Unul adînc, unul de suprafaţă... - interviu cu prof. dr. Gheorghe Mărmureanu

Publicat în Dilema Veche nr. 441 din 26 iulie - 1 august 2012
Unul adînc, unul de suprafaţă      interviu cu prof  dr  Gheorghe Mărmureanu jpeg

Ştiu că aveţi o teorie în privinţa succesiunii cutremurelor, şi a celor catastrofale în special...

Împreună cu studenţii mei, am făcut următorul lucru: am luat toată baza de date istorice, tot ce s-a întîmplat în România în ultimii 600 de ani. Pentru ultimii 300 de ani am date în detaliu. De la biserici, de la mînăstiri, de la şcoli. Au fost cinci mari cutremure care au produs pierderi de vieţi omeneşti şi multe distrugeri. Primul a fost la 1738. Cutremur despre care avem date foarte multe, cînd Putna a fost distrusă. Scrie despre el în cronicile vremii. Ruşii l-au cotat cu 6,8. Însă în 1986 am avut acel cutremur de 7 care nu a produs nici un fel de pagube. Şi atunci acesta nu a putut fi atît de mic: cred că era un cutremur tip 4 martie 1977, care nu s-a simţit înspre Moscova.

Urmează, după 64 de ani, cel din 1802. Cotat ca cel mai puternic din epocă. A avut loc la 1 fără 7 minute, ziua. Şi lumea ieşise din biserici. Toate bisericile au căzut la pămînt, însă nu au murit oameni... La Mitropolie, erau crăpături de sute de metri şi din pămînt au ieşit apă, nisip şi păcură, spune Sadoveanu, în Fraţii Jderi. De ce păcură? Pentru că în partea de sud-est a Bucureştiului erau două depozite de cărbune, care, din cauza cutremurului foarte puternic, s-au transformat în păcură. Avem şi altceva interesant în legătură cu el: o scrisoare primită la Universitatea din Moscova, în care se spune că, în 1802, la ora cutremurului, o bonă, în curtea bibliotecii universităţii, plimba un băieţaş în cărucior. Aceasta a văzut că au început să cadă statui şi că băncile se deplasau. Băieţelul era... Puşkin.

Urmează cel din 1838, care a dus la formarea Lacului Roşu. Bine descris de un inginer geolog trimis de prinţul de Savoya, care spune că au fost trei şocuri şi că la Niş s-a simţit foarte puternic. A fost cutremur de suprafaţă.

Urmează 1940. Cutremur de adîncime. Au fost distruse Focşaniul şi satele vecine. A căzut blocul Carlton, dar avea o greşeală de proiectare.

Urmează 1977, de suprafaţă, la 95 de km adîncime.

Acum va urma unul adînc. Cea mai mică distanţă pînă la un altul de suprafaţă, puternic, e de 64 de ani. Ceea ce înseamnă că după 2041 va urma un cutremur catastrofal pentru România. Cînd va lucra sistemul din Asia. Toate sînt în legătură. Globul pămîntesc e ca un ou, crăpat în mai multe locuri, în blocuri tectonice, 14 sau 15, la contactul dintre care apar cutremurele.

Este un joc de propagare de unde seismice. Dacă e mai de suprafaţă, afectează Bucureştiul, dacă e foarte adînc, afectează Moldova, Focşaniul.

Cutremure peste 6 vor fi multe, dar nu se va întîmpla nimic. Nu săriţi la geam sau pe geam, precum Dan Iordăchescu în ’77.

Ce părere aveţi despre construcţiile bucureştene şi rezistenţa lor la cutremure serioase?

Am mai multă siguranţă în ce s-a făcut după standardele din ’63 pînă în ’70. Apoi s-a construit foarte bine din 1980 pînă în 2000. Lumea nu era atentă la consumul de materiale. După 2000 au venit firme străine care au construit după standardele lor – ei au cutremure de suprafaţă, crustale. Cele din Vrancea sînt la mare adîncime, e altceva. De asemenea, acele copertine de sticlă pe care le folosesc sînt foarte periculoase.

Gheorghe Mărmureanu a fost director general al INFP între 2000-2011.

a consemnat Iaromira POPOVICI

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.