De ce și cum e verdele noul portocaliu

Publicat în Dilema Veche nr. 393 din 25-31 august 2011
"Am învăţat meserie în timp accelerat, de unde s a nimerit" jpeg

Ce-au culorile cu partidele? Păi, să vedem ce-au ele, culorile, cu noi, în general, pentru ca după aceea să vedem ce iese dacă vopsim în ele formaţiunile politice. Sau, în fine, de ieşit iese fie roşu, fie galben-albastru, fie portocaliu. Dar de ce e aşa? 

Orice culoare are, în linii mari, două înţelesuri sau două paliere simbolice. Unul e cel arhetipal, general valabil, şi un al doilea e cultural, dobîndit. Roşul înseamnă viaţă, vitalitate, dar şi violenţă, pericol, fiindcă se asociază cu sîngele şi focul şi ambivalenţa lor. În schimb, purpura, apropiată de zona roşie, e imperială fiindcă e o culoare foarte rară în natură, proprie doar unor scoici care exclud aproape tot spectrul vizibil din radiaţia reflectată, cu excepţia capetelor roşu şi indigo. Rară înseamnă scumpă, şi scumpă înseamnă dorită de conducători. Probabil că împăraţii din stepă nu au avut acces deloc la ea (în ce s-o fi îmbrăcat Genghis Han?), aşa că toate conotaţiile de glorie şi mărire sînt de tip cultural, legate de un anume loc şi timp: Roma, Bizanţul şi altele asemănătoare. 

Înapoi la arhetipal şi înainte de politică 

Un studiu antropologic ar avea şanse bune să reveleze faptul că oamenii, în general, atribuie cam aceleaşi semnificaţii fiecărei culori. Iar lucrurile se explică dacă ne gîndim la mediul de viaţă al lui homo sapiens fosilis, cel din Paleolitic. Roşul intens al sîngelui devine stacojiu dacă este desaturat cu negru, cu conotaţii de bătrîneţe, putreziciune şi degradare, şi virginal, pur, lipsit de pericole dacă i se adaugă alb. Portocaliul se comportă cam la fel, doar că se leagă mai curînd de foc, în timp ce galbenul este bineînţeles culoarea holdelor coapte şi mai tîrziu a aurului, deci a belşugului, regalităţii şi aşa mai departe. Verdele poate fi tot copt sau, dacă nu, proaspăt-răcoros, în timp ce albastrul e, în funcţie de saturaţie, cer şi apă, ceea ce nu poate însemna decît raţiune, echilibru, răceală. 

În sens darwinist, înţelesurile de mai sus sînt înnăscute şi se leagă de alte percepţii profunde şi general valabile. Dacă ne gîndim puţin altfel, simbolurile se plimbă între pămînt şi foc, în zona roşie, deci la capătul din stînga al radiaţiei vizibile, şi între apă şi aer la capătul din dreapta. Cele patru zone corespund exact cu cele patru elemente primordiale ale presocraticilor, cele dinainte de aperion-ul lui Anaxagora şi tot restul. 

Restul e cultură, semnificaţii locale, atribuite. Aşa se face că doliul e negru în creştinătate, dar mov în Thailanda. Şi, surpriză, pînă prin secolul al XV-lea, în aceeaşi creştinătate, şi mai ales la regine, era alb – aşa-numitul deuil blanc. Cam pe-aici, lucrurile încep să devină istorice şi contingente, deci, inevitabil, politice. 

De ce e roşul comunist? Dar liberalismul, galben şi albastru?  

La comunişti e destul de simplu. Roşul vine de pe steagul roşu, care e un fel de antonim al steagului alb, pacifist, al predării. Stindardul provocator a fost folosit pentru prima dată în felul ăsta pe la 1871, în timpul Comunei din Paris. Ulterior, comuniştii i-au trîntit o seceră şi un ciocan pe el, şi cu asta ne apropiem de prezent. E drept, în România, PSD-ul s-a înroşit de-abia prin acest mileniu, după zece ani în care a purtat diferite denumiri, fără „social“ şi „socialist“, şi culoarea incertă sau albastră. Roşul era, bineînţeles, tabu, ca şi verdele legionar. E şi motivul pentru care aceste două culori sînt azi, din nou, foarte la modă. 

