Dincolo de „sistem“

Publicat în Dilema Veche nr. 590 din 4-10 iunie 2015
Dincolo de „sistem“ jpeg

- argument -

Şcoala noastră generală avea două intrări: cea a profesorilor şi cea a elevilor. Intrarea „oficială“ avea o uşă înaltă cu grilaj şi era oarecum intimidantă pentru noi, copiii. Nu ni se dădea voie să pătrundem pe acolo în şcoală, iar uşa era păzită cu străşnicie de elevul de serviciu. Dincolo de uşă era un mic hol întunecos cu trepte din marmură, acoperite cu o mochetă vernil. În anii comunismului, pe pereţii holului puteai vedea două steaguri – tricolorul şi steagul partidului –, precum şi fotografii înrămate cu pionieri fruntaşi din diferite generaţii. În 1990, s-au scos toate aceste elemente „decorative“, iar pereţii au rămas goi şi reci ca ai unei peşteri. 

Vreme de opt ani, cît am învăţat în şcoala aceea, n-am folosit intrarea profesorilor decît de vreo cinci sau şase ori, la diverse ocazii festive. În afară de profi, pe aici se mai perindau părinţii noştri sau „oaspeţii“ şcolii. Intrarea elevilor se făcea printr-o micuţă curte laterală unde, pe timpuri, se ţinea „careul“ şi se cînta imnul înainte de prima oră. Era o uşă pur şi simplu, fără hol, mochetă sau fotografii pe pereţi, care dădea direct în inima şcolii.  

Acum ceva timp, am fost pe la şcoală şi am intrat pe intrarea profesorilor, căci era dreptul meu, ca adult. Holul era la fel de întunecos, însă pereţii acoperiţi cu desene ale copiilor din clasele mici îi dădeau un aer prietenos. Chiar şi aşa, am avut sentimentul acela stingher pe care îl ai într-un loc în care n-ar fi trebuit să fii, pentru că accesul îţi este interzis. Am conştientizat faptul că noi şi profesorii noştri făceam parte din două triburi diferite şi nu trebuia să ne amestecăm unii cu ceilalţi, chiar dacă împărţeam aceeaşi instituţie, aceeaşi „casă“. 

Cei mai mulţi dintre elevii care şi-au exprimat opinia în acest dosar cu privire la cum ar trebui să fie profesorul ideal au spus: „să se poarte cu noi ca şi cu un egal“. Într-o societate în care toţi se trag de şireturi cu toţi, a devenit o provocare să-ţi păstrezi o autoritate. Însă elevii văd acest „egal“ al lor într-un sens pozitiv. 

În ultimul an, datorită unui proiect în care am fost implicată, am vizitat multe şcoli care semănau mai mult sau mai puţin cu şcoala mea generală. În unele dintre ele, am observat că existau intrări oficiale şi intrări separate pentru elevi. Am cunoscut şi mulţi profesori, în special de limba şi literatura română. Profesori deschişi, dedicaţi, implicaţi, care vor să schimbe ceva „în sistem“, însă de multe ori se simt neputincioşi, ca nişte rotiţe înţepenite. Se vorbeşte despre „sistem“ ca despre o uriaşă structură dintr-o galaxie îndepărtată care coordonează activităţile celor de aici. Uităm că, de fapt, „sistemul“ e alcătuit din oameni. Nu doar din profesori, dar şi din elevi, chiar şi din părinţii cu copii şcolari. Ceva, undeva, nu funcţionează cum trebuie. La nivel de matrice, respectiv „la clasă“, lucrurile par de multe ori să meargă bine.

Ilustraţie realizată de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

copil autist batut
Revoltător. Nicio sancțiune dată în cazul unui copil cu handicap grav bătut crunt de o infirmieră. Care sunt motivele
Un copil cu handicap grav care a fost bătut crunt acum doi ani de o infirmieră din Târgu Jiu nu va primi niciun leu ca daune morale, deși traumele suferite au fost teribile. La începutul acestei săptămâni, Curtea de Apel Craiova a dat sentința definitivă în acest caz.
castorii parasutati captura video jpg
Castorii parașutați: ciudata misiune din anii '40. Ce urmărea operațiunea și ce s-a întâmplat cu animalele
Astăzi, castorii pot fi zăriți din nou în România, după ce specia fusese considerată dispărută timp de aproape două secole. În 2020, un exemplar a fost filmat pe râul Cugir, iar în 2021, Uniunea Europeană a finanțat un program prin care 90 de castori au fost relocați din Germania și Cehia în județel
targul de fete de pe muntele gaina foto daniel guta
Comunele din Apuseni cu un număr record de sate. Fiecare cu muntele lui, iar oamenii străbat kilometri până la vecini
Câteva comune din Munții Apuseni numără fiecare cel puțin 30 de sate, așezări pitorești locuite din cele mai vechi timpuri de moți, oamenii muntelui și ai pădurii, care nu s-au putut dezlipi de locurile natale, în ciuda greutăților îndurate de-a lungul secolelor.
emanuel mazare foto arhiva personala jpg
Povestea elevului român genial, medaliat cu aur la Balcaniada de Matematică. Vrea să facă facultatea în România
România s-a clasat pe primul loc la Olimpiada Balcanică de Matematică încheiată în această săptămână la Sarajevo, obținând patru medalii de aur și două medalii de argint. Emanuel Mazăre, elev la Colegiul Național Alexandru Odobescu din Pitești a obținut medalia de aur.
apa pixabay (2) jpg
Mitul celor doi litri de apă, demontat. Ce cantitate ar trebui să consumi zi de zi, conform unui studiu japonez?
Mult timp, regula de aur pentru hidratare a fost simplă: opt pahare de apă pe zi, adică aproximativ doi litri. Însă, un studiu recent desfășurat de Institutul Național de Inovare Biomedicală, Sănătate și Nutriție din Japonia vine să zdruncine această recomandare universal valabilă.
copil bolnav de rujeola pojar foto shutterstock jpg
Când miturile fac legea în România. Rujeola nu este o simplă boală a copilăriei
Rujeola nu este „o simplă boală a copilăriei”, cum încă mai cred unii părinți. Este o infecție virală extrem de contagioasă, care poate duce la complicații grave. În România, mulți copii ajung în spital, unii în stare gravă, din cauza refuzului părinților de a-i vaccina.
par alb istock jpg
Albirea prematură a părului începe în farfurie: nutrientul-cheie care influențează culoarea naturală
Te confrunți cu primele fire albe? Află cum un mineral esențial și o alimentație corectă pot încetini albirea părului. Sfaturi de la specialiști și soluții naturale care chiar funcționează!
sandu sticlaru colaj captura video jpg
Actorul emblematic ce nu s-a oprit din învățat. La 80 de ani s-a înscris la cursuri de informatică
Născut pe 15 octombrie 1923, în orașul Roman, Sandu Sticlaru a fost unul dintre actorii care au lăsat o amprentă discretă, dar profundă asupra scenei românești. Provenind dintr-o familie de origine evreiască, și-a urmat vocația artistică la Conservatorul de Artă Dramatică din București, pe care l-a
Anul Nou care n a fost The New Year That Never Came Foto FB jpg
Gala Premiilor Gopo: „Anul Nou care n-a fost", desemnat cel mai bun film de lungmetraj. Producția a mai primit alte nouă premii
Filmul „Anul Nou care n-a fost”, regizat de Bogdan Mureşanu, a primit Trofeul Gopo pentru cel mai bun film de lungmetraj, la cea de a XIX-a ediţie a Galei Premiilor Gopo, care s-a desfăşurat, marţi seara, la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Capitală.