Datorii bune, datorii ÔÇ×putredeÔÇť

Publicat în Dilema Veche nr. 608 din 8-14 octombrie 2015
Note răzleţe despre împrumutul la români înainte de Tratatul de la Adrianopol (1829) jpeg

Datoriile s├«nt bune. A┼ča spune o veche sintagm─â. Iar cea mai bun─â dovad─â este adev─ârul de care s-au lovit rom├ónii imediat dup─â anul 1989. Dac─â Nicolae Ceau┼čescu a for┼úat economia rom├óneasc─â pentru a pl─âti ├«mprumutul luat de la FMI, Poloniei i s-au ┼čters o jum─âtate din datoriile c─âtre state, prin Clubul de la Paris, ├«n anul 1991, ┼či i s-au ree┼čalonat datoriile c─âtre institu┼úiile financiare prin Clubul de la Londra. Pentru prima dat─â, rom├ónii au ├«n┼úeles ce ├«nseamn─â hazardul moral al pl─â┼úii datoriilor. Unii le pl─âtesc, al┼úii, nu. 

Dar nu a fost nici primul ┼či nici ultimul exemplu de acest gen. Germania, dup─â al Doilea R─âzboi Mondial, a beneficiat de o ┼čtergere par┼úial─â a datoriilor. V├«rful dezbaterii pe tema datoriilor a fost anul 2008, anul ├«n care criza financiar─â a ajuns ├«n Europa. De altfel, ├«n epoca modern─â criza financiar─â, transformat─â ├«n criz─â economic─â, a fost prilejul celor mai aprinse dezbateri pe tema datoriilor ┼či, implicit, a hazardului moral. 

Criza economic─â se ├«mplete┼čte ast─âzi cu criza datoriilor suverane, adic─â datoriile statelor. Se ┼čtie deja c─â, ├«n criz─â, marile b─ânci au fost ajutate cu banii statelor. De aici a ap─ârut celebra sintagm─â ÔÇ×Statele au salvat b─âncile, dar pe state cine le salveaz─â?ÔÇť. R─âspunsul pe care l-am v─âzut ├«n timpul crizei a fost c─â statele au fost salvate ÔÇô sau, mai precis, datoriile statelor au ├«nceput s─â fie pl─âtite ÔÇô de cet─â┼úeni, prin taxe ┼či impozite. Ast─âzi, trebuie s─â complet─âm aceast─â realitate cu precizarea c─â statele s├«nt acum salvate sau, mai degrab─â, ajutate de Banca Central─â European─â (BCE). Prin programul lansat ├«n acest an, BCE cump─âr─â obliga┼úiuni suverane pentru a asigura lichiditate pe pie┼úele financiare. ├Än esen┼ú─â, banii BCE s├«nt tot banii europenilor, mai exact ai celor care tr─âiesc ├«n zona euro. 

Criza a adus datorii suverane ├«nsp─âim├«nt─âtoare. Grecia, Italia, Portugalia, Fran┼úa, Irlanda, Cipru s├«nt state europene pentru care datoriile publice au dep─â┼čit produsul intern brut. Este clar c─â datoriile au fost inflamate de criza financiar─â. Au fost momente dramatice ├«n anii de v├«rf ai crizei ├«n care state precum Portugalia, Grecia, Irlanda sau chiar Fran┼úa ajunseser─â s─â se ├«mprumute de pe pie┼úe la dob├«nzi considerate nesustenabile. Nivelul de alarm─â era considerat 7%. C├«nd un stat ajungea s─â se ├«mprumute cu 7%, pia┼úa se bloca pentru c─â era limpede c─â un ├«mprumut la aceast─â dob├«nd─â era practic imposibil de rambursat.

Europa a c─âutat ┼či mai caut─â solu┼úii la datoriile suverane. Tratatul fiscal, care oblig─â statele s─â se ├«ntoarc─â la datorii de 60% din PIB, este poate cel mai important r─âspuns la criza datoriilor statelor. Dar exist─â speciali┼čti care se ├«ntreab─â c├«t de realist─â este aceast─â solu┼úie ┼či mai ales dac─â este realizabil─â ├«n mod practic. 

Germania a refuzat sistematic emiterea de euro-obliga┼úiuni dintr-un motiv extrem de simplu. Euro-obliga┼úiunile ar fi ├«nsemnat o mutualizare a datoriilor, adic─â o punere la comun a acestora. ├Än felul acesta, Germania ar fi trebuit s─â pl─âteasc─â o parte a datoriilor celorlalte state. Totu┼či, solu┼úia EFSF, fondul financiar european de salvare, solu┼úia achizi┼úiilor de obliga┼úiuni suverane de c─âtre BCE ┼či cea a injec┼úiilor de lichidit─â┼úi de 1100 de miliarde de euro ├«n urm─âtorii ani, f─âcut─â tot de BCE, includ ├«n ele ┼či o contribu┼úie comun─â, poate mai pu┼úin vizibil─â, a statelor europene din zona euro, inclusiv deci a Germaniei. 

