România, cea mai seismogenă arie din Europa

Mircea SĂNDULESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 441 din 26 iulie - 1 august 2012
România, cea mai seismogenă arie din Europa jpeg

- în afara celei mediteranean-anatoliene -

Aserţiunea din titlu este sprijinită de faptul că, în aria Carpaţilor României şi, mai ales, a zonelor învecinate Curburii Carpaţilor Orientali au fost active procese geotectonice seismo-genetice, crustale sau de adîncime mai mare, foarte tinere. Adică... în ultimul milion de ani din istoria Pămîntului. Pe cei care ar zîmbi îi înştiinţez că Pămîntul, cu forma lui actuală, are cel puţin 4,5 miliarde de ani. Iar structura geologică actuală a Carpaţilor s-a desăvîrşit în ultimii 200 de milioane de ani.      

De ce „în afara ariei Mediteranean-Anatoliene“? Întrucît sistemele seismo-tectonice din jurul Mediteranei, din Turcia şi Orientul Mijlociu, nu au o legătură genetică directă cu aria celor Alpino-Carpatice.

Cu speranţa că nu voi plictisi pe nimeni, să ne „adîncim“ în cutremurele din România.

Este evident pentru toată lumea că aria seismogenă cea mai puternic-activă din România este aria seismo-genetică Vrancea. Trebuie ştiut că, în cadrul sistemului seismo-genetic Vrancea, sînt generate cele mai profunde cutremure din Europa. La adîncimi cuprinse între 90 şi 140 de km. Toate – inferioare crustei terestre. Fără a intra în detalii „profesionale“, vreau, totuşi, să le spun cititorilor că această situaţie este legată de evoluţia geotectonică a Mării Negre occidentale. În ultimii 90-100 de milioane de ani, datorită nivelului, profund, din litosfera Pămîntului, la care se produc cutremurele din Vrancea, cele care depăşesc 5 grade pe scara Richter se resimt pe arii mai întinse decît Curbura Carpaţilor Orientali. Să nu mai vorbim de cele care depăşesc 6 grade pe scara Richter. Iar cele de peste 7 grade se simt... pînă la Moscova şi în Peninsula Balcanică. Aşa cum a fost în 1977. Cînd scriu „se simt“ înseamnă că sînt percepute, mai mult sau mai puţin, de oameni şi vieţuitoare. Pentru cutremurul „nostru“ din ’77 am mărturii ale unor colegi de-ai mei de la Universităţile din Moscova şi din Sofia.

Se poate pune, firesc, întrebarea: Dar de ce Vrancea? Răspunsul este: Pentru că la Curbura Carpaţilor Orientali au avut loc cele mai recente deformări tectonice compresive din istoria geotectonică a munţilor tineri din sudul Europei. Mai există şi o altă regiune similară: Depresiunea Padului. Acolo unde recent au fost mai multe catastrofe seismo-genetice. Vreau totuşi să precizez că „modelele“ geotectonice ale celor două regiuni nu sînt similare. În Vrancea este vorba de cutremure adînci, subcrustale, în timp ce în nordul Italiei – de o activitate seismo-tectonică crustală, de adîncime mult mai mică. Din acest motiv, în Italia, cutremure cu intensităţi de 5-5,5 grade pe scara Richter au putut produce distrugerile recente.

Revenind la Vrancea. Este de acceptat, privind corelarea activităţii generate la Curbura Carpaţilor Orientali cu cele mai noi deformări compresive geotectonice, faptul că actuala seismicitate a Curburii durează de circa un milion de ani. Şi este foarte probabil să mai dureze un milion sau mai multe milioane de ani. Totul depinde de perioada cît va mai fi activ sistemul geotectonic litosferic generat în bazinul Mării Negre occidentale.

În România, totuşi, nu numai Zona Vrancea este o arie seismo-genetică. Ceea ce trebuie precizat, pentru celelalte arii, este faptul că modelul geotectonic din Vrancea este unic în ce priveşte structura litosferei. Celelalte arii seismo-genetice din România sînt exclusiv dependente de cutremure crustale.

