Cerinţele induse de cutremure

Drago┼č MARCU
Publicat în Dilema Veche nr. 441 din 26 iulie - 1 august 2012
Cerinţele induse de cutremure jpeg

Trec├«nd peste defini┼úia scolastic─â a cutremurelor de p─âm├«nt, s─â spunem c─â seismul este unul dintre cei mai de temut ÔÇ×uciga┼čiÔÇť dintre fenomenele naturale, iar impactul economic, psihologic ┼či sociologic este deosebit. E vorba de un fenomen a┼čteptat, dar care mai mereu ne ia pe nepreg─âtite, cu manifest─âri dramatice ┼či urm─âri severe, greu de analizat numai dintr-un unghi de vedere, necesit├«nd conclucrarea unui spectru larg de profesiuni ÔÇô seismologi, ingineri, geologi, arhitec┼úi, urbani┼čti, economi┼čti, sociologi etc. Dezbateri ample ┼či un lung ┼čir de articole ar permite astfel de abord─âri. M─â voi limita numai la una. Constructorul, inginerul ┼či, ├«n particular, inginerul proiectant de structuri au o responsabilitate uria┼č─â ├«n ceea ce prive┼čte limitarea efectelor dezastrelor naturale.

Intensitatea unui cutremur nu poate fi apreciat─â suficient de sugestiv doar prin magnitudine (energia degajat─â ├«n focar), ea depinde de foarte mul┼úi factori (distan┼ú─â epicentral─â, ad├«ncimea hipocentrului, accelera┼úia terenului, perioada mi┼čc─ârii, tipul de sol pe care este fundat─â construc┼úia etc.). Trebuie spus c─â, ├«n Bucure┼čti, de exemplu, pe o ax─â aproximativ─â N-S, valorile ├«nregistrate s├«nt de la dublu la simplu. La Mexico City, acela┼či cutremur produs la mare distan┼ú─â a fost ├«nregistrat de cinci ori mai puternic pe un amplasament aflat la numai 8 km fa┼ú─â de un altul. Oarecum paradoxal pentru neini┼úia┼úi, scara Mercalli, de┼či una profund subiectiv─â (se refer─â la aprecierea efectului pe care un cutremur ├«l are asupra oamenilor sau construc┼úiilor), este mult mai relevant─â, pentru c─â ea zugr─âve┼čte sugestiv efectul.

Mai trebuie amintit c─â nici un cutremur nu seam─ân─â cu altul. Numai unul din c├«teva sute de cutremure are efecte notabile asupra Bucure┼čtiului. La fel, se poate remarca c─â ├«n Bucure┼čtiul aflat sub influen┼úa cutremurului vr├«ncean, construc┼úiile de ├«n─âl┼úime medie (8-15 etaje) s├«nt cele mai expuse, acesta fiind de alt tip dec├«t cel b─ân─â┼úean sau californian, de exemplu, unde s├«nt afectate construc┼úiile joase. Pe de alt─â parte, cutremurul vr├«ncean afecteaz─â o arie larg─â, nu numai Bucure┼čtiul. Celelalte dou─â surse amintite mai sus au repercusiuni asupra unei zone restr├«nse, chiar dac─â una ├«nseamn─â pierderile care pot ap─ârea ├«n zona rural─â din sudul Banatului, iar altele pot fi urm─ârile dac─â seismul se produce ├«n Los Angeles.

C├«t de bune s├«nt construc┼úiile pe care le facem, c├«t de eficace s├«nt ele ├«n limitarea consecin┼úelor? ┼×i aici depindem de mul┼úi factori ÔÇô solu┼úii structurale, materiale, tehnologii, putere economic─â, decizie politic─â (!) etc.

Poate cea mai important─â lege structural─â spune c─â ├«ntotdeauna capacitatea trebuie s─â fie mai mare dec├«t cerin┼úa. Astfel, o for┼ú─â capabil─â trebuie s─â fie mai mare dec├«t o for┼ú─â necesar─â (cerut─â). Deforma┼úia capabil─â a unui element structural sau a unei structuri trebuie s─â fie mai mare dec├«t cerin┼úa de deplasare indus─â de cutremur (de v├«nt, de temperatur─â etc.). Sec┼úiunea unui element structural va fi ├«ntotdeauna mai mare dec├«t o cere ac┼úiunea. Compara┼úia se men┼úine ┼či pe alt t─âr├«m: capacitatea unei comunit─â┼úi sau a unei ┼ú─âri este suficient─â pentru a reac┼úiona ├«mpotriva cerin┼úelor induse de cutremur?

