Copil─âria dup─â gratii - interviu cu comisarul-┼čef Nicolae T─éTULESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 407 din 1-7 decembrie 2011
Copil─âria dup─â gratii   interviu cu comisarul ┼čef Nicolae T─éTULESCU jpeg

Care este situaţia actuală a infracţionalităţii minorilor din România?

Din 2004 p├«n─â ├«n 2008, exist─â o descre┼čtere semnificativ─â a efectivelor, urmat─â apoi de o u┼čoar─â cre┼čtere, pe fondul actualelor condi┼úii socio-economice.

Referitor la ponderea principalelor categorii de infrac┼úiuni, constat─âm o relativ─â conservare a acestora. Astfel, ├«n 2004, 82,3% dintre minori au s─âv├«r┼čit infrac┼úiuni contra patrimoniului, ├«n timp ce, ├«n anul 2011, 82% execut─â pedepse privative de libertate pentru acest tip de fapte penale. De asemenea, se men┼úine procentul de 7% al infrac┼úiunilor privitoare la via┼úa sexual─â. Eviden┼úiem, ├«ns─â, tendin┼úa de u┼čoar─â cre┼čtere a num─ârului de infrac┼úiuni comise contra persoanei, de la 7% (2004), la 9% (2011) ÔÇô aspect relevant pentru planificarea interven┼úiilor recuperative de specialitate.

Legislaţia în cazul infracţionalităţii minorilor

Cît de bine este pusă la punct legislaţia noastră cu privire la infracţiunile comise de minori?

Conform prevederilor legale aflate ├«n vigoare, minorilor care au s─âv├«r┼čit infrac┼úiuni li se pot aplica dou─â tipuri distincte de sanc┼úiuni penale: m─âsura educativ─â a intern─ârii ├«ntr-un centru de reeducare ┼či pedeapsa privativ─â de libertate.
M─âsura educativ─â a intern─ârii ├«n centrul de reeducare se realizeaz─â ├«n baza Decretului nr. 545/1972 ┼či este destinat─â recuper─ârii psihosociale a minorilor cu v├«rste cuprinse ├«ntre 14 ┼či 18 ani care au s─âv├«r┼čit fapte penale. Potrivit art. 104 Cod Penal, aceast─â m─âsur─â se ia ├«n scopul ÔÇ×reeduc─ârii minorului, c─âruia i se asigur─â posibilitatea de a dob├«ndi ├«nv─â┼ú─âtura necesar─â ┼či o preg─âtire profesional─â ├«n func┼úie de aptitudinile saleÔÇŁ. Astfel, minorul r─âm├«ne ├«n centru minimum un an, dup─â care, la propunerea Consiliului profesoral, instan┼úa competent─â poate decide punerea sa ├«n libertate. M─âsura intern─ârii poate fi prelungit─â, dac─â se apreciaz─â c─â aceasta este ├«n favoarea dezvolt─ârii minorului.

Executarea pedepselor privative de libertate de c─âtre minori se realizeaz─â ├«n baza Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor ┼či a m─âsurilor dispuse de organele judiciare ├«n cursul procesului penal. Potrivit acesteia, minorii care au s─âv├«r┼čit fapte penale s├«nt de┼úinu┼úi ├«n unit─â┼úi de profil, respectiv penitenciare pentru minori ┼či tineri (Tichile┼čti, Craiova, Bac─âu ┼či T├«rgu-Mure┼č). Conform Legii nr. 275/2006, minorii ┼či tinerii afla┼úi ├«n executarea unei pedepse privative de libertate trebuie s─â fie inclu┼či ├«n programe speciale de consiliere ┼či asisten┼ú─â, locul central fiind atribuit activit─â┼úilor de ┼čcolarizare.

Noul Cod Penal aduce modific─âri semnificative ├«n ceea ce prive┼čte r─âspunderea penal─â a minorilor care s─âv├«r┼česc infrac┼úiuni. Titlul V ÔÇô Minoritatea (art. 113 ÔÇô art. 134) reglementeaz─â condi┼úiile r─âspunderii penale ┼či sanc┼úiunile aplicabile minorilor care ├«ncalc─â dispozi┼úiile legale. Cu privire la limitele r─âspunderii penale, acestea r─âm├«n neschimbate, ├«ns─â pedepsele aplicabile minorilor au fost modificate. Astfel, minorilor li se pot aplica m─âsuri educative care s├«nt de dou─â tipuri: neprivative de libertate (stagiul de formare civic─â, supravegherea, consemnarea la sf├«r┼čit de s─âpt─âm├«n─â ┼či asistarea zilnic─â) ┼či privative de libertate (internarea ├«ntr-un centru educativ ┼či internarea ├«ntr-un centru de deten┼úie). M─âsurile educative privative de libertate pot fi dispuse de instan┼ú─â atunci c├«nd minorul a mai s─âv├«r┼čit o infrac┼úiune pentru care i s-a aplicat o m─âsur─â educativ─â ce a fost executat─â ori a c─ârei executare a ├«nceput ├«nainte de comiterea infrac┼úiunii pentru care este judecat sau atunci c├«nd fapta s─âv├«r┼čit─â este de o gravitate deosebit─â, pedeapsa prev─âzut─â de lege pentru infrac┼úiunea s─âv├«r┼čit─â fiind de 7 ani sau mai mare ori deten┼úiune pe via┼ú─â.

