Un nou model de cre┼čtere economic─â ┼či dezvoltare

Raluca SÎMBOTIN
Publicat în Dilema Veche nr. 608 din 8-14 octombrie 2015
Un nou model de cre┼čtere economic─â ┼či dezvoltare jpeg

Cre┼čterea economic─â este necesar a fi privit─â prin corelare cu extinderea particip─ârii sociale ┼či economice pentru a realiza un nou model de dezvoltare. Dar cre┼čterea economic─â ┼či crearea de locuri de munc─â implic─â investi┼úii, care cu greu s├«nt realizate pe fondul unui capital na┼úional redus. Conform ultimului Raport privind cre┼čterea incluziv─â ┼či dezvoltarea, elaborat de c─âtre Forumul Economic Mondial de la Davos, Rom├ónia se confrunt─â cu dificult─â┼úi ├«n ceea ce prive┼čte accesul la servicii financiare. Pe o scar─â de la 1 ÔÇô nivel sc─âzut, la 7 ÔÇô nivel crescut de incluziune financiar─â, ┼úara noastr─â ├«nregistreaz─â un scor de 2,71. Rom├ónia se plaseaz─â astfel ├«n urma altor state din Europa Central─â ┼či de Est, precum Bulgaria (3,0), Polonia (3,79) ┼či Croa┼úia (4,2).

Scorurile sc─âzute privind incluziunea financiar─â ├«┼či au sursa ├«n modul ├«n care s-au dezvoltat institu┼úiile financiar-bancare, ├«n gradul de educa┼úie financiar─â ┼či modul ├«n care rom├ónii economisesc, ├«mprumut─â, efectueaz─â pl─â┼úi ┼či gestioneaz─â riscurile creditului. ├Än final, creditul r─âm├«ne exact acel timp acordat unui client pentru a pl─âti bunurile achizi┼úionate, fie pentru consum, fie pentru sus┼úinerea activit─â┼úii generatoare de venit. ├Än lipsa existen┼úei unui capital propriu, creditul ajut─â antreprenorii s─â ├«nfiin┼úeze noi societ─â┼úi comerciale, s─â sus┼úin─â produc┼úia p├«n─â la ├«ncas─âri sau s─â-┼či dezvolte activitatea generatoare de venit, prin investirea ├«n mijloace de produc┼úie sau alte mijloace fixe. 

Serviciile financiare ┼či produc─âtorul rom├ón 

De cur├«nd, am c─âl─âtorit prin ┼úar─â pentru a promova avantajele economiei sociale ┼či ale institu┼úiilor financiare din acest sector: Case de Ajutor Reciproc pentru economisire, investi┼úii, valorificarea muncii sau a produc┼úiei proprii, valorificarea ├«n comun a propriet─â┼úii sau aprovizionarea la pre┼úuri convenabile. De fiecare dat─â sus┼úin c─â asocia┼úiile ┼či funda┼úiile cu activitate economic─â, cooperativele ┼či societ─â┼úile agricole, cooperativele de consum ┼či Casele de Ajutor Reciproc r─âspund nevoilor individuale sau generale, promoveaz─â reciprocitatea ┼či solidaritatea ├«ntre membri, urm─ârind, pe l├«ng─â obiectivul social, ┼či un obiectiv economic, acela al cre─ârii de bunuri sau servicii. Cooperativele de produc─âtori, spre exemplu, pot genera locuri de munc─â ┼či dezvolta comunit─â┼úile locale. 

M-am oprit pe Valea D├«mbovi┼úei, o regiune ├«n care pomicultura r─âm├«ne pentru mul┼úi oameni ocupa┼úia de baz─â, membrii familiilor fiind implica┼úi ├«n p─âstrarea tradi┼úiei unor soiuri renumite, precum goldenul ┼či ionatanul. Ultimii ani au fost, ├«ns─â, duri cu produc─âtorii, clima schimb├«ndu-se semnificativ ├«n zon─â. Calamit─â┼úile naturale au diminuat produc┼úia de mere, fiind necesar─â reconversia produc┼úiei. ├Än Voine┼čti am ├«nt├«lnit-o pe doamna Florentina Belbe, produc─âtor ┼či iubitor al livezilor de meri. Discut├«nd despre provoc─ârile cu care se confrunt─â produc─âtorul din Valea D├«mbovi┼úei, am identificat ┼či principala caracteristic─â a antreprenorului rom├ón: adaptabilitatea. Produc─âtorul rom├ón ┼čtie c─â soiurile de mere au ├«mb─âtr├«nit ┼či c─â trebuie s─â apeleze la reconversia livezilor ┼či la ├«nfiin┼úarea de planta┼úii noi care s─â r─âspund─â la boli ┼či d─âun─âtori pentru a cre┼čte productivitatea. Pe fondul lipsei de lichidit─â┼úi generate de profitul din ce ├«n ce mai mic, produc─âtorii au nevoie s─â apeleze la un sprijin financiar acordat de c─âtre institu┼úiile financiare. 

