De la hedonism la produc╚Ťie - ├«n plin─â ÔÇ×selva oscuraÔÇŁ

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 914 din 14 ÔÇô 20 octombrie 2021
De la hedonism la produc╚Ťie   ├«n plin─â ÔÇ×selva oscuraÔÇŁ jpeg

De-a lungul deceniilor, biblioteca mea a trecut prin reconfigur─âri legate intim de pozi╚Ťionarea mea fa╚Ť─â de lectur─â ╚Öi de diversele ÔÇ×reformeÔÇŁ intelectuale la care m-am supus. Am c─âr╚Ťi care m─â ├«nso╚Ťesc ├«nc─â din adolescen╚Ť─â ╚Öi care poart─â semnele lecturii intense, pasionale din liceu: Dostoievski (Demonii, Fra╚Ťii Karamazov ├«n dou─â volume, de la Cartea Rom├óneasc─â), Baudelaire (Florile r─âului, ├«n BPT), ni╚Öte xeroxuri dup─â Justine (Durrell, nu de Sade) ╚Öi Eliade. Nu le-am dat, de╚Öi am edi╚Ťii mai noi ╚Öi mai bine f─âcute, tocmai pentru c─â ╚Ťin de miezul ├«nc─â fierbinte al unei pasiuni n─âscute atunci: oric├«t am ├«ncercat la alte v├«rste s─â reg─âsesc intensitatea lecturii din acei ani, nu am reu╚Öit dec├«t o aproximare hr─ânit─â din amintire.

E o leg─âtur─â trainic─â ├«ntre v├«rsta psihicului ╚Öi cea a lecturii: bine├«n╚Ťeles c─â lectura de identificare a adolescen╚Ťei a trebuit s─â cedeze ├«n fa╚Ťa iluziei ra╚Ťiunii, a iluminismului maturit─â╚Ťii. Ca orice Iluminism, ╚Öi acesta ╚Öi-a f─âcut chip cioplit din Adev─âr, ba a venit ╚Öi cu o doz─â de orgoliu pe care am ├«nceput s─â-l regret ├«nspre 40 de ani. Era orgoliul celui care ÔÇ×├«n╚ŤelegeaÔÇŁ literatura, ba chiar ├«╚Öi permitea s─â valideze o singur─â re╚Ťet─â ├«n proz─â, un singur fel de poezie, venind ├«n sprijinul idiosincraziilor cu iluzoria experien╚Ť─â de lectur─â.

Bine├«n╚Ťeles c─â cititul a╚Öa-zis profesionist, la care m-a obligat cariera diurn─â, n-a ajutat nici el prea mult: acumulam, f─âr─â s-o realizez, date, topuri, stileme, experien╚Ť─â livresc─â, dar nu mai citeam cu adev─ârat. Biblioteca mea cre╚Ötea ca vi╚Ťa-de-vie s─âlbatic─â, f─âr─â a avea disciplina pe care i-o doream, ├«ns─â era ordonat─â arborescent ├«n jurul unui nucleu dur, al rafturilor de teoria literaturii ╚Öi de critic─â literar─â: probabil c─â nostalgia anilor de facultate, c├«nd nu-mi permiteam comorile seriei de teorie de la Univers, m─â f─âcea s─â le v├«nez ├«n continuare, de╚Öi arareori mai deschideam c─âr╚Ťile acelea, iar atunci c├«nd o f─âceam m─â duceam ╚Ťintit la paginile din bibliografia de la cursurile de teoria literaturii, pagini subliniate ╚Öi f─âcute harcea-parcea de genera╚Ťii ├«ntregi de studen╚Ťi la Litere. Legat de acest nucleu, prin sinapse inteligibile, era cel de teoria artei, a doua pasiune a primei tinere╚Ťi, unde se luptau volumele de ÔÇ×MeridianeÔÇŁ cu achizi╚Ťii mai noi, toate justificate ├«ns─â sentimental: un prim album Dal├ş, cump─ârat cu mari sacrificii ├«n anul al doilea de facultate, un foarte vechi album Chagall, pe care-l frunz─âream ├«nc─â din copil─ârie, Abera╚Ťii-le lui Jurgis Baltrusaitis etc.

Dup─â v├«rsta de 30 de ani am c─âp─âtat ÔÇ×boala istorieiÔÇŁ, a╚Öa c─â biblioteca a c─âp─âtat noi ramifica╚Ťii: raftul de istorie antic─â, raftul de istorie medieval─â, de istorie modern─â ╚Öi contemporan─â. Fiecare raft s-a extins apoi, devenind ÔÇ×rafturiÔÇŁ, pentru c─â istoria are tendin╚Ťa de a acapara locuin╚Ťa ├«n care e invitat─â. ├Än paralel, ├«ns─â, golurile erau umplute de mult─â, foarte mult─â ╚Öi prea mult─â literatur─â contemporan─â, rom├ón─â ╚Öi str─âin─â: m─â ag─â╚Ťam de romane despre care ╚Ötiam mai cur├«nd ce impresie mi-au produs la prima lectur─â, dar din care nu-mi aminteam mare lucru.

