Ea mirosea a literatur─â

Publicat în Dilema Veche nr. 590 din 4-10 iunie 2015
Portret al profesorului la tinereţe jpeg

Era t├«n─âr─â, era frumoas─â ┼či elegant─â. Dar mai ales, pot acum s─â spun, c├«nd intra ├«n clas─â mirosea a literatur─â. Eram la profil de chimie-fizic─â. Prunci trimi┼či de p─ârin┼úi s─â se preg─âteasc─â pentru medicin─â. Unii am ratat ├«nt├«lnirea cu ambi┼úiile p─ârin┼úilor. Dar tocmai aceia ne amintim, poate, mai ales de parfumul profesoarei de limba ┼či literatura rom├ón─â.

A stat cu noi doi ani, apoi a plecat ├«n America. ┼×i a r─âmas singura profesoar─â care mirosea a literatur─â pe care am avut-o ├«n liceu, o spun cu toat─â considera┼úia fa┼ú─â de cele ce i-au urmat. Celelalte miroseau doar a comentarii. Bune, corecte, oneste, dar nu mai mult. 

L-am iubit, pre┼úuit ┼či admirat pe nenea Mitic─â, prietenul de familie, profesor pentru mine ├«n particular, cel care m-a f─âcut s─â simt c├«ndva apoi c─â Ion Barbu e fascinant, c─â Arghezi e mustos, c─â Blaga e subtil. Dar ├«nainte de asta, ├«n primele dou─â clase de liceu a fost ea. Ne-a f─âcut s─â ├«n┼úelegem ┼či s─â credem c─â literatura e vie, nu moart─â, ba mai mult, c─â exist─â ┼či scriitori vii. ├Äntr-o zi, c├«nd aflase c─â la Libr─âria Universit─â┼úii, c├«teva luni dup─â Revolu┼úie, se va da la liber

ne-a trimis pe trei-patru b─âie┼úi s─â ne a┼čez─âm la coad─â ┼či s─â cump─âr─âm. Am voluma┼čul a┼čezat la locul lui, ├«n biblioteca ce ┼či-a schimbat, de c├«teva ori bune de atunci, locuin┼úa. 

Au trecut peste dou─âzeci de ani. ├Än urm─â cu vreo trei-patru ani s-a ├«ntors din America. De┼či nu am fost ├«n vreun fel decisiv implicat, a venit la mine ┼či mi-a mul┼úumit pentru c─â postul ei de profesoar─â de limba ┼či literatura rom├ón─â i se p─âstrase. Am r─âmas ├«mpietrit, aproape neput├«nd s─â articulez. Mirosea tot a literatur─â. Mi-a d─âruit o carte ┼či apoi a plecat. Regret c─â nu am ┼čtiut s─â o re┼úin la o cafea. Profesoara mea de rom├ón─â din liceu este Cornelia Vlad ┼či conduce acum unul dintre cele mai de succes licee particulare din ┼úar─â. 

Apocalipse 

├Än vremea c├«nd primeam o carte de la profesoara mea de rom├ón─â din liceu, se a┼čezaser─â deja, destul de confortabil, ├«n dressing-ul profesionalismului profesoral, gata s─â fie ├«mbr─âcate, dup─â caz ┼či vreme, dou─â ve┼čminte sclipitoare. Ambele au ajuns s─â fie confundate, ├«n unele cercuri, la ocazii speciale sau chiar ├«n contexte

, cu vocaţia.

Drept e că, în primele sezoane, sacoul frumos tăiat, pantalonii

┼či c─âma┼ča, s─â zicem,

, ar─âtau tare bine a┼čezate pe oricine. Primul ve┼čm├«nt. O ├«nf─â┼úi┼čare destul de