În primul rînd, Banatul şi Severinul. Structura tectonică tînără a acestor regiuni este „dominată“ de existenţa unui sistem de fracturi crustale, orientate longitudinal, dintre care unele încă active. Acesta este, în fapt, sectorul nord-estic al unui sistem tectonic, fractural, care se dezvoltă din Marea Egee, prin Zona Vardar pînă în sud-vestul Carpaţilor Meridionali şi sud-estul Cîmpiei Panonice. Pentru curiozitatea cititorilor, vreau să precizez că seismele crustale care au „zguduit“ sud-vestul Bulgariei de curînd s-au produs pe fracturi ale acestui sistem (zona Pernik). Era de aşteptat şi reactivarea unor fracturi din Banat sau/şi Mehedinţi. Dar, din fericire, nu s-a întîmplat. Totuşi, odată a „răspuns“ Serbia sud-estică. Nu trebuie uitat că în cuprinsul acestui sistem longitudinal a avut loc, în anul 1958, catastrofalul cutremur din Macedonia, care a distrus capitala acestei ţări (Skopjie). A fost un cutrem crustal de 5,8 grade intensitate, cu epicentrul la doar 15 km adîncime.

Oraşe importante din România care ar putea fi ameninţate de asemenea cutremure legate de sistemul geotectonic pomenit mai sus sînt: Timişoara, Turnu Severin şi Lugojul. Aş vrea să fiu bine înţeles că nu „prezic“ nimic. Este doar vorba de a aprecia ceea ce se numeşte „risc seismic“. Atenţie pentru constructori!!

Dar mai avem şi-n nordul ţării „sensibilităţi“ seismice. Este vorba de fracturi transcrustale care sînt reactivate pe anumite segmente. Aceste fracturi au fost generate acum două-patru milioane de ani. Dar o fractură crustală „recentă“ nu trăieşte numai cîteva milioane de ani. În anul 1978, locuitorii din Baia Mare au fugit de trei ori afară din case, în decurs de cîteva ore, pentru că au avut loc mai multe seisme pe acest sistem fractural latitudinal care se întinde din Maramureş pînă în nord-estul Ungariei. Epicentrul a fost situat la vest de Baia Mare, la o adîncime de 13-15 km.

Un alt sistem fractural crustal este „Falia Nord-Transilvană“, responsabilă de cutremurele care au fost înregistrate în Zona Carei şi în aria apropiată oraşului Debreţin din Ungaria. Un sistem fractural asemănător este „Falia Sud-Transilvană“, care se întinde din nord-estul Banatului pînă în sudul munţilor Perşani.

Am menţionat, pe scurt, cutremurele crustale din interiorul Carpaţilor. Dar nu trebuie să ne oprim aici. Din sectorul munţilor Făgăraş, în Carpaţii Meridionali, pînă pe Platoul Continental al Mării Negre occidentale, la est de Cap Sabla, se dezvoltă un fascicol de fracturi transcrustale („Falia Intra-Moesică“), în lungul căreia sînt înregistrate seisme de intensităţi moderate, dar care, în istorie, au putut avea intensităţi medii spre ridicate. Nu vreau decît să amintesc de faptul că un cutremur „făgărăşean“ din secolul al XIX-lea a „zguduit“ destul de serios Sibiul. La Cîmpulung Muscel, seismicitatea zonei este „sensibilă“, iar la Cap Sabla (în cuprinsul soclului continental al Mării Negre) se înregistrează frecvent seisme crustale (10-15 km adîncime). După părerea mea, „modestă“, activitatea seismo-genetică în lungul Faliei Intra-Moesice nu este „indiferentă“ pentru influenţarea genetică a sistemului seismotectonic al Zonei Vrancea.

