Despre (euro)americanitate

Publicat în Dilema Veche nr. 730 din 15-21 februarie 2018
Despre (euro)americanitate jpeg

Pe la sfîrșitul anilor ’90, o studentă de la masteratul (ieșean) de Studii Americane mi-a mărturisit franc, pe fondul unui seminar dedicat începuturilor civilizației Lumii Noi, că nu pricepea defel ideea, atît de des vehiculată, a „excepționalismului“ yankeu. Problema ei nu era conceptuală (domnișoara în cauză aparținea de altfel grupului restrîns de persoane studioase excelente), ci principială. Cum să dezvolți, ca american, zicea ea, conștiința unicității și singularității istorice, cînd identitatea ta rămîne atît de legată psihologic, mentalitar, social și politic de o identitate preexistentă, în speță de cea europeană? O identitate, nota bene, pe care o poți nega, freudian, cît dorești, fără a reuși să o elimini însă, întrucît va reveni, subliminal, cu naturalețe, în ființa ta de profunzime! De unde așadar mult invocatul „excepționalism“? Bineînțeles, n am putut ieși din automatismul profesoral și i-am recomandat studentei, mai întîi, niște cărți, între care, excepționala Finding Freedom / În căutarea libertății (din 1989) a profesorului arizonian John Harmon McElroy. Ulterior totuși, avînd de-a face cu o intelectuală autentică, am simțit nevoia unui exercițiu maieutic. Am întrebat-o care dintre numeroasele națiuni ale continentului american (din emisfera nordică și din cea sudică!) a luat denumirea continentului însuși („american“) ca marcă a propriei identități? Poporul din Statele Unite, desigur. Analog, care dintre popoarele „americane“ și-a cîștigat primul autonomia față de puterea colonială europeană dominantă și cum? Națiunea americană, se înțelege, printr-un război de independență, nu atît devastator (deși traumele lui au fost majore), cît miraculos (să nu uităm că o populație, predominant, de fermieri neinstruiți militar înfrînge, ultimativ, cea mai bună armată a lumii din momentul respectiv, cea britanică!). Toate celelalte țări obțin autonomie (față de Spania, Portugalia sau Anglia) tardiv și prin mijloace politice (nu marțiale). Canada e și azi o semicolonie britanică, solicitînd parlamentar, abia în 1982, scoaterea din pașapoartele cetățenilor săi a mențiunii de „supus al Coroanei Imperiului Britanic“, iar Brazilia devine independentă de Portugalia în 1822, printr-o Proclamație a însuși Prințului Don Pedro, fiul regelui portughez și, ironic, moștenitorul coroanei (actul va fi ratificat în 1825, prin înțelegere mutuală între brazilieni și portughezi, dovedindu-se o manevră prin care Portugalia dorea să scape de povara financiară a unei colonii mari și îndepărtate). Teritoriile spaniole din America Latină resping, treptat, protectoratul european prin mijlocirea acțiunilor diplomatice.

Interesant, cu excepția (iată că noțiunea „excepționalismului“ ajunge inevitabilă și la nivelul vocabularului!) Statelor Unite, nici o altă fostă colonie de pe continent nu a renunțat vreodată la influența cel puțin culturală asupra sa din partea vechii puteri hegemonice. Mai mult, cum arată procesul de colonizare a teritoriului SUA în comparație cu procesele petrecute în celelalte spații geografice de pe continent? Foarte diferit, să admitem. În timp ce, atît în sud (a se vedea Brazilia și Argentina), cît și în nord (Canada), colonizarea a stagnat în faza primară, „externă“ (așa-zisa „colonizare litorală“, unde marile centre urbane s-au întemeiat pe coasta/coastele oceanului/oceanelor, „mai aproape“, cum ar veni, de „matcă“, de țara de origine, de drumul „înapoi acasă“), în interiorul Statelor Unite observăm (după fireasca etapă a „colonizării externe“) și un interval al „colonizării interne“, cînd populația migrează (dinspre est către vest) în adîncul teritoriului, ocupîndu-l în integralitatea sa. SUA au de aceea o distribuție uniformă a populației în spațiul național, prin comparație cu Brazilia și Canada, de pildă, care rămîn națiuni „litorale“ (canadienii au colonizat „coastele“, avînd în centru zone nedesțelenite încă, iar brazilienii țărmul atlantic, păstrînd, în interiorul țării, mii de kilometri de junglă virgină). În plus, să încercăm să i descriem puțin și pe primii coloniști americani. Cine erau aceștia? Răspuns: puritanii, oameni religioși (persecutați de Bisericile tradiționale), care văd în Lumea Nouă „Noul Canaan“, iar în ei pe „poporul ales pentru a-l moșteni“. Aici sesizăm, pentru prima oară, mutarea centrului din Europa în America. Importantă nu mai este originea, ci destinația. Oamenii în cauză nu se mai raportează la un centru obsolet, ci își creează unul nou în noua lor istorie. Din acest gest de pionierat pornește, practic, o întreagă evoluție a americanității, care preia, într-adevăr, moștenirea europeană, însă doar pentru a o americaniza, pentru a o infuza cu excepționalism. Toate marile ideologii (politice, culturale, critice, filozofice, lingvistice) pornesc din Europa, dar își găsesc desăvîrșirea în marile școli americane. Prin urmare, eu sînt un susținător infatigabil al încurajării, pe toate planurile educaționale, a Studiilor Americane în spațiul european. Numai așa, noi, europenii, vom înțelege propria noastră identitate ascunsă, dezvăluită totuși, la un moment dat, de istorie. Vă întrebați probabil și ce s-a întîmplat cu studenta mea de la sfîrșitul anilor ’90. Ceva excepțional! A emigrat în Statele Unite și e actualmente profesor la o prestigioasă universitate de peste Ocean.