Cum s├«nt diferen┼úiate infrac┼úiunile de acela┼či tip comise de un minor, respectiv un adult?

Administra┼úia Na┼úional─â a Penitenciarelor are ├«n competen┼ú─â domeniul execu┼úional penal, aplicarea tratamentului diferen┼úiat, ├«n cazul minorilor, realiz├«ndu-se ├«n condi┼úiile Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor ┼či a m─âsurilor dispuse de organele judiciare ├«n cursul procesului penal.

├Äntreaga activitate cu minorii afla┼úi ├«n custodia Administra┼úiei Na┼úionale a Penitenciarelor se desf─â┼čoar─â ├«n conformitate cu prevederile documentelor interna┼úionale, pe care Rom├ónia le-a ratificat: Conven┼úia ONU pentru Drepturile Copilului, Ansamblul Regulilor Minime ale Na┼úiunilor Unite ÔÇô Regulile de la Beijing (1985), Recomandarea CM REC (2008) 11 a Comitetul de Mini┼čtri ai statelor membre referitoare la regulile europene pentru minorii care fac obiectul unor sanc┼úiuni sau masuri dispuse de organele judiciare, Conven┼úia ├«mpotriva torturii, a tratamentelor inumane sau degradante, Recomandarea nr. R(89) 12 a Comitetul de Mini┼čtri al Consiliului Europei, adoptat─â la data de 13 octombrie 1989 ┼či expunerea de motive ÔÇô Educa┼úia ├«n penitenciar.

Este legislaţia în interesul minorilor?

Viziunea serviciului penitenciar este aceea c─â trebuie s─â dob├«ndeasc─â statutul de partener social, de care comunitatea are nevoie, av├«nd ├«n vedere c─â persoanele private de libertate apar┼úin comunit─â┼úii, iar institu┼úia de deten┼úie, ofer─â un serviciu esen┼úial pentru societate. ├Än aceste coordonate, ├«n recuperarea minorilor, un rol esen┼úial revine institu┼úiilor ┼či organiza┼úiilor din societatea civil─â. Prin men┼úinerea leg─âturii persoanelor private de libertate cu familia ┼či, ├«n sens larg, cu comunitatea, se urm─âre┼čte, pe de o parte, diminuarea efectelor negative ale priv─ârii de libertate iar, pe de alt─â parte, implicarea comunit─â┼úii ├«n procesul de reintegrare social─â.

Consecutiv acestui deziderat, activitatea recuperativ─â destinat─â delincven┼úilor juvenili presupune crearea unui cadru de suport comunitar ce faciliteaz─â reinser┼úia social─â, prin stabilirea de parteneriate cu sectorul public ┼či privat (├«ncheierea de protocoale de colaborare cu organiza┼úii guvernamentale ┼či neguvernamentale). ├Än contextul colabor─ârilor interinstitu┼úionale, se stabilesc bazele desf─â┼čur─ârii unor proiecte comune de interven┼úie recuperativ─â, care s─â favorizeze incluziunea social─â a persoanelor private de libertate.

Cît de mulţi dintre cei care au ajuns o dată la închisoare recidivează?

Comportamentul delincvent al minorilor s-a dezvoltat la conjuncţia mai multor factori de risc:
riscuri fiziologice (probleme de s─ân─âtate, p─ârin┼úi bolnavi, consumatori de alcool); riscuri economice (p─ârin┼úi ┼čomeri, venituri care situeaz─â familia la limita de jos a s─âr─âciei, existen┼úa mai multor copii); riscuri socio-culturale (stimulare intelectual─â ┼či cultural─â s─ârac─â, p─ârin┼úi cu un nivel de instruc┼úie ┼či educa┼úie precar, violen┼ú─â intrafamilial─â, absen┼úa unor modele comportamentale pozitive, care s─â valorizeze munca, respectul celorlal┼úi ┼či al normelor sociale, traiul cinstit); riscuri educa┼úionale (rela┼úii conflictuale ├«ntre p─ârin┼úi, pedepse fizice, rela┼úionare lipsit─â de implicare afectiv─â, practici deficitare ale educa┼úiei parentale, lipsa satisfac┼úiei ┼čcolare ┼či a ├«ncrederii ├«n sine).

