Despre îmbunătăţirea continuă focusată

Publicat în Dilema Veche nr. 327 din 20 - 26 mai 2010
Despre îmbunătăţirea continuă focusată jpeg

Eticheta limb─â de lemn, evoc├«nd prototipul discursului cli┼čeizat al totalitarismului comunist, nu i se potrive┼čte nici unei alte forme de comunicare de ast─âzi mai bine dec├«t a┼ča-numitului ÔÇ×limbaj corporatistÔÇť. ┼×i nu at├«t pentru c─â limbajul activit─â┼úii din marile firme interna┼úionale (sau, mai general, cel al conducerii ┼či al organiz─ârii muncii) are formule fixe, ├«mbin─âri previzibile, structuri rigide. Previzibil─â ┼či dogmatic─â este ├«n primul r├«nd g├«ndirea pe care o vehiculeaz─â acest discurs: cli┼čeele se recombin─â obligatoriu ├«n acela┼či tablou, ├«n care idei corecte, frumoase ┼či generoase devin scheme de simplificare a realit─â┼úii. ├Än discursul corporatist se manifest─â un maniheism victorios, care elimin─â cu totul numele ├«nvinsului. G├«ndirea pozitiv─â, optimist─â, colectivist─â ÔÇô ale c─ârei valori supreme s├«nt viteza, eficien┼úa ┼či comunicarea ÔÇô ocole┼čte cu totul laturile ru┼činoase ale existen┼úei: individualismul, subiectivitatea, izolarea, ezitarea, melancolia, tihna etc. Ca ├«ntr-unul dintre sloganurile publicitare din ultima vreme, ÔÇ×g├«ndim la felÔÇť ÔÇô ┼či ne bucur─âm de fericita coinciden┼ú─â.

S─â fim totu┼či drep┼úi: limbajul managerial, al gestion─ârii proiectelor, al recrut─ârii de personal etc. e un jargon profesional, bazat pe o terminologie de specialitate, necesar─â ÔÇô ├«n m─âsura ├«n care exprim─â idei ┼či rela┼úii specifice. Nu e lipsit─â de importan┼ú─â nici valoarea de cod a acestui limbaj, care devine semnal de recunoa┼čtere ├«ntre cei apar┼úin├«nd aceleia┼či mari comunit─â┼úi. Problema ├«ncepe (ca ┼či ├«n cazul limbii de lemn a comunismului) atunci c├«nd jargonul devine omniprezent ┼či autosuficient, c├«nd folosirea lui pare s─â rezolve toate problemele, iar norul conceptual creat de cuvintele-emblem─â e luat drept realitate.

Limbajul corporatist e ├«n mare m─âsur─â preluat, imitat f─âr─â rezerve; ├«l recunoa┼čtem deci dup─â numeroasele anglicisme, ├«mprumuturi mai mult sau mai pu┼úin adaptate (training, management, team-building, planning, target, implementare, focusare, prioritizare) ┼či calcuri semantice (dedica┼úie, expertiz─â, provocare, suport etc.). ┼×i mai multe s├«nt sintagmele traduse ca atare ┼či tinz├«nd spre continu─â acumulare: capacit─â┼úi de comunicare, abilit─â┼úi sociale, spirit de echip─â, oportunit─â┼úi de dezvoltare, atitudine proactiv─â, strategie de implementare a viziunii, ├«mbun─ât─â┼úire continu─â focusat─â etc. M─ârcile cele mai puternice ale acestui limbaj nu s├«nt totu┼či listele de cuvinte ┼či expresii specifice, ci schematismele g├«ndirii. Unele dintre acestea seam─ân─â cu miturile ┼či modelele utopiei comuniste: progresul este inevitabil ┼či continuu, garan┼úia succesului st─â ├«n unitate ┼či implicare.