Mai departe, combinaţia de galben şi albastru a liberalilor e mai degrabă fortuită. Albastrul e, tradiţional, monarhic sau conservator şi numai galbenul e liberal. Însemnele PNL-ului sînt însă o replică urîtă şi înecată în culoare a cromaticii ALDE – Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, grupul liberal din Parlamentul European. Căutaţi pe Internet ca să vă lămuriţi. La al treilea partid mare, lucrurile sînt mai legate de prezent. Filiaţia portocaliului folosit de PD(L) e deja notorie, legată de Revoluţia Oranj din Ucraina. Sau cel puţin aşa a susţinut Felix Tătaru, omul de imagine al partidului şi al lui Traian Băsescu. 

În fine, verdele ecologist nu mai prea are nevoie de explicaţii suplimentare. 

Atunci de ce a renunţat PDL la portocaliu? 

Prin decembrie 2010, cel puţin un candidat PDL la anticipate a apărut „pe verde“, în ceea ce Gândul numea „culori de camuflaj“. Nu e o răutate gratuită: noua identitate căutată de PDL e de fapt o lipsă de identitate, o deghizare. Partidul a lăsat la latitudinea candidaţilor alegerea culorilor. Nu e o asemenea decizie aiuritoare? 

Probabil că nu sau, în orice caz, e singura posibilă. Pe de o parte, „portocaliu“ sau „portocalii“ a fost substantivat de adversari, în chip de cuvînt stigmatizant. Dar, pe de alta, PD este atît de evident erodat de guvernare, încît nu se mai poate prezenta ca nou-venit, forţă revoluţionară pe piaţa politică. Or, asta a însemnat portocaliul în Est. 

Că aceeaşi culoare a fost asociată populismului, în Europa, ar putea fi un argument în plus în favoarea renunţării. Ar fi însă o gogomănie, la fel cum s-a spus că Traian Băsescu a apărut, la referendumul din 2007, pe mov fiindcă e culoarea doliului într-o cultură orientală. Simbolistica de acest tip e, cum spuneam la început, contingentă. 

De ce e verdele noul portocaliu? Mai încoace, la prezidenţialele din 2009, acelaşi Traian Băsescu a folosit verdele cu accente portocalii. De data asta e o construcţie mult mai coerentă. În primul rînd, a fost vorba de o distanţare simbolică de partidul care l-a consacrat, aflat în picaj în sondaje. Conotaţiile de fertilitate, echilibru, calm ale nuanţei vegetale utilizate sînt un ameliorator de imagine util pentru preşedinte, dacă ne gîndim la criticile care i-au fost aduse. Mai vorbim, pur şi simplu, şi de o culoare aflată pe undeva pe lîngă 550 de milimicroni, adică fix la mijlocul spectrului vizibil, deci mai uşor de perceput. Iar asta face ca afişele şi outdoor-urile candidatului verde-gălbui să se detaşeze, măcar teoretic, faţă de celelalte. 

Sfîrşitul heraldicii 

Centrul nu a impus totuşi verdele în cazul candidaţilor din zona PDL. Din ce-a scris presa, oamenii din acest partid au permisiunea de a adopta ce culoare şi simbol doresc. E o decizie logică, dată fiind scăderea globală în popularitate. Oarecum, PDL-ul se atomizează la loc, după ce în perioada de maxim a fost şi un aspirator de traseişti de diferite nuanţe. Dar, pe de altă parte, e şi sfîrşitul a ceea ce Florin Dumitrescu numea gîndire heraldică. Felul cum politicienilor români le plăcea să-şi înece propriile materiale de propagandă în culori pure era nu numai inestetic şi învechit, ci şi o mostră de aşa-numită gîndire magică. In hoc signo (sau color) vinces e în mare măsură un gen de superstiţie, iar brizbizurile politice, de la cocarde tricolore la săgeţi peneliste şi trandafiri socialişti, sînt într-o oarecare măsură talismane. Nu întîmplător, încă de pe vremea romanilor, facţiunile politice au avut corespondenţi în cele sportive, aşa cum se întîmpla la bizantini cu verzii şi albaştrii de la hipodrom. Mai nou, şi Gigi Becali e o specie de mistic la firul ierbii atunci cînd amestecă fotbalul cu politica. Decizia PDL de a-şi lăsa oamenii să facă ce vor din propriile culori e poate riscantă şi defetistă, dar rupe o tradiţie învechită din multe puncte de vedere.

