ╚Öi nu am v─âzut timp de cinci ani mai mult de zece filme dintr-un blocaj incon╚Ötient, hiatus pe care l-am recuperat din plin la Londra. Am realizat multe ╚Öi am ratat la fel de multe. Bucure╚Ötiul a devenit, treptat, o stare de spirit, o enzim─â care a proliferat ├«n tot organismul p├«n─â am sim╚Ťit-o palpit├«nd ├«n mine. Am ├«n interior harta tridimensional─â a ├«ntregii Capitale, o replic─â ├«n timp real, ├«n miniatur─â. La cinci ani de la stabilire, mi-am luat buletinul de Bucure┼čti ┼či, c├«teva luni mai t├«rziu, m-am mutat la Londra, unde s├«nt ├«n continuare un t├«rgumure┼čean de origine, bucure┼čtean prin adop┼úie, locuitor al vastei lumi, f─âr─â un domiciliu pe care s─â-l mai reclam ca fiind acas─â. C├«nd ├«┼úi smulgi r─âd─âcinile din p─âm├«ntul natal devii o plant─â care supravie┼úuie┼čte ├«n regim hidroponic, pretutindeni ┼či nic─âieri.

├Än momentul ├«n care m-am mutat la Bucure┼čti, ├«n urm─â cu aproape opt ani, ora┼čul ├«mi p─ârea un nesf├«r┼čit ┼úinut ├«n expansiune, un organism care se autogenereaz─â, un edificiu modern cl─âdit pe ruine. Agita┼úia indescifrabil─â, haosul vibrant ┼či agresivitatea care f─âcea aerul s─â zb├«rn├«ie mi-au camuflat mereu o nostalgie palpabil─â, o poezie de ploaie ┼či praf, un loc ├«n care frumuse┼úea e at├«t de evident─â ├«nc├«t lupta pentru supravie┼úuire, crisparea, reticen┼úa ┼či convulsiile ├«i dau un aer de piet├á, dar nu ├«l mutileaz─â. ├Än decurs de cinci ani am v─âzut ora┼čul cresc├«nd, maturiz├«ndu-se, c─âp─ât├«nd identitate. Au ap─ârut din ce ├«n ce mai multe spa┼úii culturale, teatre independente, baruri ┼či localuri faine, evenimente interesante ┼či oameni care au ├«nsufle┼úit mereu golurile, cre├«nd via┼ú─â unde era vid. Prima mea revenire ├«n Bucure┼čti dup─â stabilirea ├«n Marea Britanie nu mi-a schimbat percep┼úia pe care o aveam p├«n─â atunci. M─â sim┼úeam de parc─â a┼č fi plecat ieri. Spre deosebire de Londra, ├«n care nu exist─â pauz─â, vacan┼ú─â de var─â ┼či momente de acalmie, ├«nceputul de august bucure┼čtean mi-a reamintit c─â ora┼čul are nevoie s─â respire ┼či s─â se refac─â. Infrastructura dezastruoas─â, haosul specific ┼či c─âldura insuportabil─â m-au frapat pentru o zi, dar m-am reacomodat rapid. Eram ├«n largul meu ├«ntr-un spa┼úiu ├«n care nu m─â sim┼úeam monitorizat ├«n permanen┼ú─â ┼či b├«ntuit pretutindeni de camerele de filmat CCTV ┼či de organizarea at├«t de minu┼úioas─â ├«nc├«t pare o realitate virtual─â. Am pus opozi┼úiile cap la cap ┼či mi-am dat seama c─â m─â aflam ├«ntre extreme ┼či c─â Bucure┼čtiul mai are multe de ├«mbun─ât─â┼úit. Societatea rom├óneasc─â are multe de ├«mbun─ât─â┼úit. Oamenii, ├«n primul r├«nd. Iar oamenii evolueaz─â, dar ├«ncet. Uneori simt c─â timpul nu mai are r─âbdare ┼či c─â ar trebui s─â ie┼čim definitiv din iner┼úia comportamental─â ┼či ac┼úiunea preponderent verbal─â, ┼či s─â ne schimb─âm optica. S─â ne respect─âm mai mult, s─â vrem mai mult ┼či s─â oferim mai mult. Mi se pare c─â noi doar solicit─âm f─âr─â s─â oferim nimic ├«n schimb. A┼čtept─âm mereu ceva de la cel de l├«ng─â noi, de la politicienii numi┼úi de noi, de la astre, de la Dumnezeu. ├Äntre timp, scriem pe blog-uri ┼či pe Facebook, mai ie┼čim ├«n strad─â ┼či a┼čtept─âm ca altcineva s─â ne pun─â ├«n practic─â ideile.