├Än proiectare: performan┼úe ┼či consecin┼úe

Trebuie s─â avem ├«n vedere un lucru, greu de acceptat: ├«ntotdeauna, m─âcar ┼či statistic, este posibil s─â apar─â un cutremur superior ca intensitate celui considerat de noi ├«n proiectare. Un alt aspect greu de admis pentru omul obi┼čnuit: m─âiestria inginerului structurist este aceea de a limita avariile ┼či de a le dirija c─âtre zone mai pu┼úin esen┼úiale pentru integritatea de ansamblu a structurii. Altfel spus (inginerii ┼čtiu asta!) o construc┼úie este proiectat─â s─â se comporte f─âr─â avarii ├«n timpul seismelor moderate (starea limit─â de exploatare normal─â), dar este posibil─â avarierea ├«n timpul cutremurelor foarte puternice (starea limit─â ultim─â). Cu c├«t o construc┼úie este mai important─â (┼či proiectat─â ├«n consecin┼ú─â), ea se va avaria mai pu┼úin sau mai t├«rziu ÔÇô la un cutremur de aceea┼či intensitate, ├«n acelea┼či condi┼úii, o construc┼úie mai pu┼úin important─â se va avaria mai mult dec├«t una dintr-o clas─â superioar─â. La ambele este garantat─â siguran┼úa vie┼úii, numai c─â un spital de urgen┼ú─â va trebui s─â lucreze ├«n condi┼úii optime indiferent de eveniment, ├«n timp ce la o locuin┼ú─â obi┼čnuit─â nu e nici o tragedie dac─â se sparge o ┼úeav─â sau o grind─â se va fisura semnificativ (construc┼úia a traversat cutremurul f─âr─â colaps, ea ├«ns─â va fi reparat─â ┼či abia apoi redat─â func┼úion─ârii). ├Än termeni economici, cu c├«t o construc┼úie e mai important─â, cu at├«t ea va costa mai mult. Pe de alt─â parte, costurile de reparare dup─â producerea unui eveniment major vor fi semnificativ mai mici. Nu e ├«ns─â valabil ┼či corolarul, adic─â nu ├«ntotdeauna o construc┼úie mai scump─â va fi ┼či mai rezistent─â!

Cele de mai sus redau ├«n mod simplist actuala filozofie de proiectare ÔÇô proiectarea seismic─â bazat─â pe performan┼ú─â. Noua direc┼úie ├«ns─â va fi proiectarea seismic─â bazat─â pe consecin┼úe.

C├«te construc┼úii importante avem capacitatea s─â facem? Aici este decisiv─â puterea economic─â a unei ┼ú─âri. Avem voin┼úa s─â facem construc┼úii c├«t mai durabile sau ne asum─âm riscul unor pierderi mai mari? Avem priceperea s─â o facem? Aici depindem de mul┼úi factori (stadiul tehnologic, cercetarea, ├«nv─â┼ú─âm├«ntul care preg─âte┼čte speciali┼čti, con┼čtiin┼úa muncii, calificarea, controlul calit─â┼úii etc.).

├Än principiu, trebuie spus c─â, ├«ntr-un anumit sens, s├«ntem preg─âti┼úi. Exist─â o practic─â de proiectare, dob├«ndit─â de-a lungul mai multor zeci de ani ┼či transmis─â din genera┼úie ├«n genera┼úie, practic─â pe care multe alte ┼ú─âri nu o au. Am avut, cu scurte intervale de pauz─â, coduri de proiectare dintre cele mai moderne. Chiar acum se fac eforturi importante pentru alinierea codurilor noastre cu cele europene (├«n general, Eurocodurile s├«nt mai severe, chiar dac─â mul┼úi dintre europeni nu se confrunt─â cu implica┼úiile zonelor seismice; avem ├«ntr-adev─âr for┼úa economic─â s─â ne aliniem?). Pe de alt─â parte, ast─âzi, tehnologia se import─â u┼čor. Calitatea structurilor a crescut ├«n ultimii 10-15 ani, autorit─â┼úile se implic─â mai serios. Probleme se g─âsesc, ├«ns─â, ├«n alte zone: con┼čtiin┼úa muncii, de exemplu, dar ┼či cercetarea ┼či ├«nv─â┼ú─âm├«ntul, tot mai ┼čubrede parc─â, iar definitorie este puterea economic─â.

Posibile pierderiÔÇŽ

Cum vom face fa┼ú─â unui cutremur devastator? Depinde de c├«t de mari s├«nt pierderile pe care s├«ntem gata s─â le accept─âm. R─âspunsul este diferit, ├«n func┼úie de zon─â. F─âr─â a ignora unele ora┼če din ÔÇ×zona de focÔÇť, testul sever va fi ├«n cazul Bucure┼čtiului. ├Än 1977, aici au murit aproximativ 1400 de oameni (1574 ├«n toat─â ┼úara) ┼či tot aici s-au ├«nregistrat aproape 70% din totalul pierderilor materiale. De subliniat ┼či c─â atunci foarte pu┼úine construc┼úii noi au c─âzut. La fel, pu┼úine construc┼úii de mic─â ├«n─âl┼úime au cedat.

