Cum se sf├«r┼česc c─âr┼úile

Publicat în Dilema Veche nr. 761 din 20-26 septembrie 2018
Cum se sf├«r┼česc c─âr┼úile jpeg

ÔÇô Scurte ├«nsemn─âri despre c├«teva c─âr┼úi la care ┼úin ÔÇô

Cunoscut pentru reticen╚Ťa lui de a se l─âsa ├«nregistrat, Sergiu Celibidache privea redarea unei opere muzicale drept ceva irepetabil, ├«n care ├«nceputul prefigura ╚Öi chiar con╚Ťinea deja sf├«r╚Öitul operei respective. Paradoxul caracterului irepetabil e legat de cunoa╚Öterea lucr─ârii ├«n ansamblu, ceea ce presupune ├«ntotdeauna cel pu╚Ťin o a doua lectur─â, pentru c─â la prima nu ai avea cum s─â anticipezi ╚Öi ultima not─â.

├Än literatur─â, de multe ori cea de-a doua lectur─â e mai interesant─â dec├«t prima, de╚Öi elementul ini╚Ťial de surpriz─â e anulat din start. C─âr╚Ťile cu adev─ârat bune merit─â recitite la diverse v├«rste, experien╚Ťa fiind ├«n general cu totul alta. Frumuse╚Ťea e ├«n ochii privitorului, iar ochii respectivi nu v─âd niciodat─â la fel ceea ce le atrage aten╚Ťia.

Iubit de marele public ╚Öi ├«n egal─â m─âsur─â apreciat ╚Öi contestat de critica de specialitate, romanul Pe aripile v├«ntului ÔÇô publicat de Margaret Mitchell ├«n 1936 ╚Öi distins cu Premiul Pulitzer ├«n 1937 ÔÇô r─âm├«ne ├«n amintirea cititorului prin imposibila poveste de iubire dintre Scarlett OÔÇÖHara ╚Öi Rhett Butler. Sf├«r╚Öitul deschis al romanului ├«i las─â cititorului libertate deplin─â. ╚śi, din p─âcate, libertate deplin─â ╚Öi diver╚Öilor autori, anonimi sau nu, care au ├«ncercat s─â reia firul povestirii de acolo de unde s-a oprit Margaret Mitchell.

O soart─â mai fericit─â a avut romanul Howards End, scris de E.M. Forster ╚Öi publicat ├«n 1910. Personajul principal, care d─â ╚Öi titlul romanului, caz rar ├«nt├«lnit, dac─â nu chiar unic, e o cas─â, Howards End, ├«n jurul c─âreia se ├«nnoad─â ╚Öi se destram─â destinele celorlalte personaje, din familiile Schlegel ╚Öi Wilcox. Aici ├«nceputul chiar c─â prefigureaz─â sf├«r╚Öitul romanului, ├«n care cercul se ├«nchide. L─âsat─â mo╚Ötenire de prima doamn─â Wilcox mai tinerei sale prietene, Margaret Schlegel, ├«n care vede o fiic─â adoptiv─â, singura capabil─â s─â aprecieze casa fermec─âtoare de la ╚Ťar─â la adev─ârata ei valoare, casa pare c├«tva timp pierdut─â, ca urmare a meschin─âriei capului familiei Wilcox, care distruge testamentul bucluca╚Ö. Dar lucrurile evolueaz─â ├«n a╚Öa fel ├«nc├«t p├«n─â la urm─â se face a╚Öa-numita dreptate poetic─â din limba englez─â, v─âduvul domn Wilcox ├«ndr─âgostindu-se de Margaret Schlegel, cu care se ╚Öi c─âs─âtore╚Öte, oferindu-i la r├«ndul lui casa respectiv─â.

Aproape un secol mai t├«rziu, ├«n 2004, romanul lui Alan Hollinghurst, intitulat Linia frumuse╚Ťii, c├«╚Ötig─âtor al Premiului Booker din acela╚Öi an, ├«l consacr─â definitiv pe autor drept unul dintre cei mai importan╚Ťi ╚Öi des─âv├«r╚Öi╚Ťi mae╚Ötri contemporani ai genului din limba englez─â. Acoperind c├«╚Ťiva ani din via╚Ťa unui t├«n─âr ╚Öi naiv absolvent al Universit─â╚Ťii Oxford, Nick Guest, care ajunge oarecum s─â fie mai mult dec├«t oaspete (ÔÇ×guestÔÇť ├«n limba englez─â) ├«n casa unei ├«nst─ârite familii din establishment-ul britanic conservator din perioada ├«n care Margaret Thatcher era prim-ministru, fascinanta poveste a maturiz─ârii for╚Ťate ╚Öi a pierderii iluziilor e remarcabil relatat─â de condeiul lui Alan Hollinghurst. Contrastul dintre aparen╚Ťe ╚Öi realitate, ipocrizia real─â ╚Öi preten╚Ťia de acceptare a diferen╚Ťelor, sociale, sexuale ╚Öi umane ├«n general, iat─â elementele disparate din care se ├«nnoad─â romanul oaspetelui f─âr─â voie, ╚Öi prieten, ╚Öi du╚Öman ├«n acela╚Öi timp.

Brusca trezire la realitate a t├«n─ârului nostru erou e motiv de derut─â ╚Öi ├«nfrico╚Öare, lumea ├«n care e obligat s─â tr─âiasc─â fiind diametral opus─â celei ├«n care avea iluzia c─â tr─âie╚Öte. Singurul element de certitudine e capacitatea lui de apreciere ├«n continuare a frumuse╚Ťii, oricare ╚Öi oriunde ar fi ea. Dac─â reu╚Öim s─â o ├«ntrez─ârim ╚Öi noi, aceast─â linie a frumuse╚Ťii ne permite s─â nu ne pierdem cu totul speran╚Ťa, dac─â nu ├«n lumea ├«nconjur─âtoare, atunci m─âcar ├«n realitatea iluzorie a fic╚Ťiunii con╚Ötient acceptate. E sf├«r╚Öitul inerent din fiecare ├«nceput. Povestea care, poate, continu─â ╚Öi dincolo de punctul pus, negru pe alb, aici ╚Öi acum. 

Alcor C. Crișan este eseist, interpret și traducător.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.