De ce urîm recuperatorii?

Publicat în Dilema Veche nr. 608 din 8-14 octombrie 2015
De ce urîm recuperatorii? jpeg

Mai demult, mama mea a primit o scrisoare de la o firmă de recuperatori de creanţe. Pe plic nu scria decît

, cu litere ├«ngro┼čate ┼či negre. Scrisoarea avea un ton primejdios, cer├«nd o sum─â de bani, destul de mare, f─âr─â multe detalii, dar cu un ├«ntreg iad de amenin┼ú─âri. Pe scurt, i se impunea restituirea unei datorii c─âtre o firm─â de cablu, cu care reziliase contractul ├«n urm─â cu mul┼úi ani. Pentru c─â la data rezilierii nu i se ceruse dec├«t o confirmare telefonic─â, nu avea nici o dovad─â scris─â c─â renun┼úase la contract, iar asta o speriase, rug├«ndu-m─â s─â pl─âtesc imediat suma cerut─â. 

Bineînţeles că primul lucru pe care l-am făcut a fost să cer toate contractele semnate, pe vremuri, cu respectiva companie. Apoi să iau la puricat

Am descoperit o serie de nereguli, pornind de la contractul cu firma ini┼úial─â, cump─ârat─â ├«ntre timp de c─âtre cei care pretindeau datoriile, care preluaser─â contractele f─âr─â a ├«n┼čtiin┼úa ├«n scris tranzac┼úia c─âtre clien┼úi. Mai apoi, condi┼úiile rezilierii automate dac─â abonamentul nu e pl─âtit timp de dou─â luni. Cum scrisoarea cu datoria venise dup─â cinci ani de la reziliere, timp ├«n care nu se emiseser─â nici facturi, nici notific─âri de restan┼úe, am trimis un e-mail firmei de recuperatori, ├«n care solicitam, pe baza numeroaselor legi existente (de fapt) ├«n Codul Penal, zeci de dovezi prin care ar fi justificat suma, specific├«nd, totodat─â, c─â, dac─â ├«n termenul legal de 30 de zile nu reu┼česc s─â-mi trimit─â, via e-mail, toate dovezile cerute, s─â ┼čtearg─â dosarul din baza de date a companiei ┼či s─â nu contacteze poten┼úialul datornic, sub nici o form─â, altfel vor fi da┼úi ├«n judecat─â pe motiv de h─âr┼úuire. Bine├«n┼úeles, folosind un ton amabil ┼či chiar dornic de a rezolva, prietene┼čte, situa┼úia. Rezultatul a fost c─â, dup─â 30 de zile, mama a primit o notificare ├«n care i se cereau desp─âgubiri deÔÇŽ 0,00 lei.

Dar asta s-a ├«nt├«mplat, dup─â cum spuneam, acum mul┼úi ani, pe baza unor contracte care puteau fi atacate. ├Äntre timp, marile firme care se ocup─â de recuper─âri de crean┼úe ┼či-au pus la punct departamentele juridice ┼či, mai mult, au devenit vizibile ├«n mass-media, erij├«ndu-se ├«n firme de bun─â-credin┼ú─â, promov├«ndu-┼či activitatea prin spoturi publicitare cu oameni ap─âsa┼úi care ├«┼či g─âsesc p├«n─â la urm─â lini┼čtea, paradoxal, ├«n firmele de recuperatori. 

├Än cazul meu, deznod─âm├«ntul a fost unul fericit, doar pentru c─â datoria nu era justificat─â. 

Pe de alt─â parte, s├«nt cazuri ├«n care datornicii s├«nt datornici pe bune, datoriile s├«nt justificate, iar recuperatorii ÔÇô acoperi┼úi legal. Cu toate acestea, metodele pe care le folosesc nu s├«nt ├«ntotdeauna ortodoxe.

├Än Rom├ónia nu exist─â, nici p├«n─â acum, o lege clar─â care s─â stabileasc─â regulile de conduit─â. S├«nt ├«nc─â folosite amenin┼ú─âri ┼či intimid─âri. S├«nt telefoane date ├«n toiul nop┼úii, ori datornicului, ori vecinilor, sau chiar abordarea copiilor datornicului. 

Discu┼úiile ├«n jurul acestor metode au dus, pe de o parte, la mai multe ini┼úiative legislative ├«n Parlament ÔÇô nefinalizate ÔÇô, iar pe de alta, la un set de reguli care vine tocmai din partea firmelor mari de recuperatori, respectiv din partea Asocia┼úiei de Management al Crean┼úelor Comerciale, asocia┼úie ├«nfiin┼úat─â ├«n 2007 la ini┼úiativa marilor firme de recuperatori, Coface, EOS KSI ┼či Creditreform. 

AMCC a elaborat ┼či a dat publicit─â┼úii, recent, un set de reguli care s─â asigure corectitudinea ┼či transparen┼úa ├«n rela┼úia cu datornicii. Astfel, primul contact cu ace┼čtia trebuie s─â se fac─â printr-o scrisoare care s─â cuprind─â c├«t mai multe detalii privind datoria. Contactul telefonic poate fi efectuat maximum de dou─â ori pe s─âpt─âm├«n─â, ├«n zilele de lucru, doar ├«ntre orele 8 ┼či 21, iar s├«mb─âta ├«ntre 9 ┼či 14. Convorbirile trebuie s─â fie politicoase, s├«nt interzise utilizarea for┼úei, a amenin┼ú─ârilor, metodele de h─âr┼úuire sau dezv─âluirea informa┼úiilor datoriei c─âtre ter┼úi, ├«n special c─âtre membrii minori ai familiei. 

Dar toate acestea s├«nt la nivel de cod, mai mult intern, al firmelor care s├«nt membre ale AMCC. Legi care s─â garanteze protec┼úia datornicilor nu exist─â, cel pu┼úin deocamdat─â, iar cea mai bun─â metod─â de a sc─âpa de recuperatori este, p├«n─â la urm─â, grija de a nu intra ├«n vizorul lor.  

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.