, prindea pe cine ├«┼či d─âdea minimul interes s─â o poarte: metodele moderne, activ participative. Cele care, asemeni roatei care vine ├«nainte ├«n t├«rg, au pre├«nt├«mpinat centrarea ├«nv─â┼ú─âm├«ntului pe competen┼úe. Bun─â treaba cu acestea din urm─â, st├«lpi ai unei construc┼úii ce se dorea solid─â, ├«ns─â pierdut─â, ├«ncet-├«ncet, tocmai ├«n utopia strategiilor moderne. Acestea au devenit o spoial─â, numai bun─â pentru substituit voca┼úia. Dac─â ai ├«n arsenal o jum─âtate de duzin─â de metode activ-participative, se cheam─â c─â ai voca┼úie. Uite-a┼ča! Le sco┼úi ┼či le etalezi cu dezinvoltur─â ┼či nu ┼úi se poate repro┼ča nimic: elevii s├«nt activa┼úi, demersul e

ai sistemului, parcursul e dinamizat, con┼úinuturile pot fi lips─â. Ai scos la ├«naintare ┼či

Venn ├«n care elevii ├«ngr─âm─âdesc ni┼čte idei, ca ├«n cercurile olimpice, ┼či deja e┼čti printre cei chema┼úi. O linie valoric─â te face popular. Un

te-a adus pe podium. ┼×i nu mai conteaz─â prea mult dac─â ideile din diagrama Venn au consisten┼ú─â, dac─â turul galeriei gestioneaz─â ┼či o concluzie valid─â ┼či solid─â. 

S─â nu fiu ├«n┼úeles gre┼čit: solidaritatea mea cu demersul modern este constant─â. Am fost de la ├«nceput adeptul folosirii echilibrate a acestor metode, care mi s-au p─ârut potrivite pentru a diversifica, pentru a nuan┼úa demersul didactic, pentru a-i da sclipire sau pentru a-l orienta ├«nspre formarea de competen┼úe. Dar cu discern─âm├«nt ┼či cu substan┼ú─â pe oasele scheletului. M-au b├«ntuit dup─â-amieze, seri ┼či dimine┼úi ├«ncepute pe la 5 a.m. ├«n care ├«ncercam s─â g─âsesc acest echilibru ├«ntre form─â ┼či fond. ┼×i ┼čtiu c─â s├«nt destul de mul┼úi profesori de limba ┼či literatura rom├ón─â (nu m─â hazardez s─â vorbesc despre alte discipline de studiu) care fac acela┼či lucru, constant. 

Nu m─â prea dau ├«n v├«nt dup─â profesorul care ├«mi serve┼čte o lec┼úie cu activitate pe grupe, ├«ns─â ├«n grupele acelea nu se ├«ncheag─â ni┼čte carne pe oase. Mi-e martor─â ┼či h├«rtia ┼či-mi s├«nt martori colegii care m─â cunosc: am ┼úinut ┼či ┼úin partea profesorilor ├«n toate contextele formale ┼či informale, oficiale ┼či neoficiale! ┼×tiu bine r─ânile pe care le au ┼či mersul ├«n genunchi la care s├«nt obliga┼úi, ├«mpin┼či de o societate care, constant, d─â fix doi bani pe educa┼úie, ┼či asta doar discursiv. Dar de s-ar pre┼úui m─âcar ei pe ei ├«n┼či┼či! C─âci, s├«nt convins, profesorul de azi care nu ┼čtie c─â a mai existat literatur─â ┼či dup─â Marin Preda, respectiv Nichita St─ânescu (primul ┼či, eventual, al doilea volum), nu se respect─â pe sine, dup─â cum nu are entuziasme fascinatorii nici pentru Rebreanu, Creang─â sau Eminescu. Profesorul care ├«┼či ├«ncrunt─â fruntea a c─âutare c├«nd roste┼čti Mircea Iv─ânescu sau Emil Brumaru, ca s─â nu mai amintesc de tot ce e post-optzecism. C─ârt─ârescu, da, se vehiculeaz─â. D─â bine. Dar numai ca notorietate: lecturi dincolo de

┼či

texte aflate ├«n manuale, mai rar. Le-ai putea da, multora, un set de nume ┼či s─â le spui c─â s├«nt avangardi┼čti ┼či n-ar clipi deloc. Dar ├«┼úi pot ar─âta ni┼čte lec┼úii impecabil construite, cu ├«nceput ┼či sf├«r┼čit ┼či t├«lc destoinic, de manual. ┼×i-┼úi vor spune c─â ei lucreaz─â ├«n favoarea copiilor, la nivelul lor ┼či conform programei ┼čcolare. Dar nu! Lucreaz─â ├«n favoarea unor forme goale. Creeaz─â cli┼čee ┼či tr─âiesc monocord, lipsi┼úi de o minim─â orientare cultural─â, deveni┼úi simpli func┼úionari. Programa ┼čcolar─â, at├«t de hulit─â, e, totu┼či, dac─â o cite┼čti