Francezul Thomas Piketty, economist de st├«nga, a propus, ├«n contextul dezbaterilor aprinse de anul acesta privind criza greac─â, o conferin┼ú─â european─â pe tema datoriilor. Piketty pledeaz─â pentru o ┼čtergere par┼úial─â ┼či eventual propor┼úional─â a datoriilor statelor invoc├«nd argumentul istoric de dup─â cel de-al Doilea R─âzboi Mondial, atunci c├«nd Germania a beneficiat de ┼čtergerea sau de restructurarea datoriei. 

├Än acela┼či timp, statele europene nu s├«nt singurele cu datorii suverane mari. SUA au ┼či ele o datorie extern─â care dep─â┼če┼čte 100% din PIB. Japonia la fel. Dar economi┼čtii au o vorb─â: nu conteaz─â c├«t de mare este datoria, ci doar dac─â ea se poate finan┼úa. Adic─â, dac─â datornicul se poate ├«mprumuta pentru a-┼či ÔÇ×rostogoliÔÇť datoria la costuri mici sau rezonabile ┼či dac─â ├«n felul acesta ├«┼či achit─â obliga┼úiile la timp. O economie de anvergura celei americane nu pare a fi ├«ngrijorat─â niciodat─â de felul ├«n care ├«┼či finan┼úeaz─â datoria. Dolarul r─âm├«ne esen┼úial ├«n economia global─â, are c─âutare ┼či poate fi tip─ârit ├«n orice cantit─â┼úi. Datoria american─â are, poate, doar dou─â sensibilit─â┼úi: este de┼úinut─â ├«n propor┼úie important─â de o ┼úar─â numit─â China ┼či d─â na┼čtere, ├«n ultimul timp, unor r─âfuieli politice ├«n Congresul american, atunci c├«nd forul legislativ trebuie s─â adopte plafonul de ├«ndatorare. 

Criza financiar─â ┼či cea greac─â au adus ├«n dezbatere ┼či un alt princpiu, cel numit al ÔÇ×├«mp─âr┼úirii poveriiÔÇť. Este vorba despre faptul c─â s├«nt economi┼čti, politicieni sau oameni simpli care cer ca, ├«n cazul datoriilor mari, responsabilitatea s─â fie ├«mp─âr┼úit─â de debitor cu ÔÇ×ansamblul financiarÔÇť format din b─ânci, agen┼úii de rating, companii de audit, institu┼úii financiare sau chiar state. Argumentele, de o parte ┼či de alta, s├«nt simple. Pe de o parte, se spune c─â banii au fost folosi┼úi de debitor ┼či, ca atare, acesta trebuie s─â ramburseze ├«mprumutul p├«n─â la ultimul cent. Argumentul invers este acela c─â institu┼úiile financiare au ┼čtiut sau ar fi trebuit s─â ┼čtie situa┼úia celui ├«mprumutat ┼či, ca atare, au o responsabilitate comun─â asupra datoriei, ceea ce le oblig─â s─â accepte o t─âiere sau o ree┼čalonare a ├«mprumutului. V─â pute┼úi alege orice variant─â dori┼úi, nu ve┼úi gre┼či. 

Doar c─â principiile ÔÇ×hazardului moralÔÇť ┼či ÔÇ×├«mp─âr┼úirii poveriiÔÇť au fost inhibate ├«n spa┼úiul public din teama c─â ele vor reverbera ┼či c─âtre popula┼úia care a contractat un credit. Astfel, cet─â┼úeanul ar fi ├«ndrept─â┼úit s─â spun─â ÔÇ×A┼úi ajutat b─âncile, ajuta┼úi-m─â ┼či pe mineÔÇť sau ÔÇ×A┼úi t─âiat datoria unui stat, t─âia┼úi-o ┼či pe a meaÔÇť. Doar c─â omul este sub vremuri, ├«n timp ce statele ┼či b─âncile s├«nt deasupra lor. Cu un amendament: principiul ÔÇ×Ai luat un ├«mprumut, trebuie s─â ├«l ramburseziÔÇť trebuie ap─ârat ├«n orice timp, chiar ┼či ├«n momente at├«t de complicate de criz─â. 