Fiind solicitat de redacţia acestei reviste, Dilema veche, pe care o apreciez foarte mult, sentimental şi din amintiri, am acceptat să scriu ceva despre cutremure. Nu ştiu dacă am reuşit să nu plictisesc, cu termeni mai puţin obişnuiţi pentru public. Dar ştiu sigur că mi-am permis unele „deraieri“ de la „stilul ştiinţific“. Ceea ce aş vrea să fie înţeles este că „noi ăştia“ cunoaştem – cei care cunosc – multe „adevăruri“ despre structura şi evoluţia Pămîntului, dar că există, încă, multe lucruri de înţeles.

De aceea, tot la solicitarea redactorilor, voi „îndrăzni“ să scriu cîteva cuvinte despre predicţia cutremurelor!! Ştiu că marele public abia aşteaptă asta. Mai ştiu şi înţeleg sincer că mulţi sînt „revoltaţi“ de contrazicerile prezicătorilor. Şi pe bună dreptate.

Există trei categorii de specialişti care fac predicţii. Îi elimin, din start, pe astrologi, ghicitori, „iluminaţi“ şi „vrăjitoare“. În lumea ştiinţifică mondială există specialişti care încearcă teoretizarea predicţiei seismelor. S-au creat comisii internaţionale de Predicţia Cutremurelor. Membrii acestor comisii sînt seismologi şi geofizicieni de valoare. Fără nici o îndoială! Ceea ce li se poate reproşa sînt cîteva „aspecte diminuante“:

● De cîte ori prezic un cutremur mare o fac pentru o perioadă de doi-zece ani.

● În aprecierea riscului cutremurului ignoră, mereu, contextul geotectonic-structural, precum şi caracterele genetice ale sistemului seismotectonic.     

● În predicţiile lor nu sînt luate în considerare decît înregistrările locale, şi nicidecum activitatea seismo-genetică regională şi transregională.

Nu vreau să continui, pentru că această dispută este una profesională.

Îmi permit să spun, foarte responsabil, că un cutremur mare nu poate fi prezis, cu eficacitate pentru populaţie, în timp rezonabil. De altfel, eu fac parte dintre acei „membrii practicanţi“ ai Ştiinţelor Pămîntului care declară ferm că: Nu pot fi prezise cutremurele!!! Şi să ştiţi că „noi ăştia“ sîntem mult mai mulţi decît „ei ăia“.

Alte preziceri, privind „perioada“ 2012-2013, sau „nici unul mare“ pînă în 2040 sînt produse ştiinţifice subliminale. Dar ştiţi ce colosală mediatizare submediocră au!? Eine kollossale… Schweinerei!! Cine pricepe nemţeşte, să mă scuze.

Mircea Săndulescu este academician şi profesor la Facultatea de Geologie şi Geofizică, Universitatea Bucureşti.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Prețuri de infarct pe litoral. Cât a plătit un turist pentru o masă la autoservire în Mamaia: „Incredibil! 70 de lei kilogramul de cartofi” VIDEO
Cei care vor să-și petreacă concediul pe litoralul românesc vor fi nevoiți să bage mai adânc mâna în buzunar. Asta a trăit și un român care a decis să ia masa la un restaurant cu autoservire.
image
De ce i-au cerut Regele Charles și Regina Camilla Prințesei Catherine să își schimbe numele. „Prea mulți C”
Prințesa de Wales, cunoscută pe plan mondial ca Kate Middleton, a fost rugată să își schimbe modul de scriere a numelui de către regele Charles și regina Camilla, dezvăluie prințul Harry în cartea sa, „Spare”.
image
Ce a răspuns ÎPS Teodosie când a fost întrebat despre donațiile din banii câștigați la pariuri, loto sau păcănele VIDEO
Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, afirmă că cei care vor să doneze Bisericii sau celor nevoiaşi bani din sumele câştigate la pariuri sau la loto pot face acest lucru fără nici un fel de problemă.

HIstoria.ro

image
De ce mergeau bogătașii ruși la Nisa?
Citirea romanului Fum, de Turgheniev, dar și reluarea prozei mele despre Rușii de la Baden Baden, au făcut să mă întreb: De ce mergeau rușii din lumea înaltă în Occident în proporție de masă? De ce nu dădeau năvală occidentalii în Rusia țaristă?
image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.