Unul adînc, unul de suprafaţă... - interviu cu prof. dr. Gheorghe Mărmureanu

Publicat în Dilema Veche nr. 441 din 26 iulie - 1 august 2012
Unul adînc, unul de suprafaţă      interviu cu prof  dr  Gheorghe Mărmureanu jpeg

Ştiu că aveţi o teorie în privinţa succesiunii cutremurelor, şi a celor catastrofale în special...

Împreună cu studenţii mei, am făcut următorul lucru: am luat toată baza de date istorice, tot ce s-a întîmplat în România în ultimii 600 de ani. Pentru ultimii 300 de ani am date în detaliu. De la biserici, de la mînăstiri, de la şcoli. Au fost cinci mari cutremure care au produs pierderi de vieţi omeneşti şi multe distrugeri. Primul a fost la 1738. Cutremur despre care avem date foarte multe, cînd Putna a fost distrusă. Scrie despre el în cronicile vremii. Ruşii l-au cotat cu 6,8. Însă în 1986 am avut acel cutremur de 7 care nu a produs nici un fel de pagube. Şi atunci acesta nu a putut fi atît de mic: cred că era un cutremur tip 4 martie 1977, care nu s-a simţit înspre Moscova.

Urmează, după 64 de ani, cel din 1802. Cotat ca cel mai puternic din epocă. A avut loc la 1 fără 7 minute, ziua. Şi lumea ieşise din biserici. Toate bisericile au căzut la pămînt, însă nu au murit oameni... La Mitropolie, erau crăpături de sute de metri şi din pămînt au ieşit apă, nisip şi păcură, spune Sadoveanu, în Fraţii Jderi. De ce păcură? Pentru că în partea de sud-est a Bucureştiului erau două depozite de cărbune, care, din cauza cutremurului foarte puternic, s-au transformat în păcură. Avem şi altceva interesant în legătură cu el: o scrisoare primită la Universitatea din Moscova, în care se spune că, în 1802, la ora cutremurului, o bonă, în curtea bibliotecii universităţii, plimba un băieţaş în cărucior. Aceasta a văzut că au început să cadă statui şi că băncile se deplasau. Băieţelul era... Puşkin.

Urmează cel din 1838, care a dus la formarea Lacului Roşu. Bine descris de un inginer geolog trimis de prinţul de Savoya, care spune că au fost trei şocuri şi că la Niş s-a simţit foarte puternic. A fost cutremur de suprafaţă.

Urmează 1940. Cutremur de adîncime. Au fost distruse Focşaniul şi satele vecine. A căzut blocul Carlton, dar avea o greşeală de proiectare.

Urmează 1977, de suprafaţă, la 95 de km adîncime.

Acum va urma unul adînc. Cea mai mică distanţă pînă la un altul de suprafaţă, puternic, e de 64 de ani. Ceea ce înseamnă că după 2041 va urma un cutremur catastrofal pentru România. Cînd va lucra sistemul din Asia. Toate sînt în legătură. Globul pămîntesc e ca un ou, crăpat în mai multe locuri, în blocuri tectonice, 14 sau 15, la contactul dintre care apar cutremurele.

Este un joc de propagare de unde seismice. Dacă e mai de suprafaţă, afectează Bucureştiul, dacă e foarte adînc, afectează Moldova, Focşaniul.

Cutremure peste 6 vor fi multe, dar nu se va întîmpla nimic. Nu săriţi la geam sau pe geam, precum Dan Iordăchescu în ’77.

Ce părere aveţi despre construcţiile bucureştene şi rezistenţa lor la cutremure serioase?

Am mai multă siguranţă în ce s-a făcut după standardele din ’63 pînă în ’70. Apoi s-a construit foarte bine din 1980 pînă în 2000. Lumea nu era atentă la consumul de materiale. După 2000 au venit firme străine care au construit după standardele lor – ei au cutremure de suprafaţă, crustale. Cele din Vrancea sînt la mare adîncime, e altceva. De asemenea, acele copertine de sticlă pe care le folosesc sînt foarte periculoase.

