Cum (nu) am devenit inginer

Publicat în Dilema Veche nr. 568 din 31 decembrie 2014 - 7 ianuarie 2015
Cum (nu) am devenit inginer png

Undeva, c├«ndva, pe la jum─âtatea anilor 1990. Ac┼úiunea se petrece ├«ntr-un laborator de electronic─â, plin de ma┼úele colorate a tot felul de fire ┼či conectori electrici plus ecranele luminoase, cu spoturi fluorescente, ale unor osciloscoape moderne. Unul dintre aceste sublime aparate valora atunci c├«t o garsonier─â confort II din cartierul Titan. Nici un calculator... prea scumpe ├«nc─â, democra┼úia digital─â era la ├«nceput. O duzin─â de postadolescen┼úi de 20-21 de ani, ├«mbr─âca┼úi majoritatea cu blugi turce┼čti Pyramid ┼či veste din piele, turce┼čti ┼či ele, se mi┼čc─â dezordonat ├«n jurul meselor de lemn. Se fac c─â lucreaz─â, ├«n a┼čteptarea pauzei de ┼úigar─â. Fetele, colegele noastre, citesc pe furi┼č ultimul Sandra Brown, cu suspine abia ├«nfr├«nate. Profesorul, un bonhomme rotund, jovial, chelu┼ú, tipul de inginer care m─ân├«nc─â circuite pe p├«ine diminea┼úa la micul dejun, este la fel de plictisit ca ┼či noi. Tot ├«n blugi Pyramid ┼či el. Anii lungi de meserie ├«n care a c─âutat s─â aduc─â spre lumina ┼čtiin┼úei genera┼úii ├«ntregi de ucenici ┼či-au l─âsat amprenta asupra sa. E un amestec complex de umor, lehamite ┼či fermitate. A┼ča c─â hot─âr─â┼čte s─â mai calce pedala, s─â treac─â timpul. Vrea s─â se amuze ┼či discut─â degajat cu un student. ÔÇ×M─âi B─ânic─â, ia spune tu frumos c─ât─âÔÇÖ colegii t─âi ┼čam uitat s─â precizez, este vorba de un ardelean r─ât─âcit ├«n Regat┼ú c├«te picioru┼če poate s─â aib─â un tranzistor, m─âi draghe?ÔÇť ÔÇ×Trei, domÔÇÖ profesorÔÇť, r─âspunde hot─âr├«t ┼či cu un aer voit cazon studentul. Scena ├«ncepe s─â capete alur─â de pedagogie de ┼čcoal─â nou─â, Caragiale a cobor├«t printre noi, printre ucenicii ingineri. ÔÇ×Dar cu cinci picioru┼če sau mai multe ai v─âzut tu, m─âi B─ânic─â, s─â existe?ÔÇť ÔÇ×Am v─âzut, domÔÇÖ Profesor, dar nu le mai spunem tranzistoare, le putem denumi deja circuite integrate!ÔÇť ÔÇ×Bravos, B─ânic─â, uite mai ai o ├«ntrebare ┼či scapi: or fi oare pe lume ┼či tranzistoare cu dou─â picioare?ÔÇť ÔÇ×Or fi, domÔÇÖ profesor, dar sigur nu pe masa mea!ÔÇť La finalul dialogului, bunul nostru profesor se r─âsuce┼čte magistral pe c─âlc├«iul st├«ng, a┼ča cum fac solda┼úii ├«n timpul exerci┼úiilor cu arma, spun├«nd cu o mare doz─â de satisfac┼úie ├«n glas, c─âtre ceilal┼úi: ÔÇ×Asculta┼úi aici! Colegul vostru va ajunge ├«ntr-o bun─â zi un cunoscut om politic sau un renumit botanist. Dar niciodat─â nu va fi inginer. Dac─â m├«ine ar fi ├«nchi┼či to┼úi inginerii din urbea noastr─â, tu ai fi eliberat imediat. E┼čti nevinovat r─âu, m─âi drag─â!ÔÇť

Timpul a trecut, nu am devenit nici om politic, nici botanist. Ca pentru mul┼úi din genera┼úia mea, a anilor 1989 ÔÇô 1990, atunci c├«nd Istoria s-a rupt ├«n dou─â, f─âr─â ca noi s─â fim preg─âti┼úi pentru asta, studiile politehnice ┼či ingineria au fost (aproape) o obliga┼úie, ┼či nu o alegere. Trenul form─ârii noastre profesionale a plecat dintr-o gar─â comunist─â, cenu┼čie, pentru a ajunge la destina┼úie ├«ntr-o lume nou─â, plin─â de culori ┼či promisiuni, dar extrem de instabil─â. Ne preg─âteam pentru ÔÇ×dulcea┼úaÔÇť unei vie┼úi mediocre, dar stabile, de inginer pe unul dintre marile ┼čantiere ale patriei. A trebuit ├«ns─â s─â uit─âm tot ┼či s─â ├«nfrunt─âm, complet nepreg─âti┼úi, cea mai dramatic─â schimbare din istoria Rom├óniei contemporane.