├Än cazul minorilor care au s─âv├«r┼čit infrac┼úiuni, finalitatea demersurilor recuperative vizeaz─â, cu prioritate, formarea/dezvoltarea comportamentelor dezirabile social ┼či prevenirea ter┼úiar─â a recidivei. Educa┼úia ┼či asisten┼úa de specialitate a acestora include programe educative, de asisten┼ú─â psihologic─â ┼či asisten┼ú─â social─â, planificate ├«n func┼úie de durata petrecut─â ├«n centrul de reeducare sau, dup─â caz, ├«n penitenciar, astfel ├«nc├«t perioada execut─ârii pedepsei s─â fie conceput─â sub forma unui demers constructiv.

Din c├«te ┼čtiu, exist─â doar dou─â penitenciare pentru tineri ÔÇô cel de la Craiova ┼či cel de la Tichile┼čti. S├«nt suficiente?

├Än Rom├ónia, ├«n acest moment exist─â patru penitenciare destinate execut─ârii pedepselor privative de libertate la care au fost condamna┼úi minorii ┼či tinerii: Craiova, Tichile┼čti (jude┼úul Br─âila), Bac─âu ┼či T├«rgu-Mure┼č. Al─âturi de cele patru institu┼úii enumerate anterior mai exist─â trei Centre de reeducare destinate minorilor care au fost condamna┼úi de instan┼úele de judecat─â la pedeapsa intern─ârii ├«ntr-un centru de reeducare: G─âe┼čti (b─âie┼úi ┼či fete), T├«rgu Ocna (b─âie┼úi) ┼či Buzia┼č (b─âie┼úi). Conform site-ului Administra┼úiei Na┼úionale a Penitenciarelor, la data de 25.10.2011, ├«n penitenciarele de minori ┼či tineri se aflau 1777 de persoane, din care 212 minori. ├Än cele trei centre de reeducare se aflau la aceea┼či dat─â 161 de persoane din care 156 de minori. ├Än ├«ntregul sistem penitenciar se aflau 452 de minori. (sursa: http://anp-just.ro/frame.php?page=dinamica.php)

Menirea penitenciarului

Ce tipuri de infracţiuni comit minorii care ajung la penitenciarul din Craiova?

Cele mai frecvente infrac┼úiuni comise de minorii afla┼úi ├«n P.M.T. Craiova s├«nt furtul ┼či t├«lh─âria. Persoanele private de libertate considerate ca fiind minore au v├«rsta cuprins─â ├«ntre 14 ┼či 18 ani. Principalele cauze care duc la comiterea de infrac┼úiuni pentru persoanele din aceast─â categorie s├«nt: lipsa unui suport familial adecvat, abandonul ┼čcolar sau frecven┼úa redus─â a cursurilor ┼čcolare, anturajul sau teribilismul specific perioadei adolescen┼úei.

Care este menirea penitenciarului pentru minori ┼či tineri?

Menirea institu┼úiilor penitenciare din Rom├ónia rezult─â din misiunea serviciului penitenciar: ÔÇ×Administra┼úia Na┼úional─â a Penitenciarelor este serviciul public responsabil cu aplicarea regimului de deten┼úie ┼či cu asigurarea interven┼úiei recuperative, ├«n condi┼úii care garanteaz─â respectarea demnit─â┼úii umane, facilit├«nd responsabilizarea ┼či reintegrarea ├«n societate a persoanelor private de libertate ┼či contribuind la cre┼čterea gradului de siguran┼ú─â a comunit─â┼úii, men┼úinerea ordinii publice ┼či securit─â┼úii na┼úionale. Administra┼úia Na┼úional─â a Penitenciarelor aplic─â ├«n domeniile de competen┼úa sa strategia Guvernului Rom├óniei privind executarea pedepselor ┼či m─âsurilor privative de libertate pronun┼úate de instan┼úele judec─âtore┼čti.ÔÇŁ (Extras din proiectul Strategiei de dezvoltare a sistemului penitenciar pentru perioada 2010-2013.)

Prin aplicarea legii 275/2006 ÔÇô legea pentru executarea pedepselor privative de libertate, func┼úia educativ─â a institu┼úiilor penitenciare a fost adus─â ├«n prim-planul activit─â┼úii curente.