├Äntrebarea r─âm├«ne: cine vine ├«n sprijinul produc─âtorilor din mediul rural sau chiar al micilor antreprenori din mediul urban? Accesul la servicii financiare care s─â r─âspund─â profilului produc─âtorilor este ├«n continuare o provocare. ÔÇ×├Än condi┼úiile ├«n care am avea o produc┼úie bun─â, am avea ┼či capacitatea de a returna o sum─â mai mare din creditul luat. ├Äns─â nu toate institu┼úiile financiare ├«n┼úeleg acest mod de lucru. B─âncile ┼či cooperativele de credit percep un comision de rambursare pe care noi am putea s─â-l utiliz─âm ├«n schimb pentru investirea ├«n produc┼úie. 1% dintr-o anumit─â sum─â poate ├«nsemna pentru noi investi┼úia ├«n pomicultur─â.ÔÇť Aici intervine capacitatea de adaptare a produc─âtorului rom├ón. ├Än condi┼úiile ├«n care institu┼úiile financiare bancare ajung cu greu ├«n mediul rural ┼či ├«nt├«mpin─â dificult─â┼úi ├«n dezvoltarea unor servicii financiare accesibile micilor antreprenori, date fiind costurile de administrare, produc─âtorii ├«ncep s─â se ├«ndrepte c─âtre institu┼úiile financiare nebancare. Uniunile de credit ÔÇô Casele de Ajutor Reciproc, a┼ča cum s├«nt cunoscute ├«n Rom├ónia, ce func┼úioneaz─â ca organiza┼úii non-profit ÔÇô ajung s─â ├«n┼úeleag─â mai bine nevoile colective ale membrilor. Pe l├«ng─â activitatea de furnizarea de servicii financiare cu un grad ridicat de autonomie, dar ┼či cu risc economic, caracterul democratic al conducerii ┼či accentul pe nevoile membrilor genereaz─â identificarea de solu┼úii pentru produc─âtori, care supline┼čte inclusiv lipsa consultan┼úei ├«n managementul de la nivel local.

Dezvoltarea economiei sociale poate conduce la un nou model de cre┼čtere economic─â ┼či dezvoltare. Analiza preliminar─â ÔÇ×Crearea unui eco-sistem de incluziune financiar─â prin economia social─â ├«n Rom├óniaÔÇť, realizat─â de c─âtre Institutul de Economie Social─â, relev─â avantajele ├«ntreprinderilor de economie social─â at├«t ├«n crearea locurilor de munc─â, c├«t ┼či ├«n integrarea ├«n sectorul s─âu financiar a mari segmente de popula┼úie care s├«nt excluse din sectorul bancar tradi┼úional. Cooperativele de credit sau Casele de Ajutor Reciproc au fost ├«nfiin┼úate ├«n Rom├ónia ├«nc─â de la sf├«r┼čitul secolului al XIX-lea, av├«nd un rol semnificativ ├«n modernizarea statului. Pe l├«ng─â reformele ├«n plan administrativ ┼či al educa┼úiei, finan┼úarea produc─âtorilor din mediul rural a condus la cre┼čterea economic─â. Ast─âzi, cooperativele de credit ┼či Casele de Ajutor Reciproc ├«ncearc─â s─â se adapteze noilor configur─âri economice, ├«ntr-o pia┼ú─â ├«n care sursele primare de finan┼úare ┼či subven┼úii pentru persoane fizice sau ├«ntreprinderi cu resurse pu┼úine s├«nt rare. 

Educa┼úia financiar─â a consumatorilor 

La nivel individual, Rom├ónia r─âm├«ne ┼úara ├«n care numai 60,8% din popula┼úia de peste 15 ani de┼úine un cont la o institu┼úie financiar─â fa┼ú─â de media de la nivelul zonei euro de 94,8%, conform bazei de date Global Findex a B─âncii Mondiale. Accesul este ┼či mai sc─âzut ├«n r├«ndul popula┼úiei din mediul rural, ajung├«nd la numai 56,4%. O parte ┼či mai mare a gospod─âriilor ├«nregistreaz─â ├«nt├«rzieri la plata facturilor curente. Conform Eurostat, Rom├ónia se situa, ├«n 2013, pe locul 5 ├«n Uniunea European─â, cu un procent de 30,5% al gospod─âriilor care ├«nregistrau datorii la plata utilit─â┼úilor. Iar ├«n momentul ├«n care apeleaz─â la creditare, rom├ónii continu─â s─â aib─â dificult─â┼úi ├«n preconizarea modului ├«n care ├«┼či vor gestiona veniturile p├«n─â la momentul ├«n care vor returna suma ce trebuie achitat─â. 

Ajung├«nd ├«n Br─âila, am ├«nt├«lnit persoane fizice supra├«ndatorate. Pe fondul cre┼čterii credit─ârii la nivelul anului 2008, consumul a fost sporit f─âr─â ca beneficiarii creditelor s─â cunoasc─â avantajele ┼či dezavantajele acestora. Societatea rom├óneasc─â nu a fost preg─âtit─â pentru analiza costurilor credit─ârii. Neplata unui credit a generat nevoia acces─ârii unui credit suplimentar pentru achitarea dob├«nzilor. Tocmai de aceea trebuie s─â ├«ncuraj─âm oamenii s─â planifice ┼či s─â economiseasc─â astfel ├«nc├«t, ulterior, s─â poat─â beneficia de capital. 

Plec├«nd din Br─âila, mi-am amintit discu┼úiile purtate cu produc─âtorii din Voine┼čti. Din cele patru boabe de porumb disponibile, produc─âtorul aloc─â un bob pentru produc┼úia de anul viitor, pentru re├«ns─âm├«n┼úare, unul merge c─âtre consum, unul este dat celor nevoia┼či, iar unul r─âm├«ne de rezerv─â, fiind economisit. Dezvoltarea celui de-al treilea sector necesit─â timpÔÇŽ timp ce poate fi c├«┼čtigat prin consultan┼ú─â ├«n management ┼či microcreditare.  

Raluca S├«mbotin este coordonator de proiecte ├«n cadrul Institutului pentru Economie Social─â, program al Funda┼úiei pentru Dezvoltarea Societ─â┼úii Civile. 

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.