"Nu se pot face preziceri cu exactitate" - interviu cu Mircea RADULIAN

Publicat în Dilema Veche nr. 441 din 26 iulie - 1 august 2012
"Nu se pot face preziceri cu exactitate"   interviu cu Mircea RADULIAN jpeg

În ce măsură poate fi prezis un viitor cutremur?

Realitatea şi adevărul adevărat arată că nu se pot face preziceri cu exactitate. Şi asta putem afirma destul de categoric. Prin predicţie se înţelege precizarea mărimii viitorului cutremur, locul şi timpul de producere, între anumite limite. Aşa se pot face predicţii de termen lung: una dintre acestea a făcut-o dl Purcaru. Ele se bazează pe modele statistice, dar statistica e destul de săracă la cutremurele mari, iar fenomenul e complicat şi neliniar. Se spune, de pildă, că în Vrancea cutremurele mari apar la aproximativ 30 de ani. Or, aceasta este o simplă valoare medie, în timp ce în realitate pot să apară mai multe cutremure mari grupate într-un interval mai mic de timp, urmate de perioade mai lungi de calm seismic. Nu există o regulă universal valabilă.

Cea mai frecventă întrebare este dacă în 2012 va fi un cutremur…

E o întrebare dificilă. Eu aş fi tentat să răspund că nu mă aştept să apară, pentru că, deocamdată, nu avem nici un semn în acest sens. Dar, pe de altă parte, sîntem conştienţi de faptul că zona Vrancea este capabilă să genereze cutremure mari la orice oră şi pe neaşteptate.

În ultimul timp este mereu semnalată activitatea seismică din Vrancea…

Trebuie să se înţeleagă că în Vrancea există o activitate permanentă, care are o anumită constanţă. Este o caracteristică a zonei. Mă refer la cutremure mai mici. În trecut, informaţia despre această activitate nu era pusă la dispoziţia publicului larg. În prezent, mijloacele de comunicare sînt foarte performante şi se întîmplă să aflu despre un cutremur la cîteva secunde după apariţia lui, chiar înainte de a accesa datele de la comandamentul de veghe seismică al Institutului nostru. Cu timpul, populaţia se va obişnui cu cutremurele, poate chiar prea mult, ca în Japonia... unde, din cauza obişnuinţei, nu toată lumea a ţinut cont de alarma de tsunami...

Se tot vehiculează termenul de „cutremur devastator“...

E destul de important de precizat ce înţelegem prin cutremur devastator. Există o lege în seismologie: cu cît un cutremur e mai mare, cu atît e mai rar. Dacă e vorba de un cutremur devastator în Vrancea, acesta ar avea magnitudinea peste 7 şi nu văd de ce ar trebui să apară în 2012. Nu avem nimic, deocamdată, care să ne pună pe gînduri în sensul ăsta…

Dar ce anume v-ar pune pe gînduri?

Dacă la un moment dat ar apărea o serie grupată de cutremure, ceva mai mari ca magnitudine (între 4 şi 6). Acestea ar putea constitui aşa-numitele fenomene precursoare, care preced apariţia evenimentelor majore. Trebuie însă ştiut faptul că astfel de fenomene nu apar întotdeauna.

Zona Vrancei e în legătură cu alte zone seismice?

Nu putem spune că nu sîntem în legătură cu alte zone seismice. Vrancea chiar este la un contact de trei plăci tectonice. Nu e întîmplător ce se întîmplă aici. În trecut aici au avut loc procese tectonice ample, cum ar fi ridicarea munţilor sau rotaţia arcului carpatic ca efect al rotirii plăcilor. În momentul de faţă, foarte mulţi specialişti sînt de acord cu faptul că activitatea seismică trecută desfăşurată la scara întregului lanţ muntos s-a restrîns în prezent la zona Vrancea şi e într-o fază de dispariţie. Este un semn bun, dar vorbim de dispariţia la scară tectonică, deci va mai dura cîteva sute de mii de ani. Pînă una-alta, deşi pe cale de dispariţie, ultimele zvîcnete ale zonei Vrancea produc încă efecte devastatoare. Să ai cutremure de cîte 7 grade de două ori pe secol nu e puţin lucru.

În viitor, avem vreo şansă să prezicem cutremurele?

Calea adevărată este modelarea fizică cît mai realistă a fenomenului seismic. Aceasta permite identificarea zonelor de tensiune crescută potenţial periculoase. Chiar şi în aceste condiţii, transferul de tensiune tectonică se face lent, în timp, şi vom putea identifica zonele critice, gata să erupă, dar va fi greu să precizăm exact momentul cînd se declanşează ruperea majoră. Poate fi vorba de zile, luni... Una e să spui că va veni un cutremur într-o zi-două, alta – în cîteva luni sau într-o jumătate de an. Aş fi foarte mulţumit chiar şi cu predicţii de acest tip, dacă s-ar baza pe modele fizice credibile.

S-au făcut progrese semnificative în acest sens?

Progresele sînt foarte mari în ceea ce priveşte monitorizarea datelor. Sînt multe staţii. În ’77 nu a existat decît o singură înregistrare, de pildă. Încă sîntem în urmă la prelucrarea datelor sau la înţelegerea fenomenului care stă în spatele lor. În momentul de faţă, e greu de spus cînd ne aşteptăm să avem la îndemînă predicţii suficient de bune. Nu cred că foarte curînd. Dar putem cu siguranţă să ajungem la o mai bună înţelegere a fenomenelor ca bază solidă pentru viitoarele predicţii.

Şi atunci care ar fi soluţia... salvatoare pentru România?

Dacă s-ar construi după anumite norme nu am avea probleme. Chiar în ’77, clădirile care au căzut aveau hibe de construcţie. Desigur, simţi cutremurul, dar locuinţa nu se prăbuşeşte. Din acest punct de vedere, Vrancea nu e cel mai rău caz. Toate cutremurele mari se petrec cam în acelaşi loc, bine ştiut şi la adîncime. De aceea cunoaştem cu destulă precizie efectele la care ne putem aştepta şi ce măsuri să luăm pentru reducerea acestora. 

Mircea Radulian este director ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pămîntului.

a consemnat Iaromira POPOVICI

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Accesul turiştilor, interzis în Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restricţii sunt în vigoare pentru turiştii care ajung în Grecia, începând cu data de luni, 8 august. Autorităţile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
Bătaie în tren între un controlor şi un călător fără bilet. Agresorul este căutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.