Gheorghe Mărmureanu a fost director general al INFP între 2000-2011.

a consemnat Iaromira POPOVICI

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

carne gratar jpg
Cu ce trebuie să ungi grătarul de 1 mai, când pui carnea pe el. Secretul celei mai gustoase fripturi
Grătarul este activitatea perfectă pentru zilele călduroase, un mod plăcut de a te relaxa alături de familie și prieteni, în timp ce pregătești o masă delicioasă. Totuși, pentru a obține cele mai gustoase fripturi, trebuie să ții cont de câteva trucuri esențiale
comisar sef Radu Obreja FOTO monitorulsv ro webp
STENOGRAME Dosarul fabricii de permise din Suceava: „10 răspunsuri corecte costă 1.000 de euro”
După scandalul fabricii de permise din Argeș, din 2008, un caz similar, cu și mai mulți inculpați, a făcut valuri la Suceava. Și, atât la Suceava, cât și în Argeș, numeroși analfabeți și-au luat permisul dând fiecare mii de euro mită.
Românii din Ciudanovița, fostul orășel al uraniului mp4 thumbnail png
Metalele căutate în industriile viitorului, ascunse în România. Doar două locuri au fost cercetate intens în ultimii ani
România cuprinde peste 200 de perimetre de cercetare geologică, unde se pot ascunde mineralizații radioactive sau metale valoroase în industriile viitorului. Zăcămintele au fost identificate de-a lungul a peste un secol de explorări.
sarmale  Foto YouTube: Rețete gătite cu drag
Rețeta de sarmale, veche de 120 de ani. E cea originală și conține un ingredient neașteptat
Prepararea sarmalelor devine un ritual sacru în fiecare gospodărie, iar orice bucătăreasă are propriile trucuri și secrete pentru a le face deosebite.
Criza economica criza financiara FOTO Shutterstock
România riscă să intre în colaps mai rău decât Grecia. Ce se mai poate face
România se află într-o situație extrem de dificilă, cu un deficit foarte apropiat de cel care a băgat în criză Grecia în urmă cu 16 ani, când colapsul a fost un efect combinat al crizei mondiale din 2008-2009 și al politicilor greșite de redresare.
Donald Trump și Volodimir Zelenski au avut o discuție intensă la funeraliile Papei FOTO EPA EFE jpg
Ce i-a spus Zelenski lui Trump în timpul întâlnirii din Basilica Sfântul Petru de la Vaticanului. Noi dezvăluiri
La Vatican, în umbra unei ceremonii funerare istorice, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și fostul președinte american Donald Trump au avut o întâlnire de doar 15 minute – dar cu o încărcătură politică ce ar putea influența contururile viitoarei păci.
Lidia Fecioru de la Adevăruri ascunse jpg
Seminţele care întăresc muşchiul inimii. Lidia Fecioru: „Sunt bune şi pentru infertilitate”
Bioenergoterapeutul Lidia Fecioru a adus în atenția publicului un subiect pe cât de neașteptat, pe atât de valoros: un remediu natural pe care majoritatea oamenilor îl aruncă fără să-i cunoască beneficiile. Potrivit acesteia, ceea ce de obicei este considerat un deșeu alimentar se poate transforma î
recolta castraveti 1540x866 jpg
Trucul ce îți asigură o recoltă bogată de castraveți. Două ingrediente sunt necesare
Românii care stau la curte cu siguranță știu deja cât de importantă este această perioadă din an pentru fructele și legumele lor.
batalie posada foto historia jpg
Unde s-a desfășurat de fapt faimoasa bătălie de la Posada. Cum a reușit Basarab I să învingă puternica armată ungară
În urmă cu 695 de ani, în 1330, domnitorul Basarab I al Țării Românești repurta o strălucită victorie împotriva oștilor maghiare conduse chiar de către Carol Robert d’Anjou, regele Ungariei. Un apreciat istoric explică cum a fost posibilă această victorie, dar și unde poate fi localizată bătălia.