11 martie 2011 - Sfîrşitul lumii în Tohoku

Niculina NAE
Publicat în Dilema Veche nr. 441 din 26 iulie - 1 august 2012
11 martie 2011   Sfîrşitul lumii în Tohoku jpeg

Dacă ai întreba un japonez care sînt lucrurile de care se teme cel mai mult, ţi-ar răspunde, probabil, fără ezitare: jishin, kaminari, kaji, oyaji, adică, în traducere, cutremur, fulger, foc şi mînia părintească. De-a lungul timpului, Japonia nu a dus lipsă nici de cutremure devastatoare, nici de incendii care au distrus din temelii oraşe întregi.

Cutremurul din 11 martie 2011 m-a găsit la universitate. Cele cîteva zeci de secunde cît a durat mi s-au părut o eternitate. „Aţi simţit?“ Colegii japonezi, de altfel foarte calmi în astfel de situaţii, erau uşor neliniştiţi. În drum spre casă, dau drumul la radio. „Un cutremur cu magnitudinea de 9 grade s-a înregistrat astăzi în regiunea Tohoku (aproximativ 220 km la nord de Tokyo şi 420 km de Nagoya, oraşul unde locuiesc) la ora...“ Doamne, îmi zic, nouă grade? Anunţul continua, „Pericol de tsunami (valuri seismice), părăsiţi imediat zonele de coastă, refugiaţi-vă în zone înalte...“. Nimic nu m-a pregătit însă pentru ce aveam să văd la televizor mai tîrziu – un imens val negru măturînd cu o forţă apocaliptică maşini, case, vapoare, poduri, ca pe nişte cutii de chibrituri. Oamenii alergau îngroziţi, căutînd un refugiu din calea stihiei dezlănţuite. Prea tîrziu. Sfîrşitul lumii venise deja pentru mai bine de 15.000 de suflete. Îngrozită, sun în ţară, trimit mesaje familiei şi prietenilor. La televizor se transmit non-stop imagini şi informaţii. Crainicii TV, de obicei perfect aranjaţi, sînt răvăşiţi şi obosiţi. Semnalele de avertizare seismică nu contenesc. O nouă problemă – o explozie la reactorul 1 al centralei nucleare Fukushima. Primim asigurări că o catastrofă ca acelea de la Cernobîl sau Three Mile Island nu e posibilă la Fukushima. Teoretic. Dar cine s-ar fi gîndit pînă atunci că ar fi teoretic posibil ca un ditamai vaporul să ajungă tocmai pe acoperişul unei clădiri? Situaţia devine de necontrolat. Alte explozii la reactoarele 2 şi 3 urmează. Sîntem lipiţi de ecranul televizorului. Guvernul ne asigură, cu jumătate de gură, în fraze alese şi vagi, că se face tot ceea ce este omeneşte posibil pentru prevenirea unui dezastru nuclear. Panica începe să ne cuprindă. Presa străină face agitaţie. „Fugiţi cît mai aveţi timp, o catastrofă nucleară este iminentă!“ Ambasada noastră începe să pregătească evacuarea românilor – se întocmesc liste cu adrese şi nume, se dau telefoane. Mulţi dintre prietenii români nu se gîndesc să plece. Au slujbe aici, au familii. Francezii îşi evacuează şi ei conaţionalii. Japonezii nu fug, nu au unde. La biroul de imigrări – cozi interminabile, îngrijorare. Toată lumea stă cu ochii pe televizoarele care transmit ştiri de la locul dezastrului şi comunicate guvernamentale de presă. Zona de evacuare este extinsă de la 5 km la 20 km în jurul Reactorului 1, cel mai grav avariat de explozie. Cei peste 300.000 de sinistraţi sînt înghesuiţi în săli de sport la şcoli şi licee. În martie, iarna e încă în drepturile ei, în nord-est. Nu ajung kerosenul pentru încălzire, păturile, medicamentele, apa potabilă, conservele, produsele de strictă necesitate. Aerul este de nerespirat, situaţia – disperată.

Estimp, în Nagoya viaţa continuă aparent neschimbată. Lumea e pe stradă, la cumpărături, mergînd spre casă sau spre serviciu... Calmul, deşi bine disimulat, e doar de faţadă. Din magazine au dispărut bateriile, apa plată, pîinea, orezul, conservele şi tăieţeii instant. În aproape douăzeci de ani de Japonia, este prima oară cînd văd rafturi goale în magazine. Nimeni nu se panichează, nimeni nu vociferează. Totul se desfăşoară normal, într-o linişte aproape solemnă. Oamenii înţeleg că situaţia e critică şi încearcă să nu complice lucrurile mai mult. „Sinistraţii au mai multă nevoie de apă decît noi.“ Am înţeles atunci că solidaritatea nu înseamnă neapărat a te jelui mai tare decît ceilalţi sau a-ţi goli buzunarele în cutia milei, ci comportîndu-te decent în situaţii extreme.

Au urmat luni grele de muncă intensă pentru dezgroparea oraşelor de sub munţii de moloz şi resturi. La un an şi mai bine de la dezastru, situaţia încă nu este complet sub control la centrala nucleară – nivelul radiaţiilor în zonă şi în cele trei prefecturi afectate, Miyagi, Ibaragi şi Fukushima, depăşeşte cu mult media normală. Oamenii din zonele evacuate nu s-au întors încă la casele lor. Lumea se agită, demonstrează împotriva redeschiderii centralelor nucleare. Politicienii şi „băieţii deştepţi“ au însă alte planuri. Cu toate acestea, întreaga populaţie s-a alăturat efortului de reconstrucţie. Fără declaraţii sforăitoare sau lamentări exagerate, cu muncă, răbdare şi tenacitate. Drumurile au fost refăcute, grămezile de moloz au fost îndepărtate, iar viaţa începe să reintre în matcă. S-ar putea spune că zeii n-au fost prea darnici cu Japonia. I-au dat în schimb un popor care, deşi greu încercat, a găsit şi acum, ca de fiecare dată, puterea să se ridice şi să o ia de la capăt, strigînd Gambare Nippon!

Niculina Nae este traducător-interpret, profesor la Nagoya University of Commerce and Business, Japonia.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.