Discuţii inutile?
- argument -
Despre cutremure se tot vorbeşte, în ultimul timp. Se discută, aprig, posibilitatea sau probabilitatea unui cutremur serios în următorii doi ani (sigur că teoriile privind sfîrşitul lumii în 2012 au contribuit şi ele).
Televiziunile şi mass-media, în general, sînt printre principalii iniţiatori ai discuţiilor. Alături de repezentanţii acestora sînt nu doar „specialiştii“ (termen în sine discutabil), ci şi tot soiul de alte persoane care cred că au o legătură cu subiectul: prezicători, vrăjitoare.
Părerile sînt împărţite, panica – destulă. Cert e că de la cutremurul din 1977 a trecut destul, iar acum că Institutul de Fizică a Pămîntului beneficiază de o aparatură mai performantă, care înregistrează instantaneu toate seismele, fie ele de 2-3 grade, oamenii îşi permit să discute.
În general, problema unui viitor mare cutremur a rămas la nivelul discuţiilor. Serioase sau din cele care bat cîmpii, ele nu pot rezolva situaţia multor clădiri cu bulină, sau fără bulină, dar cu probleme, care nu au fost consolidate în Bucureşti.
Motive, evident, se pot găsi cu carul, de la discrepanţele în cadrul asociaţiilor de locatari la regimul proprietăţii. Drama e că, în cazul unui cutremur serios, de peste 7 grade, multe dintre acestea nu vor rezista, probabil.
Deocamdată, numărul celor consolidate se ridică la minuscula cifră de douăzeci şi ceva. Cele mai multe dintre ele sînt în centru, unde e mare dever de populaţie zilnic. Mi-e frică să mă gîndesc la ce s-ar putea întîmpla.
Desigur că mai sînt multe alte probleme legate de cutremure, care trebuie discutate, precum: normativele după care s-a construit după ’77, dar şi după ’90, şi în ce măsură se „asortează“ ele cu cele europene; educaţia populaţiei în cazul unui viitor cutremur, ce trebuie să facă şi cum să acţioneze.
Dosarul de faţă e departe de a-şi propune să le rezolve pe toate acestea. Ci doar să le semnaleze, sperînd să mute puţin accentul de pe chestiuni legate de prevederea unui viitor cutremur (care oricum nu se poate face) pe cele ale
prevenirii dezastrelor ce-i pot urma.
Le mulţumesc lui Dan Lungu şi Adrian Stănică pentru sprijinul acordat la realizarea acestui număr.
