De ce urîm recuperatorii?

Publicat în Dilema Veche nr. 608 din 8-14 octombrie 2015
De ce urîm recuperatorii? jpeg

Mai demult, mama mea a primit o scrisoare de la o firmă de recuperatori de creanţe. Pe plic nu scria decît

, cu litere îngroşate şi negre. Scrisoarea avea un ton primejdios, cerînd o sumă de bani, destul de mare, fără multe detalii, dar cu un întreg iad de ameninţări. Pe scurt, i se impunea restituirea unei datorii către o firmă de cablu, cu care reziliase contractul în urmă cu mulţi ani. Pentru că la data rezilierii nu i se ceruse decît o confirmare telefonică, nu avea nici o dovadă scrisă că renunţase la contract, iar asta o speriase, rugîndu-mă să plătesc imediat suma cerută. 

Bineînţeles că primul lucru pe care l-am făcut a fost să cer toate contractele semnate, pe vremuri, cu respectiva companie. Apoi să iau la puricat

Am descoperit o serie de nereguli, pornind de la contractul cu firma iniţială, cumpărată între timp de către cei care pretindeau datoriile, care preluaseră contractele fără a înştiinţa în scris tranzacţia către clienţi. Mai apoi, condiţiile rezilierii automate dacă abonamentul nu e plătit timp de două luni. Cum scrisoarea cu datoria venise după cinci ani de la reziliere, timp în care nu se emiseseră nici facturi, nici notificări de restanţe, am trimis un e-mail firmei de recuperatori, în care solicitam, pe baza numeroaselor legi existente (de fapt) în Codul Penal, zeci de dovezi prin care ar fi justificat suma, specificînd, totodată, că, dacă în termenul legal de 30 de zile nu reuşesc să-mi trimită, via e-mail, toate dovezile cerute, să şteargă dosarul din baza de date a companiei şi să nu contacteze potenţialul datornic, sub nici o formă, altfel vor fi daţi în judecată pe motiv de hărţuire. Bineînţeles, folosind un ton amabil şi chiar dornic de a rezolva, prieteneşte, situaţia. Rezultatul a fost că, după 30 de zile, mama a primit o notificare în care i se cereau despăgubiri de… 0,00 lei.

Dar asta s-a întîmplat, după cum spuneam, acum mulţi ani, pe baza unor contracte care puteau fi atacate. Între timp, marile firme care se ocupă de recuperări de creanţe şi-au pus la punct departamentele juridice şi, mai mult, au devenit vizibile în mass-media, erijîndu-se în firme de bună-credinţă, promovîndu-şi activitatea prin spoturi publicitare cu oameni apăsaţi care îşi găsesc pînă la urmă liniştea, paradoxal, în firmele de recuperatori. 

În cazul meu, deznodămîntul a fost unul fericit, doar pentru că datoria nu era justificată. 

Pe de altă parte, sînt cazuri în care datornicii sînt datornici pe bune, datoriile sînt justificate, iar recuperatorii – acoperiţi legal. Cu toate acestea, metodele pe care le folosesc nu sînt întotdeauna ortodoxe.

În România nu există, nici pînă acum, o lege clară care să stabilească regulile de conduită. Sînt încă folosite ameninţări şi intimidări. Sînt telefoane date în toiul nopţii, ori datornicului, ori vecinilor, sau chiar abordarea copiilor datornicului. 

Discuţiile în jurul acestor metode au dus, pe de o parte, la mai multe iniţiative legislative în Parlament – nefinalizate –, iar pe de alta, la un set de reguli care vine tocmai din partea firmelor mari de recuperatori, respectiv din partea Asociaţiei de Management al Creanţelor Comerciale, asociaţie înfiinţată în 2007 la iniţiativa marilor firme de recuperatori, Coface, EOS KSI şi Creditreform. 

AMCC a elaborat şi a dat publicităţii, recent, un set de reguli care să asigure corectitudinea şi transparenţa în relaţia cu datornicii. Astfel, primul contact cu aceştia trebuie să se facă printr-o scrisoare care să cuprindă cît mai multe detalii privind datoria. Contactul telefonic poate fi efectuat maximum de două ori pe săptămînă, în zilele de lucru, doar între orele 8 şi 21, iar sîmbăta între 9 şi 14. Convorbirile trebuie să fie politicoase, sînt interzise utilizarea forţei, a ameninţărilor, metodele de hărţuire sau dezvăluirea informaţiilor datoriei către terţi, în special către membrii minori ai familiei. 

Dar toate acestea sînt la nivel de cod, mai mult intern, al firmelor care sînt membre ale AMCC. Legi care să garanteze protecţia datornicilor nu există, cel puţin deocamdată, iar cea mai bună metodă de a scăpa de recuperatori este, pînă la urmă, grija de a nu intra în vizorul lor.  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Săteanul care a scos din pământ conducta de canalizare a unei localități cu peste 5.000 de locuitori VIDEO
Un sătean din comuna Dragotești, din județul Gorj, a scos o parte din conducta de canalizare a localității învecinate Mătăsari, care-i traversează terenul gospodăriei sale, după ce s-a judecat timp de șapte ani cu Primăria.
image
Premieră în Moldova. Modul neașteptat în care fermierii și-au adaptat culturile după schimbările climatice: „Randamentul este semnificativ”
În contextul schimbărilor climatice, fermierii români își îndreaptă atenția către culturi alternative.
image
Legende pescărești cu monștri marini pescuiți la Sfântu Gheorghe: „A prins un morun de 675 de kilograme“ VIDEO
Sfântu Gheorghe, satul de pescari din Delta Dunării, a rămas în legendă pentru sturionii care se pescuiau aici în anii ’60–’80.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.