Cînd e cutremur, nu vă sunaţi părinţii!

Publicat în Dilema Veche nr. 441 din 26 iulie - 1 august 2012
Cînd e cutremur, nu vă sunaţi părinţii! jpeg

Se spune despre cutremure că ar fi dezastre naturale. Dacă însă privim harta locurilor în care au existat victime umane şi pagube materiale importante în România, cu prilejul ultimelor două cutremure majore (10 noiembrie 1940 şi 4 martie 1977), constatăm că acestea s-au produs aproape exclusiv în oraşe. Cel din 1940 a produs circa 1000 de decese (300 în Bucureşti) iar cel din 1977 – 1574, dintre care aproape 1400 în Bucureşti.

În lume, cele mai tragice cutremure ale ultimului secol au fost cele din Haiti (2010 – 316.000 de morţi), Tangshan, China (1976 – 242.769 de morţi), Sumatra (2004 – 227.898 de morţi, cei mai mulţi din cauza tsunami-ului care a urmat), Haiyuan, China (1920 – 200.000 de morţi), Kanto, Japonia (1923 – 142.800 de morţi, majoritatea în Tokyo, din cauza incendiilor care au urmat). Cauzele dezastrelor ţin de hazardul natural, dar şi, cel puţin în egală măsură, de existenţa unor concentrări de populaţie. (Un cutremur într-o zonă nelocuită nu produce nici o pagubă.) Din acest motiv, se consideră că fenomenul nu e doar unul natural, ci şi unul social.

De cele mai multe ori, pagubele produse în mod „natural“ de un cutremur sînt multiplicate fie de lipsa de acţiune a oamenilor, fie de acţiunile lor greşite. Un mare actor român a murit în cutremurul din 1977, fiind strivit în casa scării; apartamentul său, pe care-l părăsise, a rămas intact. E greu de ştiut cîte dintre victimele dezastrelor ar fi putut fi salvate printr-o intervenţie mai rapidă a echipelor de intervenţie, dar e evident că numărul lor e considerabil.

Cu ocazia unor cutremure de mai mică amploare (de exemplu, cel din 1986), am putut observa că străzile Bucureştiului erau inundate de maşinile celor care se grăbeau fie să afle în ce stare sînt apropiaţii lor din celălalt capăt al oraşului, fie să părăsească oraşul de teama unor eventuale replici. Ambele comportamente erau în egală măsură iraţionale. În primul caz, dacă rudele respective s-ar fi aflat într-un imobil afectat, este evident că cei din jur ar fi alertat echipele de intervenţie, care ar fi acţionat mai rapid şi cu mijloace mult mai adecvate. În al doilea caz, ar fi fost de ştiut că replicile sînt întotdeauna mai slabe decît cutremurul principal. În schimb, aglomeraţia produsă pe străzile oraşului a îngreunat semnificativ deplasarea echipelor de intervenţie. Din fericire, a fost un cutremur fără victime şi distrugeri importante (7,1 pe scara Richter). Dacă însă ar fi fost puţin mai puternic, minutele de întîrziere în trafic s-ar fi tradus în sute de victime suplimentare.

Un alt exemplu de comportament contraproductiv în cazul dezastrelor naturale este utilizarea telefoanelor. Şi în 1977, şi în 1986, şi cu ocazia cutremurelor mai recente (din era telefoniei mobile), reţelele de telefonie au fost blocate ore în şir din cauza numeroaselor apeluri. Cu ocazia unui cutremur mai mic, produs în urmă cu cîţiva ani, s-a întîmplat să mă aflu „în direct“ la una dintre televiziunile de ştiri. Evident, talk-show-ul a fost întrerupt de un interminabil „breaking news“, iar personajul de lîngă mine îşi suna, în direct, soţia, să afle cum i s-a comportat căţeaua! Ce putem afla, în afara unor amănunte picante, dacă imediat după un cutremur ne sunăm apropiaţii? Dacă li s-a întîmplat ceva, şi au acces la telefon, fiţi sigur că vor fi sunat ei la numărul de urgenţă. Asta dacă au avut norocul să poată obţine o legătură.

Se ştie că în limitarea efectelor dezastrelor, comunicarea este crucială. Atît cea fizică (circulaţia), cît şi cea a informaţiei. În ambele, trebuie eliminate orice suprasarcini inutile. Este, de asemenea, important ca ea să aibă un caracter structurat. În mod normal, toată lumea se adresează tuturor, acum însă trebuie să se structureze rapid, dinspre autorităţile competente spre public. Acesta trebuie să afle rapid ce să facă (de exemplu, să părăsească o anumită zonă în care există pericolul unei explozii sau chiar unde e nevoie să dea o mînă de ajutor). Uneori, mass-media bruiază informaţia vitală cu tot felul de ştiri inutile. Bineînţeles, autorităţile ar trebui să aibă pregătit un plan de comunicare şi să difuzeze toate informaţiile relevante. Un impact negativ major l-a avut, în 1977, faptul că autorităţile române nu au transmis nici o informaţie despre cutremurul produs, timp de peste opt ore (Ceauşescu era plecat din ţară, nu s-a făcut nimic pînă la întoarcerea sa).

