Despre birocra┼úie ┼či absurdit─â┼úi

Publicat în Dilema Veche nr. 531 din 17-23 aprilie 2014
Despre birocra┼úie ┼či absurdit─â┼úi jpeg

Moto 1: H├«rtiile te bag─â ├«n pu┼čc─ârie, h├«rtiile te scot din pu┼čc─ârie. (fost coleg, mai experimentat) 

Moto 2: Oamenii de┼čtepti au ├«ncredere, oamenii foarte de┼čtep┼úi controleaz─â. (neverificat, i se atribuie lui Stalin) 

Trebuie s─â m─â crede┼úi pe cuv├«nt, ceea ce v─â povestesc aici s├«nt lucruri adev─ârate, le-am ├«nt├«lnit de c├«nd lucrez cu administa┼úia public─â din Rom├ónia ┼či din regiune... s─â se fi tot adunat 15 ani.

S├«ntem o cultur─â legalist─â, cu un sistem public copiat de la francezi. Peste acesta am ad─âugat ┼či experien┼úa birocra┼úiei statului maximalist comunist, la care s-a ad─âugat birocra┼úia european─â, de asemenea de concep┼úie legalist─â, continental─â. Birocra┼úie, peste proceduri, peste reguli, peste legi pentru care avem norme de aplicare. (Ca fapt divers ÔÇô un minister a scos anul trecut la licita┼úie un pachet prin care cerea consultan┼ú─â pentru eleborarea a patru ghiduri de proceduri la care se ad─âuga ceva formare profesional─â; pentru asta ofereau 800.000 de euro!!! Dac─â vi se pare incredibil, pot dovedi, am documenta┼úia ├«n calculator, e ┼či pe SEAP.)

La cele de mai sus se mai adaug─â un fenomen care ┼úine de democra┼úia noastr─â negativ-selectiv─â ce promoveaz─â cu mare precizie imbecili ├«n fruntea institu┼úiilor. Da, a┼úi citit bine, mul┼úi, prea mul┼úi sfertodoc┼úi, dar cu mare dorin┼ú─â de putere se aventureaz─â ├«n politic─â, pentru a parveni mai u┼čor, ┼či se trezesc pe ditamai func┼úiile de mini┼čtri, secretari de stat, feluri┼úi pre┼čedin┼úi de autorit─â┼úi ┼či directori de agen┼úii, servicii, consilii ┼či birouri. ┼×i ce ├«nt├«lne┼čte un astfel de aventurier ┼či cei adu┼či de el/ea acolo (c─âci niciodat─â nu vine singur, are datorii de pl─âtit)? G─âse┼čte al┼úi oameni, func┼úionari publici sau personal public (nu to┼úi s├«nt func┼úionari publici, aici e o nuan┼ú─â pentru cunosc─âtori), destul de diver┼či sau uniformi: unii mai b─âtr├«ni ┼či cu experien┼ú─â (care au schimbat ┼či 15 mini┼čtri), al┼úii mai tineri, dar dornici de afirmare, unii apatici, al┼úii implica┼úi etc. To┼úi oamenii ace┼čtia au, de cele mai multe ori, dou─â caracteristici perene: 1. s├«nt mai bine preg─âti┼úi dec├«t ┼čefii vremelnici ┼či 2. au ├«nv─â┼úat s─â-┼či (scuza┼úi expresia) apere fundul.

1. Faptul c─â s├«nt mai bine preg─âti┼úi dec├«t politicienii genereaz─â frustr─âri formidabile de ambele p─âr┼úi. Politicenii se simt nepreg─âti┼úi ┼či simt c─â le curge puterea printre degete, incapabili s─â-┼či promoveze agenda ┼či propriile m─âsuri (de cele mai multe ori populiste, pentru a fi realea┼či, extrem de rar strategice), pentru c─â altcineva le face temele: institu┼úiile europene, agenda mai veche a ministerului etc. ├Än aceast─â situa┼úie, se comport─â, mai pe fa┼ú─â sau mai pe ascuns, cu adversitate ┼či ranchiun─â cu func┼úionarii (publici sau ceilal┼úi). ├Äi marginalizeaz─â, nu-i ascult─â, le traseaz─â m─âsuri marginale sau absurde. Iar dac─â ace┼čtia au avut intrare la fostul ┼čef, le trimite, da, le trimite Corpul de Control pe cap, cu acela┼či scop dintotdeauna, de a le c─âuta nod ├«n papur─â. Corpul de Control este o institu┼úie anacronic─â, specific─â statelor foste comuniste, f─âr─â echivalent ├«n administra┼úiile moderne. Dar dup─â cum se ┼čtie, Corpul de Control este un loc bun de a intra ├«n administra┼úie ┼či politic─â.