├Än penitenciarele de minori ┼či tineri primeaz─â interesul pentru ├«ncadrarea minorilor ┼či tinerilor ├«n programe educative, de formare profesional─â ┼či ocupa┼úionale, de tip hobby. Majoritatea celor care ajung ├«n penitenciarele de minori ┼či tineri au grave caren┼úe educa┼úionale sau de rela┼úionare. Odat─â identificate, pentru fiecare persoan─â se elaboreaz─â un program specific personalizat de interven┼úie recuperativ─â, structurat ├«n func┼úie de fapta comis─â, personalitate, nivel de cuno┼čtin┼úe acumulate anterior ┼či perioada pe care urmeaz─â s─â o petreac─â ├«n deten┼úie. Toate activit─â┼úile desf─â┼čurate cu ace┼čtia vizeaz─â acumularea de noi cuno┼čtin┼úe (uneori la nivelul de baz─â ÔÇô alfabetizare), descoperirea unor ├«nclina┼úii artistice sau abilit─â┼úi fizice, formarea profesional─â ┼či, nu ├«n ultimul r├«nd, dezvoltarea unui set de competen┼úe sociale necesare pentru reintegrare ├«n societate.

La finele unui astfel de program complet derulat, se estimeaz─â c─â minorul sau t├«n─ârul va avea un nivel mai ridicat de cuno┼čtin┼úe, un nivel mai mare al stimei de sine, abilit─â┼úi de rela┼úionare sporite, va cunoa┼čte o meserie sau va ├«ntruni condi┼úiile pentru a-┼či putea continua studiile. ├Än toate aceste demersuri, ideea principal─â este aceea de a respecta regulile ┼či de a respecta semenii ┼či munca acestora.

Cum arat─â o zi din via┼úa unui de┼úinut de la Penitenciarul de Minori ┼či Tineri Craiova?

O zi obi┼čnuit─â presupune, pentru cei mai mul┼úi dintre tinerii ┼či minorii din penitenciar, ├«ncadrarea ├«ntr-un program stabilit ├«n func┼úie de regimul de executare aplicat, nevoilor de educa┼úie identificate ┼či pasiunilor pe care ace┼čtia ┼či le-au descoperit. ├Än general, ziua debuteaz─â cu apelul de diminea┼ú─â ┼či servirea micului dejun. Dup─â acestea, cei cuprin┼či ├«n activit─â┼úi se deplaseaz─â la: ┼čcoal─â, club sau locuri de munc─â. Dup─â pauza de pr├«nz ├«ncep ┼čcoala cei care au cursuri dup─â amiaza, iar elevii de diminea┼ú─â se ├«ndreapt─â c─âtre atelierele de terapie ocupa┼úional─â sau terenul de sport. Cei care s├«nt cuprin┼či ├«n activit─â┼úi productive sau gospod─âre┼čti, la finele celor 8 ore de munc─â ├«┼či petrec timpul ├«n camere sau ├«n cur┼úile de plimbare. Practic, activit─â┼úile ├«n afara camerelor se ├«ncheie cu apelul de sear─â, dup─â servirea cinei. S├«nt ┼či excep┼úii de la acest program; cei care s├«nt prezenta┼úi la instan┼úele judec─âtore┼čti ┼či cei care stau o perioad─â prea scurt─â ├«n penitenciar pentru a putea fi cuprin┼či ├«n astfel de programe.

Proiecte ┼či colabor─âri

Ce a vizat proiectul ÔÇ×├Ämbun─ât─â┼úirea accesului tinerilor afla┼úi ├«n penitenciare la programe de formare profesional─â ┼či integrare pe pia┼úa muncii pe parcursul ┼či dup─â executarea pedepseiÔÇŁ?

├Än ziua de 22 noiembrie, a avut loc ├«n Bucure┼čti Conferin┼úa na┼úional─â de finalizare a proiectului. Activit─â┼úile proiectului se vor finaliza la data de 01.12.2011, dat─â de la care vor demara activit─â┼úile de sustenabilitate. Proiectul la care face┼úi referire este un proiect strategic, derulat de un consor┼úiu de parteneri rom├óni ┼či austrieci, este finan┼úat din Fondul Social European, iar cererea de finan┼úare total─â a proiectului este ├«n valoare de 18.500.000 RON.