├Än Rom├ónia, dezbaterile pe tema datoriei publice s├«nt inflamate, cel mai adesea, de acordurile cu Fondul Monetar Interna┼úional (FMI). ├Ämprumutul primit de Rom├ónia, ├«n urm─â cu ┼čase ani, a n─âscut, de-a lungul timpului, un lung ┼čir de controverse. ├Än cifre, 10,6 miliarde de euro au consolidat rezerva B─âncii Na┼úionale, iar 7 miliarde de euro au completat nevoile bugetului de stat. 

Rambursarea ├«mprumutului nu a afectat rezerva valutar─â a BNR, ba chiar rezervele interna┼úionale ale b─âncii centrale s├«nt ast─âzi de aproximativ 29 de miliarde de euro, cu dou─â miliarde mai mult dec├«t la sf├«r┼čitul anului 2008. Mai trebuie precizat c─â dob├«nda pl─âtit─â pentru cele 12,6 miliarde de euro ├«mprumutate de la FMI se ridic─â la 720 de milioane de euro. 

├Ämprumutul de la FMI, Banca Mondial─â ┼či Comisia European─â a fost aprig contestat. Promotorii ┼či ini┼úiatorii acordului de ├«mprumut explic─â faptul c─â finan┼úarea a fost adecvat─â momentului. ├Än sensul c─â, ├«n anul 2009, era nevoie de o consolidare a rezervei BNR care s─â descurajeze poten┼úialele atacuri asupra monedei na┼úionale ┼či eventualele specula┼úii asupra nivelului dob├«nzilor la care Rom├ónia se ├«mprumuta pe pie┼úele interna┼úionale. 

├Än acela┼či timp, cele ┼čapte miliarde de euro primite la buget au avut rolul de a echilibra finan┼úele statului, ├«ntr-un an ├«n care deficitul bugetar a ajuns la un nivel record, de 9% din PIB. 

Criticii ├«mprumutului au repro┼čat autorit─â┼úilor faptul c─â banii lua┼úi au ajutat b─âncile rom├óne┼čti cu capital str─âin ┼či nu economia. Ceea ce s-a ┼či ├«nt├«mplat. Este clar acum c─â ├«mprumutul s-a f─âcut cu inten┼úia de a evita un eventual ┼čoc pe pia┼úa valutar─â ┼či pentru a reduce riscul ca bugetul de stat s─â ajung─â la ├«nt├«rzieri de plat─â a salariilor ┼či pensiilor.

├Ämprumutul de la FMI s-a f─âcut pentru stabilitatea monedei na┼úionale ┼či pentru plata salariilor ┼či pensiilor. De bine, de r─âu, a ajutat Rom├ónia s─â treac─â prin criz─â. Chiar dac─â acest lucru a stat la baza dubl─ârii datoriei publice externe ├«n PIB, de la 22%, ├«n anul 2008, la 40%, ast─âzi.

├Än Rom├ąnia, se vorbe┼čte mult despre datoria public─â extern─â. Este, ├«ntr-adev─âr, un indicator esen┼úial. Dar exist─â o important─â datorie privat─â extern─â, cea a companiilor ┼či b─âncilor, care ajunge la 38,8 miliarde de euro, mai mult dec├«t datoria public─â. Se vorbe┼čte prea pu┼úin despre datoria public─â intern─â, despre cum s-a ajuns la nivelul de azi ┼či despre cum se finan┼úeaz─â. Bun─âoar─â, au fost luni ┼či ani ├«ntregi ├«n care Ministerul Finan┼úelor a atras de pe pia┼úa intern─â, ├«n medie, echivalentul a un miliard euro pe lun─â. 

┼×i se vorbe┼čte pu┼úin despre datoriile persoanelor fizice c─âtre b─ânci sau c─âtre diver┼či furnizori de utilit─â┼úi, spre exemplu. Rata creditelor neperformante bancare a ajuns la 12%, dup─â ce b─âncile au v├«ndut masiv, ┼či astfel ┼či-au asumat pierderile, pachete de valori mari de ÔÇ×credite putredeÔÇť. ├Äncep├«nd cu anul viitor, ├«n Rom├ónia se va aplica, ├«n premier─â ├«n era modern─â, legea insolven┼úei persoanelor fizice. O lege de care b─âncile s-au temut ani de zile, dar care pare a fi at├«t de complicat─â ┼či de incomplet─â ├«nc├«t va fi dificil de aplicat. 

A┼čadar, datoriile fac parte din via┼úa noastr─â de zi cu zi. Apropo, a┼úi auzit ┼čtirea zilei? B─âncile ├«ncep din nou s─â scoat─â pe pia┼ú─â credite ÔÇ×doar cu buletinulÔÇť. R─âm├«ne cum am stabilit: datoriile s├«nt bune. 

Constantin Rudni┼úchi este jurnalist.  

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.