, permeabil─â la nou. Ce-l opre┼čte pe un profesor cu voca┼úie ┼či stenic s─â genereze deschiderile spre viu? Primul sicriu al profesorului de rom├ón─â a devenit demersul modern, ├«n care a┼čaz─â ni┼čte cli┼čee ├«nvechite sau poate nici m─âcar at├«t. ┼×i-i spun aici, cum ├«i spun ┼či-n alte contexte, f─âr─â vehemen┼ú─â, poate cu triste┼úe: nu, asta nu e voca┼úie! E p─âcat. 

Al doilea ve┼čm├«nt e ┼či mai str─âlucitor. Luxuriant, cu diversitate uluitoare de piei, c─âci fiecare pies─â ori accesoriu se compune din nenum─ârate fa┼úete. Iar pe acestea, pe fe┼úele ve┼čmintelor, alunec─â halucinant, cu o vitez─â ame┼úitoare, puhoaie de imagini, ├«ntr-o mi┼čcare continu─â. Cum s─â-l mai vezi pe omul care poart─â aceste ve┼čminte spa┼úiale, ├«n spatele lor, dac─â nu mai pune ┼či pe pauz─â aceast─â desf─â┼čurare de iluzii!? Al doilea ve┼čm├«nt: mijloacele TIC, multimedia. Laboratoarele AEL mai ├«nt├«i, apoi lec┼úiile AEL, apoi tablele inteligente, apoi pur ┼či simplu integrarea mijloacelor de orice fel, multimedia s─â fie, ├«n demersul didactic. Ai o lec┼úie cu un PPS (sau PPT?) ┼či ai ajuns la des─âv├«r┼čire. Tu nu mai trebuie s─â faci nimic, ┼čtiin┼úa se deruleaz─â pe ecran, iar competen┼úa se na┼čte ca din spuma valurilor. Elevii stau aten┼úi, noteaz─â. Apoi nici nu mai noteaz─â, doar le trimi┼úi pe mail PPS-ul (sau PPT?). Ai un filmule┼ú, o secven┼ú─â de film, o scenet─â ├«nregistrat─â? Super, ai salvat o sec┼úiune de lec┼úie ┼či ai transformat-o ├«n victorie. Are leg─âtur─â de substan┼ú─â cu restul demersului? Nu conteaz─â! Po┼úi oric├«nd s─â justifici leg─âtura, cel mai adesea tematic─â. Pentru c─â, din p─âcate, cam aici se opre┼čte ┼či inventivitatea voca┼úiei profesorilor: la utilizarea unui filmule┼ú, mai mult sau mai pu┼úin integrat ├«n demers, ┼či la conceperea unui PPT. Cu toate zecile ┼či sutele de ore de formare TIC, cu toate deschiderile pe care unele platforme educa┼úionale chiar le-ar putea oferi pentru diversificare, accesibilizare ┼či facilitare a procesului didactic. 

C─âci iar zic, s─â nu fiu ├«n┼úeles gre┼čit: am fost ┼či s├«nt un adept al integr─ârii instrumentarului multimedia. Dar cu eficien┼ú─â ┼či cu substan┼úialitate. Exist─â proiectate lec┼úii AEL, avizate. Nu s├«nt cea mai fericit─â formul─â, pot fi utilizate doar ca secven┼úe de lec┼úii, dar cine mai ┼čtie c─â ele exist─â? Laboratoarele AEL se mai folosesc doar pe h├«rtie, ├«n proiectarea didactic─â. Exist─â platforma INSAM. O baz─â de date cu zeci de mii de itemi, cu o diversitate enorm─â de texte suport, av├«nd ├«n spate munca profesionist─â a unor echipe de speciali┼čti care au trudit efectiv luni de zile. Moart─â, ├«ngropat─â. Ce e bun piere! Al doilea sicriu al profesorului de rom├ón─â a devenit integrarea instrumentelor multimedia ├«n demersul didactic. O alt─â manier─â de a substitui fondul cu forma, ├«ntr-o formul─â mai sclipitoare. ┼×i a┼ča, ├«ntr-o matrio┼čc─â de sicrie-ve┼čminte, profesorul ├«┼či construie┼čte argumentul suprem al stimei de sine: le place elevilor, ei m─â iubesc! 