Foarte pu┼úini dintre noi au avut curajul s─â renun┼úe la Politehnic─â, s─â ├«nceap─â o alt─â facultate, mai apropiat─â de voca┼úia lor. ├Än anul de gra┼úie 1993, autorul acestor r├«nduri a vrut s─â renun┼úe la tranzistori ┼či tiristori, pentru a urma o alt─â cale, un ÔÇ×altcevaÔÇť, f─âr─â chip ┼či form─â bine precizate. Presiunea mediului ├«nconjur─âtor, a colegilor ┼či a familiei, teama de necunoscut au fost at├«t de puternice, ├«nc├«t a trebuit s─â renun┼ú. Pre┼úul a cinci ani de zile de ┼čcoal─â politehnic─â (nu a┼č spune ani irosi┼úi, ci mai degrab─â prost cheltui┼úi ├«n ecua┼úia vie┼úii) ├«l mai pl─âtesc ┼či ast─âzi. M─â simt un convertit intelectual, orice a┼č face. Iar r─âut─âcio┼čii nu uit─â niciodat─â s─â-mi reaminteasc─â faptul c─â s├«nt ÔÇ×un simplu inginerÔÇť, ca ┼či cum acest lucru ar fi un stigmat ┼či un dezavantaj competi┼úional. Revenind la logica genera┼úional─â, a┼č dori s─â mai spun c─â a trebuit s─â ne reprofil─âm, imediat dup─â terminarea studiilor. O parte dintre noi a urmat alte specializ─âri, alte licen┼úe etc. Al┼úii s-au aruncat ├«n apa tulbure a ÔÇ×afacerilorÔÇť din perioada de tranzi┼úie, unii nu au mai ie┼čit deloc de acolo, al┼úii au reu┼čit s─â ├«ntemeieze mari averi. A devenit aproape un loc comun afirma┼úia c─â mare parte a elitelor economice ┼či financiare ale Rom├óniei contemporane provin din ingineri. Ca mic─â parantez─â, am citit de cur├«nd, cu pasiune, volumul Primul an de publicitate (Tandem Media, 2013), interviuri pe care dl Petre Barbu le-a realizat cu ÔÇ×p─ârin┼úii fondatoriÔÇť ai publicit─â┼úii din Rom├ónia. Marea majoritate au fost ÔÇ×la baz─âÔÇť, ingineri. Punct ┼či de la cap─ât. ├Än tentativele noastre, adesea disperate, de a ne reprofila, de a g─âsi o cale voca┼úional─â existen┼úei noastre profesionale, se poate citi de fapt ├«ntreg destinul acestei ┼ú─âri, dup─â c─âderea comunismului. Sociologia e┼čecului individual, dublat─â de cel na┼úional.

Ce nu a mers, de ce nu am devenit ingineri? Nu ┼čtiu cum mai decurge acum procesul de formare profesional─â ├«n politehnica rom├óneasc─â. Pot ├«ns─â s─â fac un mic inventar al sl─âbiciunilor de atunci. ├Ämi permit acest nevinovat exerci┼úiu pentru c─â mai t├«rziu am putut s─â observ, ce-i drept din exterior, cum avea loc procesul de selec┼úie ┼či formare la celebre ┼čcoli politehnice din Europa, cum ar fi celebra ├ëcole polytechnique f├ęd├ęrale de Lausanne (EPFL). Gustul pentru autonomie, g├«ndire liber─â ┼či independent─â era unul dintre ingredientele de baz─â ale form─ârii inginere┼čti de acolo. Noi am fost educa┼úi ├«ntr-o logic─â a ÔÇ×ascult─âriiÔÇť ┼či a obedien┼úei, aproape religioase, teroriza┼úi de examene f─âr─â cap ┼či f─âr─â coad─â, multe dintre ele complet inutile ┼či f─âr─â aplicabilitate practic─â. Principiile ingineriei, metoda sa de lucru s├«nt eminamente logice. Referin┼úele s├«nt tehnice, ┼čtiin┼úifice, matematice, imbricate ├«ntr-o ac┼úiune riguroas─â ┼či supl─â, ├«n acela┼či timp. Acest lucru trebuia s─â se reflecte ├«n formarea noastr─â, ├«n programul de studii. V─âzut─â cu deta┼čarea pe care ┼úi-o d─â timpul, ├«n cazul nostru totul las─â impresia unei scufund─âri vesele, a unui haos incon┼čtient.

Ne-a lipsit complet ┼či o istorie a ┼čtiin┼úei(lor) inginere┼čti, pentru a ne ar─âta c─â nu venim de nic─âieri ┼či c─â inginerii au construit lumea modern─â, a┼ča cum o cunoa┼čtem ast─âzi. M─âcar despre Cyrus Smith, inginerul-inventator ┼či insula sa misterioas─â, s─â ne fi vorbit cineva! Tot ├«n Occident mi-am dat seama c─â inginerii manifest─â un remarcabil esprit de corps, au o con┼čtiin┼ú─â sigur─â, netulburat─â, a apartenen┼úei la o elit─â profesional─â. Nu degeaba mari ┼čcoli politehnice au fost la origine institu┼úii militare. Noi eram victima bancurilor centrate pe asem─ânarea dintre ochii c├«inilor ┼či ai inginerilor (ambii reflect─â mare fidelitate, s├«nt umezi ┼či nu se pot exprima folosind cuvinte), percepu┼úi ca o cantitate ├«n dauna calit─â┼úii. Nu ┼čtiu c├«t s-a schimbat din toate acestea, ast─âzi. Nu ┼čtiu dac─â tinerii politehni┼čti mai renun┼ú─â sau nu la studiile lor, atunci c├«nd simt c─â nu au voca┼úii tehnice. De un lucru s├«nt ├«ns─â sigur: viitorul ingineriei depinde, ├«n Rom├ónia, de recucerirea m├«ndriei de a fi inginer, de a apar┼úine elitei, repet. Inginerii s├«nt cei care construiesc, de fapt, dezvoltarea durabil─â, esen┼úial─â pentru viitorul nostru ca specie uman─â. Inginerul a murit. Tr─âiasc─â ├«ns─â ingineria! 

Mirel B─ânic─â este inginer electronist, specializarea electronic─â industrial─â.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.