A doua revenire a fost mai intens─â ╚Öi mai tulbur─âtoare totodat─â. Ora┼čul nu se schimbase semnificativ, cel pu┼úin nu la nivelul meu de percep┼úie, ├«n decurs de o s─âpt─âm├«n─â, dar oamenii p─âreau la fel de ├«ncr├«ncena┼úi, de stresa┼úi, de tri┼čti. Umorul nu i-a l─âsat, dar acesta e un tezaur rom├ónesc de care tindem s─â abuz─âm ┼či s─â l─âs─âm multe alte resurse neexploatate. Cu o glum─â ├«┼úi schimbi starea de spirit de moment, dar nu redresezi realitatea. Iar c├«nd via┼úa ta devine o glum─â, ├«┼úi piere pofta de r├«s. Am r─âmas, ├«ns─â, la fel de pl─âcut surprins de disponibilitatea oamenilor de a socializa, de a se apropia autentic unii de al┼úii, ceea ce mi-a lipsit dureros ├«n Anglia. ├Än Rom├ónia simt c─â ├«mi mai pot face prieteni, pe c├«nd ├«n Marea Britanie, doar cuno┼čtin┼úe. ├Än Bucure┼čti lumea sufer─â p─âtima┼č ┼či se deconecteaz─â complet. Duce lucrurile p├«n─â la cap─ât. ├Än Occident se simuleaz─â aproape orice fiindc─â mereu r─âm├«ne ceva re┼úinut sau doar prefigurat. Lumea nu se abandoneaz─â prea frecvent, ├«ns─â are acces mult mai larg la droguri de toate felurile. E prea ÔÇ×civilizat─âÔÇť sau politically correct. E vizibil iritat─â de acest fapt, dar se supune. Rom├ónia a p─âstrat un ├«nalt grad de eliberare ┼či de spontaneitate, dar ├«i lipse┼čte dramul de civilitate care i-ar conferi rafinament ┼či respectabilitate. La fel cum ├«i lipsesc autostr─âzile, ┼čoselele bune, spitalele salubre, pistele de biciclete, planurile coerente de a recicla de┼čeurile ┼či multe altele. S├«ntem, ├«nc─â, o uria┼č─â intersec┼úie ├«ntre primitivism ┼či modernitate, un cocon nevrotic care se zbate, dar nu se decide s─â devin─â fluture. Ne lipsesc con┼čtiin┼úa ┼či stima de sine, ├«ns─â avem orgolii ┼či arogan┼úe ├«n egal─â m─âsur─â cu frustr─ârile ┼či complexele autohtone. Totu┼či, a doua desp─âr┼úire de Bucure┼čti a fost dureroas─â fiindc─â am p─âr─âsit din nou ora┼čul ├«n care am ├«nv─â┼úat, m-am redescoperit, am iubit, am suferit, am creat ┼či am visat. Multe dintre aceste lucruri ├«nc─â nu le-am realizat ├«n Anglia.

A treia revenire a mea va avea loc cur├«nd. Voi g─âsi un Bucure┼čti mai s─ârac ├«n localuri ├«n Centrul Vechi, cu mai pu┼úine cinematografe ┼či teatre, dar saturat de scandaluri ┼či controverse de tot felul. Cu toate astea, s├«nt convins c─â ├«mi va fi la fel de drag ╚Öi ├«i voi redescoperi punctele forte ╚Öi, poate, unele noi. M─â voi ├«ntoarce la el ca la o veche iubit─â ale c─ârei riduri nu fac dec├«t s─â ├«mi aminteasc─â de ale mele. Cu toate astea, nu am plecat niciodat─â cu adev─ârat. Am continuat s─â duc o via┼ú─â dubl─â, prin doppelg├Ąnger-ul meu bun ┼či nostalgic care a continuat s─â locuiasc─â acolo, a┼čtept├«nduÔÇĹm─â singur ├«ntr-un parc ┼či aprinz├«ndu-┼či, poate, o ┼úigar─â, ├«n timp ce eu scriu aceste r├«nduri ┼či ┼čtiu c─â ├«n mai pu┼úin de o lun─â ├«i voi putea oferi un foc.

Andrei Vornicu este scriitor ┼či jurnalist cultural.

Foto: A. Ivan

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.