⬆
sîntem datori să fim datornici?
Note răzleţe despre împrumutul la români înainte de Tratatul de la Adrianopol (1829)
Datoriile şi împrumuturile au făcut şi fac parte permanent din viaţa românilor, şi nu numai a lor. În Moldova şi în Ţara Românească, pînă la mijlocul secolului al XIX-lea, nu se poate vorbi de un sistem reglementat de credit şi de funcţionarea unor instituţii bancare.
Caietul de la Venus
Timp de doi ani, am tot urmărit acest „comerţ“ special de la Venus. Părea că totul merge perfect: toată lumea consuma aparent pe gratis, dar minimarket-ul nu dădea faliment. Începusem să mă întreb ce calităţi trebuie să ai, în calitate de muşteriu, ca să ocupi un loc fruntaş pe „caiet“.
Datoriile – de la vlădică la opincă
Creditarea e unul dintre motoarele oricărei economii şi un pilon important al capitalismului. Cînd acest motor merge bine, şi economia merge bine. Pe de altă parte, ştim că îndatorarea prea mare, peste puterea de returnare a datoriilor, duce la faliment. Înglodarea în datorii poate fi înrobitoare, sursă de mari necazuri.
Datorii bune, datorii „putrede“
Datoriile sînt bune. Aşa spune o veche sintagmă. Iar cea mai bună dovadă este adevărul de care s-au lovit românii imediat după anul 1989. Dacă Nicolae Ceauşescu a forţat economia românească pentru a plăti împrumutul luat de la FMI, Poloniei i s-au şters o jumătate din datoriile către state. Unii le plătesc, alţii, nu.
Viteza de îndatorare a României
Atunci cînd judecăm România în legătură cu situaţia din Grecia, trebuie să plecăm de la a adresa întrebarea în mod corect, aşa cum am făcut-o în introducere. Da! – acesta este răspunsul. Sînt create condiţiile ca România să ajungă în aceeaşi situaţie. România este, la rîndul său, victima unui experiment.
Despre creditorii de altădată
Spaţiul public a fost inundat, anul acesta, de o dezbatere extrem de vie pe tema datoriilor şi a creditelor. S-a vorbit şi s-a scris mult despre datoria publică a statelor lumii, mai cu seamă despre aceea a Greciei, despre problema datoriilor contractate de români la bănci în anii trecuţi şi despre proiectul legii falimentului personal.
Îndatorarea lui Ceauşescu mirosea a petrol scump
Aproape două decenii după ultimul Război Mondial, interesele sovietice au fost dominante în economia României. Ele au presupus multe, de la reparaţiile de război de 300 de milioane de dolari către URSS pînă la experimentul păgubos al Sovrom-urilor, în paralel cu naţionalizarea industriei şi colectivizarea agriculturii etc.
Un nou model de creştere economică şi dezvoltare
Creşterea economică este necesar a fi privită prin corelare cu extinderea participării sociale şi economice pentru a realiza un nou model de dezvoltare. Dar creşterea economică şi crearea de locuri de muncă implică investiţii, care cu greu sînt realizate pe fondul unui capital naţional redus.
Cine sînt datornicii?
„Vecino, dă-mi şi mie aspiratorul tău, că al meu s-a stricat.“ „N-ai o juma’ de kil de făină, pînă la patru, cînd vine al meu să-l trimit la Alimentara.“ „Împrumută-mi ceva amuzant de citit, că-s răcit şi n-am voie să ies din casă.“ „Dă-mi şi mie o sută pînă la leafă.“
De ce urîm recuperatorii?
Mai demult, mama mea a primit o scrisoare de la o firmă de recuperatori de creanţe. Pe plic nu scria decît Urgent, cu litere îngroşate şi negre. Scrisoarea avea un ton primejdios, cerînd o sumă de bani, destul de mare, fără multe detalii, dar cu un întreg iad de ameninţări.