Cum am ajuns cu toţii "subiecţi financiari"

23 noiembrie 2011
Cum am ajuns cu toţii "subiecţi financiari" jpeg

În timp ce protestele din Zuccotti Park erau în plină desfăşurare, încurajate de susţinerea declarată a sindicatelor, la Universitatea din New York a fost organizată o conferinţă susţinută de profesorul Arjun Appadurai, a cărui specializare ca antropolog în domeniul sociocultural l-a plasat la vîrful ierarhiei academice şi i-a asigurat o carieră strălucitoare de autor. Cărţile sale Modernity at Large (1996) şi Fear of Small Numbers (2006), precum şi numeroasele articole în reviste de specialitate, în care şi-a articulat viziunea despre imaginarul social, sînt analize subtile ale efectelor globalizării asupra lumii de azi.

Citind titlul conferinţei – „New Directions in the Anthropology of Objecthood“ – ar fi fost greu să-ţi dai seama ce direcţie va lua exact discursul lui Arjun Appadurai programat la Silver Center, New York University. Cum eram totuşi interesată de vorbitor, a cărui carte, Fear of Small Numbers. An Essay on the Geography of Anger („Teama de numere mici. Eseu despre geografia furiei“), îmi deschisese recent ochii asupra efectelor degradării statului-naţiune într-o lume globalizată, am urcat la Departamentul de Media, Cultură şi Comunicare pentru a asista la conferinţă, fără să ştiu despre ce va fi vorba exact. 

Luîndu-şi ca punct de start antropologia obiectelor, Appadurai a executat cu eleganţă un excurs prin bibliografia în domeniu, amintind cum în secolul al XX-lea în societăţile seculare locul Sacrului a fost luat de Societate şi subliniind că, în faza următoare, locul acesteia a fost luat de Piaţă. Nu mai e nici o noutate pentru nimeni că lumea e dominată astăzi, mai mult ca niciodată, de interesul economic şi că lăcomia a provocat criza financiară mondială. Dar, coborînd mai adînc înăuntrul sistemului care a produs „financializarea“ societăţii contemporane, Appadurai, analizează mecanismele concrete pe care se bazează tranzacţiile financiare. Cardul – care este astăzi parte din stilul de viaţă contemporan, cheia vieţii noastre materiale – este unul dintre cele mai periculoase, fiindcă face legătura dintre „vizibil“ şi „invizibil“, la fel ca instituţiile financiare, adevărate „totemuri“ ale noii religii a banului. Apoi, elementele mai puţin concrete, precum „ipoteca“, „amortizarea“, „acţiunile“, „asigurarea“, „pensia“ (strîns legată de fondurile de pensii) – toate elemente care au fost extrem de puţin chestionate şi adesea deloc înţelese de aşa-zişii beneficiari, înainte de criza financiară din 2008. Baza acestui sistem financiar rezidă în calcule de probabilitate şi statistici, cu ajutorul cărora băncile au reuşit să creioneze profilul fiecărui „subiect financiar“ şi să creeze produse customizate, convingîndu-şi clienţii să intre în combinaţii financiare care le angajau nu numai eul prezent, ci şi pe cele viitoare, „arestînd“ cu totul proiectele de viaţă ale oamenilor şi subjugîndu-le unor interese financiare aflate la vîrful piramidei. Fiecare dintre noi – demonstrează Appadurai, citîndu-l pe filozoful englez Derek Parfit (On What Matters, 2011) – este o persoană diferită în momente diferite ale vieţii sale, în sensul cel mai profund, dar lumea finanţelor nu ţine cont de dimensiunea etică a problemei, ci vede acest lucru doar ca pe o oportunitate de a face şi mai mulţi bani, provocînd în schimb „dezordine etică“.

Instrumentele de mai sus, oferite „subiecţilor financiari“, fac parte din cosmologia capitalismului, care le creează acestora impresia că devin proprietari în urma investiţiilor făcute – împrumutul pentru cumpărarea unei case, de exemplu –, deşi în realitate sînt numai proprietarii unei ipoteci, casa fiind a băncii pe tot parcursul contractului dintre părţi, care se întinde de cele mai multe ori pe decenii întregi. 

Principalul colaborator al sistemului financiar în încercarea de a transforma cît mai multe persoane în „subiecţi financiari“ – demonstrează Appadurai – a fost în tot acest timp şi este în continuare mass-media, care a contribuit susţinut la construirea cosmologiei capitalismului prin abundenţa de ştiri legate de lumea afacerilor, aşa-zisele pagini de „lifestyle“ – care conving oamenii în mod subtil că ar trebui să aspire la standarde de viaţă care nu le sînt necesare şi de care altfel nu le-ar păsa, modificîndu-le subtil proiectele personale de viaţă, fiecare unic în felul său, şi aducîndu-le la un numitor comun înspre avantajul lumii afacerilor şi a banilor. Exemplul cel mai bun la conferinţa lui Appadurai a fost Steve Jobs, care murise cu o zi înainte, ceea ce a declanşat o avalanşă de articole în ziarele americane (şi în lume), transmisiuni televizate etc., această acţiune concertată a mass-media aruncînd-l pe „tatăl iPhone-ului“ în Pantheon-ul eroilor contemporani, un „icon“, cum a fost numit, parte din cosmologia capitalismului.

Înlocuirea Societăţii cu Piaţa a dus în ultimele două decenii la dispariţia unor valori precum solidaritatea socială. De aceea e nevoie astăzi – a concluzionat Appadurai – de o critică socială bazată pe înţelegerea metodelor folosite de lumea financiară şi a experimentelor financiare în care sîntem cu toţii implicaţi odată ce am acceptat să devenim, sub o formă sau alta – împrumuturi, asigurări, depuneri la fondurile de pensii etc. – „subiecţi financiari“. 

Soluţia – susţine profesorul Appadurai – nu este nici să ieşi cu totul din sistemul financiar, dar nici să-i devii loial, acceptîndu-i necondiţionat regulile, ci să iei poziţie din interior, să creezi distanţa necesară analizei, „să fii în afara sistemului gîndind despre el“. 

„Acum, mai mult ca niciodată, e nevoie de o critică socială. Oamenii implicaţi în Occupy Wall Street sînt cei ce prevestesc acest lucru“ – a spus Arjun Appadurai în încheierea conferinţei sale. 

Iată o intervenţie strălucită, prin care lumea academică se dovedeşte pe deplin contemporană cu societatea în care funcţionează. 

Cristina Modreanu este critic de teatru.

Foto: C. Modreanu

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

image
Alina Pușcaș, internată în spital cu o afecțiune rară. „ Nu am știut că există așa ceva“ | adevarul.ro
Prezentatoarea emisiunii „Te cunosc de undeva“ are probleme de sănătate și se află în spital de câteva zile.
image
21 de ani de închisoare pentru unul dintre răpitorii câinilor cântăreţei Lady Gaga | adevarul.ro
Unul dintre cei trei indivizi acuzaţi că au împușcat un angajat al cântăreţei americane Lady Gaga pentru a răpi câinii vedetei a fost condamnat luni, la Los Angeles. Pedeapsa primită de individ este de 21 de ani de închisoare, relatează AFP

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.