⬆
cutremure
Discuţii inutile?
Despre cutremure se tot vorbeşte, în ultimul timp. Se discută, aprig, posibilitatea sau probabilitatea unui cutremur serios în următorii doi ani (sigur că teoriile privind sfîrşitul lumii în 2012 au contribuit şi ele).
"Nu se pot face preziceri cu exactitate" - interviu cu Mircea RADULIAN
"Realitatea şi adevărul adevărat arată că nu se pot face preziceri cu exactitate. Şi asta putem afirma destul de categoric. Prin predicţie se înţelege precizarea mărimii viitorului cutremur, locul şi timpul de producere, între anumite limite. Aşa se pot face predicţii de termen lung: una dintre acestea a făcut-o dl Purcaru."
Unul adînc, unul de suprafaţă... - interviu cu prof. dr. Gheorghe Mărmureanu
"Împreună cu studenţii mei, am făcut următorul lucru: am luat toată baza de date istorice, tot ce s-a întîmplat în România în ultimii 600 de ani. Pentru ultimii 300 de ani am date în detaliu. De la biserici, de la mînăstiri, de la şcoli. Au fost cinci mari cutremure care au produs pierderi de vieţi omeneşti şi multe distrugeri."
Cutremurele vrîncene - şi vulnerabilitatea seismică a Bucureştiului
Cutremurele vrîncene sînt repetabile la intensităţi nepredictibile. În Europa, în ultimii 97 ani, cel mai mare număr de victime provocat de un singur eveniment seismic s-a înregistrat în România, pe 4 martie 1977: 1574 de persoane, din care în jur de 1400 în Bucureşti.
Cînd e cutremur, nu vă sunaţi părinţii!
Se spune despre cutremure că ar fi dezastre naturale. Dacă însă privim harta locurilor în care au existat victime umane şi pagube materiale importante în România, cu prilejul ultimelor două cutremure majore (10 noiembrie 1940 şi 4 martie 1977), constatăm că acestea s-au produs aproape exclusiv în oraşe.
Trei tipuri de cutremure
Alături de foc, inundaţie (potop), uragan, îngheţ, molimă, cutremurul este asociat în diferite mitologii cu sfîrşitul lumii. Trezeşte, de aceea, în noi nu doar teamă de moarte, ci mai ales spaimă de dispariţie a speciei pe de-a-ntregul ori de distrugere a civilizaţiei noastre aşa cum o ştim.
România, cea mai seismogenă arie din Europa
Aserţiunea din titlu este sprijinită de faptul că, în aria Carpaţilor României şi, mai ales, a zonelor învecinate Curburii Carpaţilor Orientali au fost active procese geotectonice seismo-genetice, crustale sau de adîncime mai mare, foarte tinere. Adică... în ultimul milion de ani din istoria Pămîntului.
11 martie 2011 - Sfîrşitul lumii în Tohoku
Dacă ai întreba un japonez care sînt lucrurile de care se teme cel mai mult, ţi-ar răspunde, probabil, fără ezitare: jishin, kaminari, kaji, oyaji, adică, în traducere, cutremur, fulger, foc şi mînia părintească. De-a lungul timpului, Japonia nu a dus lipsă nici de cutremure devastatoare, nici de incendii care au distrus din temelii oraşe întregi.
Balans lent la Jakarta
Am locuit timp de trei ani în Indonezia, în Jakarta mai precis. A fost o experienţă interesantă în cariera profesională, dar mai interesant a fost ce am învăţat în viaţa personală. Nu o să vă povestesc acum de şocul cultural şi cum se vindecă el, tema este despre cutremure, deci nici o şansă să aduc vorba despre mîncarea exotică sau despre batik.
Cerinţele induse de cutremure
Intensitatea unui cutremur nu poate fi apreciată suficient de sugestiv doar prin magnitudine (energia degajată în focar), ea depinde de foarte mulţi factori (distanţă epicentrală, adîncimea hipocentrului, acceleraţia terenului, perioada mişcării, tipul de sol pe care este fundată construcţia etc.).
Drobul de sare
Cînd trece camionul pe stradă, cînd vecinii de deasupra se distrează, dîndu-se cu rolele prin casă, cînd motociclistul îşi ambalează „motorul“ sub balconul tău, cînd mass-media anunţă, aparent neutru şi obiectiv, că „azi a mai avut loc un cutremur în Vrancea“, trebuie să recunoşti că te cam ia cu un uşor fior.