HOR 0545 jpg
Bogați îngrijorați de propria sărăcie...
Acest Dosar vă prezintă fragmente din conferințele susținute în serile zilelor de 14, 15 și 16 septembrie, în Sala „Jean Monnet“ a Facultății de Studii Europene a UBB.
B  Glavan jpg
Drumul către sărăcie
Pe scurt: tot ceea ce subminează economisirea, investiţia înţeleaptă şi stimulentul muncii previne acumularea de capital şi ne duce pe drumul sărăciei.
A  Zahiu jpg
Venitul minim garantat: de la utopie la realitate
Tot ce avem în momentul de faţă ca schemă de asistență socială este ineficient, a generat un adevărat infern birocratic, de multe ori aceste programe sînt paravane pentru corupţie.
B  Voicu jpg
Sîntem încă săraci? România după 32 de ani
Concluzia a fost că, de fapt, nu te poţi raporta la „standardele societăţii”.
HOR 1291 jpg
Sărăcie, bogăție și judecată morală
Și iar întreb: ce ne facem cu tensiunea dintre teoria morală înaltă, care ne spune că valoarea morală nu depinde de condițiile materiale de viață, şi judecăţile morale implicite pe care le-am descris?
HOR 1452 jpg
„Care bogat se va mîntui?“ Libertatea ca sărăcie voluntară în Noul Testament
Creştinul trebuie să fie harnic, să-şi cîştige existenţa printr-o muncă onestă, să fie darnic şi solidar, dar să nu-şi facă griji pentru ziua de mîine. Aici apare încă un element definitoriu al relaţiei dintre paradigma creştină şi avuţia terestră.
p 21 foto C  Hord jpg
Globalizarea libertății
În fine, vreau să vă atrag atenția asupra acelor antiglobalişti care înţeleg globalizarea altfel, ca pe o globalizare politică. Ei vă vor vinde izolarea ca soluţie la problemă. Nu-i ascultaţi decît cu atenţie şi îngrijorare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială

Adevarul.ro

radu hossu 1 jpg
Un brașovean transmite zilnic de pe frontul din Ucraina. Cum îi ajută pe ucraineni
Radu Hossu a renunțat la liniștea căminului pentru prezența pe linia frontului din Ucraina. Brașoveanul a strâns și peste 150.000 de euro, bani cu care a cumpărat hrană și echipamente pentru ucraineni.
preschimbare permis de conducere jpeg
Noi reguli pentru reducerea perioadei de suspendare a permisului de conducere
Dacă un proiect de lege pentru modificarea Codului rutier va fi aprobat, se vor schimba regulile după care se vor reduce, la cerere, perioadele de suspendare a dreptului de a conduce un vehicul.
Proiectul pistelor pentru competițiile olimpice blog unteanu
Idealul olimpic alunecă pe zăpada și gheața din deșertul Arabiei Saudite
Consiliul olimpic asiatic a anunțat ieri, provocând un șoc global, că Arabia Saudită a fost oficial aleasă să găzduiască Jocurile Olimpice de iarnă ale Asiei din 2029.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.