├Änspre v├«rsta de 40 de ani am ├«nceput s─â-mi completez biblioteca de psihanaliz─â, un proces timid la ├«nceput, dar care a c─âp─âtat pe parcurs aspectul unei activit─â╚Ťi compulsive: fiecare nou─â achizi╚Ťie intelectual─â trebuie s─â treac─â mai ├«nt├«i proba de foc a completitudinii. Dac─â e Freud, atunci va trebui s─â avem de-a face cu Opere complete, dac─â e Jung, de asemeni. Apoi raftul post-freudienilor ╚Öi al post-jungienilor, apoi disiden╚Ťii ╚Öi tot a╚Öa.

Biblioteca de la 40 e din ce ├«n ce mai palimpsestic─â, c─âr╚Ťile s├«nt aranjate la raft pe trei r├«nduri ╚Öi, lucru pe care nu l-a╚Ö fi b─ânuit atunci c├«nd ├«mi organizam cu entuziasm cele c├«teva rafturi de ├«nceput, literatura contemporan─â ocup─â r├«ndurile interioare, ca o cutie neagr─â care va trebui spart─â ╚Öi interpretat─â probabil dup─â pr─âbu╚Öirea avionului. Au venit spre exterior, spre vedere, c─âr╚Ťile de non-fic╚Ťiune, filosofia, istoria, eseul, dar ╚Öi literatura antichit─â╚Ťii, pe care o recitesc din ce ├«n ce mai des. Au avansat, ca-n dinamica legiunii romane, c─âr╚Ťile care au dat tonul acum 25 de ani: proza lui Dostoievski, Tolstoi, Thomas Mann, Hemingway, Malraux, Camus, Iris Murdoch, Graham Greene, Bellow, Roth, Borges, Hrabal, Schulz, Nabokov. Am ├«ntotdeauna la ├«ndem├«n─â biografiile, coresponden╚Ťa, c─âr╚Ťile de c─âl─âtorie, jurnalele, autobiografiile, um─âr la um─âr cu Chateaubriand, Nietzsche ╚Öi Schopenhauer. Poezia e r─âsp├«ndit─â prin toat─â casa, de la Hora╚Ťiu, Virgiliu, Ovidiu, antologiile de poezie greac─â ╚Öi latin─â la Louise Gl├╝ck, Frederick Seidel, W.S. Merwin, Philip Larkin, Marina ╚Üvetaeva, Osip Mandel╚Ötam sau Constantin Cavafis.

Nu mai citesc febril, mereu actul lecturii e fracturat de mici atacuri de panic─â ├«n care simt c─â nu mai am destul timp s─â citesc c├«t mi-a╚Ö dori ╚Öi atunci ├«mi vin ├«n minte c─âr╚Ťi pe care mi-am propus s─â le citesc, dar nu am f─âcut-o niciodat─â. Mi se ├«nt├«mpl─â din ce ├«n ce mai des s─â ├«ncep o asemenea carte ╚Öi s─â e╚Öuez cu un album Hiroshige, artistul ÔÇ×lumii plutitoareÔÇŁ, pe care mi l-am cump─ârat dintr-o splendid─â libr─ârie de la Torino. Sau s─â ├«ncep o carte despre istoria creierului uman ╚Öi s─â m─â trezesc c─â m─â ridic ca-n somn, merg spre raftul de ÔÇ×MeridianeÔÇŁ, de unde scot coresponden╚Ťa lui Tonitza, citesc o pagin─â, o pun la loc ╚Öi iau ├«n schimb un volum din Timpul lumii al lui Braudel, pe care-l las dup─â cinci minute pentru Jurnalul unui ho╚Ť. S├«nt lecturi fulgurante, ho╚Ťii ├«n miez de zi, mici ├«ncerc─âri patetice de a fura timp.

Am visat c─â, aflat ├«ntr-un aeroport, gata s─â m─â ├«mbarc spre New York, am scos din geant─â, la control, un flacon pe care scria ÔÇ×VicoÔÇŁ: mi-am dat seama c─â nu mai ╚Ötiu nimic din Vico ├«n afar─â de corsi e ricorsi, a╚Öa c─â acum citesc ╚śtiin╚Ťa nou─â cu o pasiune oniric─â, ce mi-a lipsit acum 15 ani. ├Än cadrul g├«ndirii eriksoniene, m─â aflu la ├«nceputul v├«rstei mature, a ÔÇ×generativit─â╚ŤiiÔÇŁ ├«n care psihicul se opune cu toat─â for╚Ťa stagn─ârii. ╚śi oric├«t mi-a╚Ö spune c─â lectura nu este stagnare, e ceva ad├«nc ├«ngropat ├«n mine care m─â contrazice ╚Öi-mi spune c─â ad├«ncirea hedonist─â ├«n lectur─â apar╚Ťine unei alte v├«rste ╚Öi c─â a sosit momentul ÔÇ×s─â producÔÇŁ.

Bogdan-Alexandru St─ânescu este scriitor, traduc─âtor ╚Öi editor, coordoneaz─â Colec╚Ťia ÔÇ×AnansiÔÇŁ a Editurii Pandora M. Ultima carte publicat─â: Caragiale. Scrisoarea pierdut─â, Editura Polirom, 2019.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.