Iulian Comănescu este analist media.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Ilie Bolojan - FOTO Eduard Enea
Cine e Ilie Bolojan, politicianul pe care toate marile partide îl vor premier
Președinte al Consiliului Județean Bihor și unul dintre cei mai apreciați politicieni români, Ilie Bolojan are cele mai mari șanse să fie prim-ministru în viitorul Guvern ce va fi format în decembrie 2024.
image png
Întâlnire istorică. Papa Francisc a vizitat-o pe politiciana a cărei luptă a dus la legalizarea avortului în Italia
Papa Francisc a vizitat-o marți pe Emma Bonino, o politiciană care este o veterană a activismului care a militat cu succes în anii 1970 pentru legalizarea avortului în Italia, relatează Reuters.
pisica ekmek paine obeza profimedia jpg
Pisica obeză, obligată să dea burta jos! O cheamă „Pâine” și nu-i place sportul
Ekmek, în traducere „Pâine”, este o pisică de 3 ani din Ankara, Turcia, care a fost pusă la regim. Felina urmează o rutină riguroasă de pilates și înot pentru a pierde în greutate și a-și îmbunătăți starea de sănătate.
Sarac supermarket FOTO Shutterstock jpg
Black Friday mai sărac, cu țepe și promoții false. Analist: „Mulți vor căuta mâncare mai ieftină”
Confruntați cu o scădere a venitului de trai, unii românii văd în Black Friday o soluție să aibă ce pune pe masă. Analistul Adrian Negrescu vorbește, într-un interviu pentru „Adevărul”, despre un Black Friday al săracilor în România și avertizează la ce țepe ar trebui să fim atenți.
Gyokeres facebook jpeg
Europa fotbalistică, zguduită: Manchester City, strivită în Liga Campionilor după un meci de colecție
Etapa a 4-a a furnizat două rezultate la care puțini s-ar fi așteptat: înfrângerea usturătoare a „cetățenilor“, dar și un eșec pentru Real Madrid pe Santiago Bernabeu.
Luminiţa Huţupan-Dinu are emoţii pentru fostele sale colege
6 noiembrie: Ziua în care s-a născut Luminița Huțupan-Dinu, cel mai bun portar din istoria handbalului feminin
La 6 noiembrie 1860, Abraham Lincoln a fost ales al 16-lea președinte al Statelor Unite, fiind primul președinte dat de Partidul Republican. Tot pe 6 noiembrie, s-a născut James Naismith, inventatorul baschetului.
image png
Protocol între ministerele Cercetării și Economiei pentru primul program de dezvoltare a dronelor 100% româneşti
Ministrul Cercetării, Bogdan Ivan, şi şi Ministrul Economiei, Radu Oprea, au semnat, marţi, protocolul care vizează primul program de dezvoltare a dronelor româneşti.
netflix pixabay jpg
Filmul care a luat cu asalt topul Netflix. Se află pe primul loc și a fost vizionat de milioane de ori
Știm că îți plac fimele care sunt vizionate și de ceilalți abonați Netflix, iar datorită lor ajung în top. Ei bine, prin urmare, îți prezentăm pelicula care se află în acest moment pe locul 1 în topul celor mai vizionate producții de pe platforma de streaming.
Nadia Comăneci x HUAWEI WATCH GT 5 jpg
Cum arată casa în care locuiește Nadia Comăneci în SUA. Imobilul valorează peste 400.000 de dolari
Nadia Comăneci, prima gimnastă din lume care a obținut nota 10 la Jocurile Olimpice, și soțul ei, Bart Conner, locuiesc în SUA de mai mulți ani și și-au întemeiat o familie împreună cu fiul lor, Dylan. Împreună, ea și partenerul ei de viață au strâns o avere impresionantă, estimată la 25 de milioane