Jargonul politic comunist exprima de obicei aceste idei ├«ntr-un mod mai neao┼č, u┼čor arhaizant; cel corporatist e modern ┼či anglicizat. Similitudinile s├«nt totu┼či vizibile: ├«naintare neab─âtut─â spre cele mai ├«nalte piscuri ÔÇô trend ascendent continuu; deplin─â angajare ÔÇô implicare activ─â; hot─âr├«re ferm─â ÔÇô determinare etc. Opozi┼úiile se armonizeaz─â, contrariile se reunesc ┼či negativul e transfigurat ├«n pozitiv (ÔÇ×nu avem clien┼úi, ci parteneriÔÇť, ÔÇ×s├«ntem deschi┼či provoc─ârilorÔÇť). Comune s├«nt ┼či idealul omului activ sau cel al educ─ârii/transform─ârii rapide, aproape miraculoase, ├«n lumina exemplului pozitiv. Alte asem─ân─âri s├«nt mai slabe: societatea mare ┼či colectivul mic s├«nt ├«nlocuite de echip─â; specificul na┼úional ÔÇô de brandul de ┼úar─â. R─âm├«n ┼či destule diferen┼úe majore: ideologia era afi┼čat─â ┼či emfatizat─â de limba de lemn, extrem de abstract─â ┼či oper├«nd la un nivel maxim de generalitate; jargonul corporatist e mai concret ┼či ├«┼či camufleaz─â ierarhia de valori. Scopul mitologic (viitorul de aur, ┼úelul suprem) e abandonat ├«n favoarea focus─ârii pe obiectivele strategice imediate. Principala diferen┼ú─â pare totu┼či a fi tema comunic─ârii ÔÇô obsesie a ideologiei actuale, ocolit─â cu pruden┼ú─â ├«n trecut.

La fel ca ├«n limbajul public de acum dou─â decenii, discursurile-ecou s├«nt mai banale dec├«t discursul oficial, ilustr├«nd ├«n mai mare m─âsur─â proliferarea limbajului ┼či golirea sa de con┼úinut. Cei care au citit vreodat─â telegrame adresate secretarului general al partidului sau albume din taberele pioniere┼čti le pot compara cu testimonialele actuale (ÔÇ×ecourile participan┼úilor la trainingÔÇť): ÔÇ×Informa┼úiile prezentate la curs m─â vor ajuta la implementarea practic─â a multor metode de management al costurilor, la prioritizarea informa┼úiilor deja avute ┼či la eficientizarea proceselor la care iau parte. S├«nt sigur─â c─â voi avea o alt─â imagine asupra a ceea ce ├«nseamn─â eficien┼úa ├«n business ┼či va fi un plus de valoare pentru activitatea desf─â┼čurat─â de c─âtre mineÔÇť. Paralelele de mai sus s├«nt totu┼či nedrepte: desigur, e o diferen┼ú─â uria┼č─â ├«ntre un limbaj impus cu for┼úa (limba de lemn din trecut) ┼či altul asumat de bun─â voie. ├Än plus, o ideologie care propune amabilitate ┼či comunicare e preferabil─â ├«nc─âp─â┼ú├«n─ârii de a r─âm├«ne ve┼čnic moroc─ânos, violent, mofluz. De ce s─â nu ne dorim un ÔÇ×mediu de lucru deschis, prietenos, cu o comunicare transparent─â, cu toleran┼ú─â fa┼ú─â de gre┼čeli, dar cu o atitudine de ├«mbun─ât─â┼úire continu─â, o abordare pozitiv─â ┼či un mod de lucru constructivÔÇť?. Chiar dac─â presupune doze mari de ipocrizie ┼či mimetism, acest limbaj are un nucleu pozitiv ┼či util societ─â┼úii, ba chiar ┼či comodit─â┼úii individului.

├Än fa┼úa excesului de pozitivitate, ├«n care g├«ndirea tinde s─â adoarm─â, e totu┼či fireasc─â dorin┼úa de a dinamita cli┼čeele. G├«ndirea liber─â are nevoie ┼či de o doz─â de cinism, de plasare contra curentului, de anarhie ┼či negativism. Pentru c─â, p├«n─â una alta, ca ├«n cugetarea lui Pascal, omul ┼či lumea s├«nt mai cur├«nd bivalen┼úi (ni ange ni b├¬te), iar utopia purit─â┼úii poate conduce la ce e mai r─âu (qui veut faire lÔÇÖange fait la b├¬te). 

Rodica Zafiu este lingvist, profesor la Facultatea de Litere, Universitatea Bucure┼čti.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.