2. De aceea, cei mai longevivi, versa┼úi ┼či prev─âz─âtori func┼úionari (publici ┼či nepublici, dar din sectorul public) au ├«nv─â┼úat s─â-┼či apere fundul. ┼×i de superiori, ┼či de colegi, pentru c─â, de cele mai multe ori, cultura organiza┼úional─â este la p─âm├«nt iar m├«nc─âtoria, dup─â p─ârerea mea, este peste cea din multina┼úionale sau din televiziuni. ┼×i se ap─âr─â cu h├«rtii. O fac mecanic, neadaptat, minimaliz├«ndu-┼či efortul.

Cei din sistemul public au ajuns deja la o maturitate profesional─â, dar pe care, din p─âcate, nu ┼či-o pot folosi ├«n beneficiul lor ┼či al nostru. Au avut parte de multe programe de formare, schimburi de experien┼ú─â, vizite de studiu pl─âtite de UE, au dezvoltat ┼či implementat proiecte care s─â-i ajute s─â ofere date ┼či eviden┼úe liderilor politici, pentru ca ace┼čtia s─â-┼či poat─â fundamenta deciziile. Dar ei prefer─â ├«n continuare s─â decid─â ad-hoc, dup─â ureche sau dup─â urechea plecat─â la gurile finan┼úatorilor lor sau ale altor potenta┼úi. Ceilal┼úi vin cu experin┼úa lor de la partid sau de pe te miri unde.

Ei, politicienii, nu au voie s─â participe la cursuri pl─âtite de UE, Comisia nu crede c─â e bine, c─âci ei s├«nt politicieni. Nici parlamentarii, nici funda┼úiile partidelor, nici m─âcar ─âia mici de la tineret nu s├«nt eligibili pentru a participa la cursuri de planificare strategic─â ┼či bugetar─â, politici publice, guvernare comparat─â ┼či c├«te ┼či mai c├«te, care cost─â, dar care s├«nt foarte utile. Iar ei, dac─â au bani, ├«i bag─â ├«n campanii sau ├«n altceva, nu ├«n educa┼úia lor sau a tinerilor, pentru momentul ├«n care vor ajunge la butoane. Am ajuns ├«n pozi┼úia ├«n care s─â pot face recomand─âri scrise Comisiei Europene pentru ca ┼či aceste categorii de deciden┼úi s─â poat─â participa ca beneficiari ai proiectelor finan┼úate de UE... dar slabe speran┼úe (nu ei s─â implementeze proiecte, ci doar s─â beneficieze de cursuri sau de alte forme moderne de educa┼úie). Nu, nu se poate: ei s├«nt politicieni, s─â se formeze singuri. Sper─âm ca m─âcar cabinetele demnitarilor (alea nepopulate cu amante ┼či rude de la ┼úar─â) s─â poat─â participa la astfel de programe, c─âci cabinetele au ÔÇô sau m─âcar ├«n teorie ar trebui s─â aib─â ÔÇô un rol crucial ├«n fundamentarea deciziei.

┼×i ├«nchei cu o absurditate de anul trecut, un design defectuos rezultat din ne├«ncrederea UE ├«n Rom├ónia, ne├«ncrederea institu┼úiilor statului ├«n alte institu┼úii, ne├«ncrederea institu┼úiilor statului ├«n partenerii ale c─âror proiecte le sus┼úin din fonduri europene. ├Äntr-un astfel de proiect am fost pus de ei s─â cump─âr un banner de promovare a proiectului. Am dat vreo 200 de lei pe el. La evaluarea proiectului, mi s-a cerut ┼či am prezentat nota de comand─â(!?), factura, documentul de efecturare a pl─â┼úii (ordinul bancar), extrasul de cont ┼či s─â ar─ât poze cu bannerul pus pe la evenimente. Nu a fost suficient: nu exista procesul-verbal de predare-primire a bannerului, deci bannerul ar fi putut s─â nu existe ┼či eu s─â-l fi cump─ârat fictiv. Fatalitate! C─âsu┼úa de pe foaia func┼úionarului nu putea fi bifat─â, deci cheltuiala nu putea fi decontat─â, pentru c─â h├«rtia aia, procesul-verbal, nu era acolo! Dilema func┼úionarului era maxim─â: se holba la bannerul at├«rnat deasupra capului s─âu, dar eu nu respectasem manualul de proceduri. Iar d├«nsul, chiar dac─â avea ra┼úiunea la purt─âtor, nu dorea s─â-┼či asume nici o responsabilitate. De ce ar fi f─âcut-o? La un supracontrol ce putea pica de oriunde (corp de control, autoritate de audit etc.) i s-ar fi putut imputa nesemnarea neregularit─â┼úii (c─â a┼ča se nume┼čte nerespectarea procedurii).

Ciprian Ciucu este director de programe la Centrul Român de Politici Europene.

Foto: V. Dorolţi

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.