Personal, s├«nt de un optimism moderat, chiar dac─â exist─â scenarii care estimeaz─â peste 10.000 de mor┼úi (cred c─â num─ârul va fi mult mai mic). Mai ├«nt├«i de toate, pentru c─â noile concluzii ale seismologilor estimeaz─â c─â un seism cu adev─ârat devastator nu se va produce ├«n urm─âtorii 60 de ani (seisme severe, da). Apoi, pentru c─â ├«n cazul noilor investi┼úii de dimensiuni considerabile s├«nt implicate for┼úe serioase, calificate. Aici aproape c─â exclud posibilitatea pr─âbu┼čirii. Problemele legate de calitate se g─âsesc ├«n primul r├«nd la construc┼úiile mai mici, acolo unde s├«nt implica┼úi oameni de o calitate mai sc─âzut─â, unde nici controlul nu mai ajunge, unde nu s├«nt disponibile for┼úe ┼či tehnologii serioase, iar uneori calitatea investitorilor e ├«ndoielnic─â. Din fericire, construc┼úiile de mic─â ├«n─âl┼úime nu vor fi primele vizate ┼či, din acest motiv, largi zone reziden┼úiale, realizate uneori discutabil, nu se vor confrunta cu colapsuri. ├Äntre construc┼úiile noi, un serios pericol poate fi ├«n cazul celor de ├«n─âl┼úime moderat─â (6-10 etaje), realizate ├«n investi┼úii singulare, de amploare redus─â, acolo unde modul de construire a fost discutabil (aten┼úie la prospera zon─â de nord!).

Nu s├«nt ├«ns─â la fel de optimist ├«n ceea ce prive┼čte pierderile materiale. Nu din colapsul structurilor provin pierderile majore, ci din avarierea elementelor nestructurale (aten┼úie la noile fa┼úade!). Dintr-un anumit punct de vedere, multe dintre construc┼úiile noi s├«nt mai pu┼úin durabile dec├«t cele din trecut (nu ┼či mai pu┼úin rezistente), pentru simplul motiv c─â nu am fost suficient de instrui┼úi s─â lucr─âm cu materialele noi, iar marea parte a meseria┼čilor provin din vechile industrii (apropo, unde s├«nt ┼čcolile de meserii?).

Ce se va ├«nt├«mpla cu cl─âdirile vechi? Aici e aici. Se ┼čtie c─â exist─â, ├«n Bucure┼čti, un num─âr de c├«teva zeci (statistic, s├«nt sute) de construc┼úii, de peste patru etaje, realizate ├«nainte de 1940, care au o rezisten┼ú─â precar─â pentru c─â au fost f─âcute ├«ntr-o perioad─â c├«nd nu exista nici un concept seismic ┼či au fost ├«nsemnate cu celebra bulin─â ro┼čie. S-a dorit mult, s-au f─âcut eforturi, dar s-a realizat pu┼úin pentru ele, ├«n realitate, fie pentru c─â nu a existat o adev─ârat─â putere economic─â (cu sprijinul B─âncii Mondiale, multe eforturi s-au concentrat pe cl─âdirile publice ÔÇô spitale, ┼čcoli, muzee), fie pentru c─â nu au mai prezentat interes, excep┼úie f─âc├«nd terenul.

Dincolo de studii, de cercet─âri ┼či teorii stufoase, exist─â o ┼čtiin┼ú─â a construirii care s-a dob├«ndit din experien┼úele nefaste ale trecutului. Am reu┼čit s─â facem construc┼úii din ce ├«n ce mai bine, pe m─âsur─â ce ne-am confruntat ┼či am ├«nv─â┼úat din dezastre. A┼ča cum medicii au ├«nv─â┼úat mai multe din cazuistica pierderilor, ┼či nu ├«n urma vindec─ârilor, ÔÇ×paradoxul ingineriei structurale const─â ├«n faptul c─â inginerii pot ├«nv─â┼úa mai multe din gre┼čeli dec├«t din succeseÔÇť (Petroski, 1985).

Drago┼č Marcu
este inginer proiectant de structuri pentru construc┼úii, lector la Universitatea de Arhitectur─â ┼či Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure┼čti ┼či vicepre┼čedinte al Asocia┼úiei Inginerilor Constructori Proiectan┼úi de Structuri din Rom├ónia.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.