De ce Bulgaria?

Publicat în Dilema Veche nr. 396 din 15-21 septembrie 2011
De ce Bulgaria? jpeg

După ani de vacanţe la sud de Dunăre, varianta cea mai scurtă şi concisă este „pentru că îmi place“. De ce îmi place? Aici încerc să pun puţină ordine în argumente: 

● Pentru că e frumos. Litoralul lor cu faleză, în care muntele coboară pînă în mare, plajele nisipoase ale golfurilor largi, pădurile abundente şi lipsa „ghetourilor de vacanţă“ în care fiecare milimetru pătrat e acoperit de „betoane“ mă relaxează şi îmi dau senzaţia de „Mediterana“. Iubesc şi plajele deltei noastre, sălbatice, mari şi libere, dar am găsit cred că cel mai frumos ţărm cu faleză din partea de vest a Mării Negre în Bulgaria. 

● Pentru că e ieftin şi bun. Nesimţirea, lăcomia şi prostia celor mai mulţi dintre „oamenii de turism“ din România mă dezgustă şi le privesc ofertele drept impozit pe prostie. Bulgarii cunosc valoarea banului şi acolo de fiecare dată am primit exact ceea ce m-am aşteptat să primesc – sau chiar mai mult – pentru banii pe care i-am plătit.  

● Pentru că gătesc minunat. Îmi plac la nebunie mîncărurile lor tradiţionale, iar gîndul la toată splendida armonie a combinării cărnii cu legumele (fierte, coapte, proaspete, cum vor fi – sînt măiastru combinate şi pregătite), nici uscate, dar nici înotînd în grăsime, îmi deşteaptă acum, cînd scriu, o foame atroce. Pentru că aici am regăsit arome ale copilăriei mele, din vacanţele petrecute la bunicii de la Turnu Măgurele, dar şi gusturi cu rădăcini în bucătăria bizantină, despre care citisem, dar nu le încercasem. Iar vara, pe căldura de la orele prînzului, o supă tarator (cu iaurt şi castraveţi) face minuni – aproape mai ceva ca o bere. 

● Pentru că îmi plac vinurile lor – roşii şi seci, aşa cum trebuie să fie vinurile –, pe care le pot găsi foarte uşor (recunosc slăbiciunea şi pentru un vin alb – Traminerul lor bine făcut, cu un uşor buchet de trandafiri). Pe litoralul nostru (dar nu doar acolo) e aproape imposibil să găseşti un vin bun, păstrat cum trebuie, ofertele fiind aproape numai din gama vinurilor dulci – mai ales albe şi proaste – pentru că oricum, odată ce sînt amestecate cu apă sau cola, tot nu mai contează. Un prieten îmi spunea că România şi-a pierdut cultura vinurilor pentru că zeci de ani piaţa sovietică a cerut – şi a primit de la noi – vinuri proaste şi dulci. Mă întreb totuşi de ce bulgarii au scăpat mult mai neafectaţi ca noi...  

● Pentru că nu sînt agresat sonor ca în România. Terasele lor au în general muzică digerabilă sau chiar frumoasă şi, mai ales, la un volum decent, care te îmbie să te opreşti cu prietenii la o bere, fără să trebuiască să urli la ei. Evident, lipsa cancerului muzical manelist mă face şi mai fericit.  

● Pentru că mă simt confortabil şi în siguranţă şi am o senzaţie de plăcută familiaritate. În cei trei ani în care am mers la o mică şi încîntătoare pensiune din Centrul Istoric al Varnei, din apropierea mării, mi se părea că regăsesc acolo aceeaşi atmosferă caldă, liniştită şi prietenoasă care îmi reamintea de copilăria mea.  

● Pentru că – de fiecare dată cînd ajung în Bulgaria – redescopăr că, într-adevăr, nimic nu se pierde. Iar anii în care am privit televiziunea bulgară, acum mai bine de două decenii, au fost chiar utili. Am aflat că ta-ul final este articolul hotărît, iar astfel îmi e clar ce înseamnă „ceaşcata“, „şuncata“ şi multe alte asemenea. Pentru că m-am bucurat chiar şi cînd am aflat primul „false friend“ în bulgară, în care zacusca înseamnă de fapt „mic dejun“, iar nu ce înţelegem în România (avantaj noi, totuşi). 

● Pentru că la tot pasul întîlneşti – bine conservate – rămăşiţele Bizanţului, ale celei de a Doua Rome, care a fost Lumina Lumii pentru aproape un mileniu după prăbuşirea Imperiului Roman de Apus. 

 ● Pentru că litoralul lor este foarte aproape de casă. Pot ajunge în puţine ore şi o parte însemnată a drumului presupune traversarea şi ieşirea din România. 

● Pentru că în Bulgaria şoselele sînt aproape goale şi nu ai sentimentul de a participa la un război civil, ca cel de pe străzile României (unde, apropo, mor anual mai mulţi oameni decît în războiul din Afganistan), iar majoritatea mitocanilor din trafic au numere de România. Iar poveştile horror legate de poliţia bulgară cred că vin exact de la aceşti mitocani. Am văzut de mai multe ori clasicii noştri eroi populari – ceafa groasă (ştiu că vorbesc despre asta în conexiune cu Bulgaria, dar...) – fruntea scurtă – raşi în cap şi 4x4 alb şi/sau maşini germane care, după ce depăşiseră pe contrasens la viteze mari, picaseră în braţele poliţiei bulgare, lipsite total de înţelegere şi simţul umorului. 