Dar stau ┼či m─â ├«ntreb: s─â te iubeasc─â elevii pentru lec┼úii care ├«ncep ┼či se termin─â, rotunde, asezonate cu metode activ-participative, cu pastile informatizate multimedia, dar ├«n care secven┼úele nu au leg─âtur─â unele cu altele, con┼úinuturile s├«nt sub┼úirele ┼či pe alocuri ciobite, c├«nd nu s├«nt grav mutilate? Bie┼úii de ei, ce ┼čtiu altceva dec├«t ce le ar─â┼úi? E lucios? Le poate pl─âcea, dac─â tu, adult cu sim┼ú de r─âspundere ┼či autoritate, le serve┼čti drept model! 

┼×i iar m─â ├«ntreb: e┼čti f─âr─â voca┼úie, dac─â se ├«nt├«mpl─â s─â nu ├«┼úi termini lec┼úia la fix, pentru c─â te-ai dus prea departe cu proiec┼úia, dac─â o or─â ┼úi s-a pierdut ├«n dezbateri ├«n loc s─â se ├«nchid─â rotund cu o concluzie, dac─â atunci c├«nd folose┼čti o metod─â modern─â o umpli cu substan┼ú─â ┼či dac─â ├«ncerci s─â ridici pu┼úin ┼čtacheta, duc├«ndu-i pe elevi ├«nspre o literatur─â vie, fie c─â e a lui Slavici sau a lui Dan Coman? Pariez c─â elevii te iubesc ┼či ├«n aceast─â variant─â, mai lipsit─â de har pentru cei ce m─âsoar─â cu compasul. 

Amendamente 

M─â ├«ntorc ├«nspre colegii ┼či prietenii mei, profesori. Nu, ceea ce a┼úi citit mai sus nu este o descriere a maselor profesorale. A┼úi citit o descriere utopic─â, fantezist─â, a unei posibile catastrofe educa┼úionale. Dar poate c─â ea nu e at├«t de ├«ndep─ârtat─â. Deun─âzi citeam despre declara┼úia unui politician care anun┼úa vremuri fericite pentru profesori: munc─â efectiv─â de 40 de ore ┼či plat─â consistent─â. ├Äl anun┼ú ┼či eu aici c─â munca efectiv─â de 40 de ore cam este realitatea profesorului, cel pu┼úin a celui de rom├ón─â, ├«ngropat ├«n extemporale ┼či teze, ├«n activit─â┼úi extra┼čcolare, ├«n form─âri redundante, ├«n simul─âri. Stimul─âri mai deloc. De unde s─â mai aib─â timp de voca┼úie ┼či cum s─â mai miroas─â, a┼ča transpirat cum e, a literatur─â? Avem iluzia stupid─â c─â o mas─â de zeci de mii (c├«┼úi profesori va fi num─âr├«nd sistemul) poate fi a┼čezat─â natural sub semnul voca┼úiei ┼či al devotamentului profesional dezinteresat? 10%, poate (dau un procent din burt─â), ┼či ace┼čtia cu siguran┼ú─â s├«nt profesori autentici dincolo de mode, de metode, de mijloace! Dar celorlal┼úi da┼úi-le bani s─â-┼či cumpere c─âr┼úi ┼či timp s─â le citeasc─â! C─âci literatura, pentru cei ce nu ┼čtiu, asigur─â o mai bun─â situare ├«n lume. ┼×i atunci vor mirosi mai mul┼úi a literatur─â ┼či asta se va sim┼úi ├«n calitatea z├«mbetelor vii de pe strad─â! ┼×i ├«n calitatea vie┼úii!  

Horia Corche┼č este scriitor ┼či inspector ┼čcolar de limba ┼či literatura rom├ón─â la Cluj-Napoca.   

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.