Sînt exemple simple, care ne arată că, fără să vrem, în momentul unui dezastru natural, adoptăm comportamente de-a dreptul criminale. Din fericire, cutremurele majore se întîmplă suficient de rar ca să nu poată exista o învăţare prin exerciţiu. Oamenii ar trebui să aibă minime cunoştinţe despre ce au de făcut înaintea unui cutremur (cum să-şi aşeze mobila în casă, ce obiecte să aibă întotdeauna la îndemînă, identificarea locurilor în care se pot adăposti), în timpul acestuia (să închidă electricitatea şi gazul, să deschidă toate uşile din locuinţă..) şi în primele momente de după.

Atunci, trebuie făcută o socoteală: cît ne-ar costa să educăm populaţia în acest sens (de exemplu, prin includerea a două-trei ore în programa de liceu, exerciţii periodice, difuzarea unor broşuri către fiecare familie) şi cît ne va costa, prin amplificarea efectelor directe ale unui viitor cutremur, neîntreprinderea unei asemenea acţiuni?

Mircea Kivu este sociolog. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

ianis hagi facebook rangers jpg
Rangers, victorie cu Ianis Hagi pe teren. Bilanțul său în mandatul noului antrenor
Românul a fost introdus pe teren pe parcursul meciului.
Gene Hackman FOTO Splashnews
Cine va moșteni averea lui Gene Hackman, de 80 de milioane de dolari, potrivit testamentului. „Devii foarte egoist ca actor”
Testamentul celebrului actor Gene Hackman, care a murit în februarie din cauza unei „boli cardiovasculare hipertensive și aterosclerotice”, a fost publicat.
horoscop octombrie jpg
Horoscop luni, 17 martie. Trei zodii primesc vești bune, iar un nativ face planuri de călătorie
Horoscop luni, 17 martie. Trei zodii primesc vești bune, iar un nativ face planuri de călătorie.
Alimente pe baza de plante, foto Shutterstock jpg
Cel mai sănătos aliment pe bază de plante. Cercetătorii au găsit soluția Postului fără aditivi
Dacă ții post și vrei să eviți aditivii din produsele din comerț, alege varianta cea mai sănătoasă! În urma unui studiu recent, o echipă de cercetători din Marea Britanie a aflat care este acesta.
evaluare nationala
Luni, peste 173.000 de elevi de clasa a opta susţin proba la Limba şi literatura română, în cadrul simulării pentru Evaluarea Naţională
Luni debutează simularea pentru Evaluarea Naţională, cu proba la Limba şi literatura română, la care sunt aşteptaţi să participe peste peste 173.000 de elevi de clasa a opta.
boxa apartament png
„E nevoie de reglementarea pieței imobiliare”. Beciul vândut ca apartament la Cluj a atras furia arhitectului-șef al orașului
Un agent imobiliar a făcut un clip de prezentare a unei boxe de beci ce poate deveni apartament. După sute de comentarii furioase și o intervenție a arhitectului-șef al Clujului, administratorul agenției imobiliare a răspuns arogant: „apartament înseamnă că poate să stea un hamster”.
Diana Șoșoacă FOTO Inquam Photos / George Călin
Șoșoacă, scrisoare deschisă către Vladimir Putin: „Pericolul încă nu a trecut. Suntem împinși spre război”
Eurodeputata Diana Șoșoacă, președinta SOS România, i-ar fi scris președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, o scrisoare în care se plânge de respingerea candidaturii sale. Șefa SOS România i-a cerut sprijinul și i-a propus să lupte împreună împotriva neo-fascismului.
Cornel şi Cornelia Patrichi au fost împreună peste 4 decenii jpeg
Ce amintiri o leagă pe Cornelia Patrichi de regretatul ei soț. Fosta balerină nu îl poate uita pe „regele dansului”: „Stăteam așa la povești”
Cornelia Patrichi și-a deschis sufletul și a vorbit despre moartea regretatului său soț, Cornel Patrichi. Fosta balerină și-a readus aminte de cele mai frumoase momente petrecute alături de cel supranumit „regele dansului”.
Cum se întreține Monica Davidescu la 52 de ani!
Cum se întreține Monica Davidescu la 52 de ani! „Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă în sac”
La 52 de ani ai săi, Monica Davidescu își menține silueta cu ușurință.