● Pentru că cei mai mulţi au o răbdare de martir. După ce în această vară am experimentat (pentru prima şi ultima oară) sistemul all inclusive la Albena, staţiune în care românii erau clar majoritari, am fost scandalizat de neruşinarea compatrioţilor mei care îşi umpleau farfuriile cu porţii uriaşe, pe care nici nu le mîncau, astfel încît probabil peste jumătate din ce se gătea pleca spre gunoi sau ferme de animale. Comentînd mitocănia acestor vizitatori cu un chelner, acesta a clătinat din cap, resemnat şi, poate, înţelept: „Probabil că strîng cureaua 11 luni pe an ca să poată veni aici – şi cînd vin, îşi descarcă toate frustrările“.  

● Pentru că aproape peste tot în nord găseşti oameni care îţi vorbesc româneşte, măcar strictul necesar; pentru că la Balcic, pe aleea care coboară spre Grădina Botanică şi Vila Reginei Maria (dar nu doar acolo), meniurile sînt scrise în româneşte; pentru că am văzut pe drumul spre Varna mai multe reclame în limba română la restaurante specializate în preparate din peşte; pentru că pe minicarul din Albena – şi nu doar acolo – erau date explicaţii şi în limba română; pentru că peste tot în staţiunile lor există şi steagul României (la intrarea într-un Irish Pub – chiar lîngă steagul Irlandei – întîmplare? Clienţi la fel de competitivi?). 

● Evident, le au şi ei pe ale lor, departe de a fi un tărîm perfect. Dar chiar şi aşa, puţine sînt defectele pe care nu le regăsesc şi la noi. Dar mă amuză extraordinar globalizarea balcanică, auzind din ce în ce mai frecvent, în ultimii ani, minunatul salut „Haide Ciao Ciao“ – cu alternativa „Haide Bye Bye“. 

Nu pot decît să le zic la plecare „Haide see you soon“!

Adrian Stănică este jurnalist de ştiinţă şi cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Geologie şi Geoecologie Marină.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Vladmir Putin FOTO Shutterstock jpg
Spațiul de manevră al lui Putin se restrânge. Liderul rus, încolțit din toate părțile
Zvonuri despre comploturi de lovitură de stat sunt larg răspândite la Moscova, însă problemele președintelui rus sunt, de fapt, mult mai mari. Vladimir Putin a reușit să rămână la putere timp de 26 de ani întrucât a fost mereu cu câțiva pași înaintea inamicilor săi.
Ion Ţiriac | FOTO Sport Pictures
Ion Țiriac împlinește 87 de ani. Povestea fabuloasă a unei legende
Ion Țiriac rămâne una dintre figurile care au schimbat radical imaginea României în lume, atât prin performanțele sportive, cât și prin succesul impresionant construit după retragerea din activitate.
copil FOTO shutterstock
Trei moduri prin care părinții își pot traumatiza copiii fără să-și dea seama. Specialist: „Ajung adulți complet înstrăinați de propriile emoții”
Mulți oameni trăiesc cu impresia că rănile emoționale provin exclusiv din copilării dificile, marcate de abuzuri evidente, haos, neglijență severă sau instabilitate. Cu toate acestea, cabinetele de psihoterapie sunt pline de adulți care spun o cu totul altă poveste.
creier uman Shutterstock jpeg
Folosit de milioane de oameni, acest supliment pentru creier ar putea avea efecte neașteptate asupra memoriei
Timp de mulți ani, suplimentele cu Omega-3 au fost promovate ca una dintre cele mai simple și eficiente metode de a susține sănătatea creierului și de a preveni declinul cognitiv odată cu înaintarea în vârstă.
Pizza, foto Shutterstock jpg
De ce nu ne putem opri din mâncat chipsuri, dulciuri sau fast-food. „Mâncarea a devenit o soluție rapidă pentru stres și anxietate”. Care sunt soluțiile
Chipsurile, dulciurile, băuturile carbogazoase sau produsele de tip fast-food nu sunt greu de refuzat doar pentru că „nu avem voință”. Un studiu recent arată că alimentele ultraprocesate pot modifica răspunsul creierului la recompensă, favorizând pofta intensă, mâncatul compulsiv.
dus pexels jpg
Greșeala pe care o faci zilnic la duș și care îți usucă pielea mai mult decât crezi
Gelul de duș face parte din rutina zilnică a majorității oamenilor și este perceput ca un produs sigur și indispensabil.
obie fernandez 0GFNAelMPZA unsplash jpg
Ce declanșează cu adevărat gelozia în cuplu. Psiholog: "Apare teama de abandon"
Ce doare mai tare într-o relație: când partenerul primește atenție din partea altcuiva sau când o oferă? Un studiu arată că gelozia apare în al doilea caz. Problema nu e ce primește, ci momentul în care începe să dea altcuiva din timpul, banii sau atenția lui.
semnare contract casa pixabay jpg
Cum îți treci casa pe numele copilului fără să îți pierzi dreptul de a locui în ea
Transferul locuinței pe numele copilului, încă din timpul vieții, este o practică frecventă în România, folosită pentru a evita problemele de moștenire sau pentru a asigura sprijin la bătrânețe. Totuși, această decizie implică riscuri juridice importante
spitalul orasenesc corabia   foto fb spitalul orasenesc corabia jpg
Optimizarea din sănătate, încercare grea pentru spitale. „Oare noi avem infrastructura lor?”
Reducerea numărului de paturi finanțate în spitalele publice a început, fiind transmise către unitățile sanitare primele cifre. România ar trebui să aibă, din 2028, cu 14.000 de paturi mai puțin decât în prezent. „Cifrele nu exprimă întotdeauna realitatea”.