Oportunit─â┼úile oferite de implementarea acestui proiect s-au concretizat ├«n ac┼úiuni derulate ├«n penitenciarele pentru minori ┼či tineri din Tichile┼čti ┼či Craiova, parteneri ├«n cadrul proiectului al─âturi de un consor┼úiu format din: Administra┼úia Na┼úional─â a Penitenciarelor din Rom├ónia, Bundesministerium f├╝r Justiz, Vollzugsdirektion (Ministerul Justi┼úiei, Direc┼úia Penitenciare) Austria, Oesterreichischer Berufsverband der Sozialarbeiterinnen (Federa┼úia Asisten┼úilor Sociali din Austria) OBDS ┼či Centrul de Formare Continu─â ┼či Evaluarea Competen┼úelor ├«n Asisten┼úa Social─â (CFCECAS).
Primii pa┼či pentru dezvoltarea acestui proiect au avut ca premis─â faptul c─â perioadele petrecute ├«n penitenciar, f─âr─â o activitate sus┼úinut─â de reintegrare social─â, determin─â cre┼čterea riscurilor de stigmatizare social─â ┼či scad achizi┼úia de competen┼úe profesionale pe care tinerii o ob┼úin ├«n general prin contactul cu diferite surse ale c├«mpului socio-educa┼úional, familie, societate sau mediu profesional, alter├«ndu-se astfel percep┼úia muncii.

Programul propus ├«n activit─â┼úile proiectului ┼či-a dorit s─â fie c├«t mai eficient, ├«n m─âsura ├«n care dezvoltarea unui program perfect de integrare a tinerilor pe pia┼úa muncii constituie ├«nc─â o tem─â de interes at├«t pentru practicieni, c├«t ┼či pentru cercet─âtori.

Av├«nd o complexitate ridicat─â, proiectul s-a adresat ├«n egal─â m─âsur─â tinerilor care se afl─â ├«n penitenciare pentru executarea unor pedepse privative de libertate, personalului din penitenciarele de minori ┼či tineri din Tichile┼čti ┼či Craiova, poten┼úialilor angajatori care pot integra pe pia┼úa muncii tineri ce au finalizat executarea pedepselor privative de libertate, dar ┼či personalului care ofer─â servicii sociale ┼či de ocupare, publice ┼či private, pentru a dezvolta servicii adecvate de integrare a tinerilor care s├«nt elibera┼úi din penitenciar.

Cei trei ani de implementare a proiectului ├«n cele dou─â penitenciare pentru minori ┼či tineri din Rom├ónia au ├«nsemnat un lung ┼čir de eforturi sus┼úinute, trei ani ├«n care parteneriatul rom├óno-austriac a fost concretizat ├«n:
- 170 de tineri din cele două penitenciare au beneficiat de consiliere vocaţională;
- 80 de tineri au fost califica┼úi sau certifica┼úi ├«n meseriile de t├«mplar, morar, brutar, patiser, l─âc─âtu┼č mecanic ┼či tipograf-flexograf;
- 12 funcţionari publici cu statut special au urmat cursuri de perfecţionare în instituţii pentru pregătire personalului de penitenciare din Austria;
- 32 de func┼úionari publici cu statut special din cele dou─â penitenciare din Rom├ónia au desf─â┼čurat activit─â┼úi ├«n Penitenciarul de tineri din Gerasdorf;
- 28 de funcţionari publici cu statut special au absolvit cursurile de preparatori-instructori, fiind certificaţi de Centrul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor din România;
- 6 ateliere de instruire ┼či produc┼úie au fost amenajate ┼či s├«nt func┼úionale ├«n cele dou─â penitenciare: moar─â, brut─ârie ┼či t├«mpl─ârie universal─â la P.M.T. Tichile┼čti ┼či atelier de patiserie-gastronomie, atelier de confec┼úii metalice ┼či atelier de fabricat ambalaje din h─ârtie ┼či carton la P.M.T. Craiova;
- 8 membri ai personalului propriu celor două penitenciare au fost certificaţi ca formatori pentru cele 6 meserii;
- 2 sesiuni de self-marketing au fost organizate la Br─âila ┼či Craiova, unde au participat 20 de tineri afla┼úi ├«n penitenciar ┼či 20 de angajatori;
- 2 cursuri de preg─âtire a personalului care furnizeaz─â servicii sociale ┼či de ocupare, publice sau private, au fost organizate pentru reprezentan┼úi ai institu┼úiilor publice locale ┼či speciali┼čti ai unor organiza┼úii nonguvernamentale cu rol ├«n asigurarea de servicii sociale din regiunile de dezvoltare Sud-Est ┼či S-V Oltenia;
- 8 seminarii regionale au vizat promovarea angajabilit─â┼úii tinerilor dup─â eliberarea din penitenciar, cu rolul de a crea p├«rghii de leg─âtur─â dintre activit─â┼úile derulate ├«n cadrul penitenciarelor ┼či etapele distincte pe care tinerii le parcurg dup─â executarea pedepsei.

Dincolo de cifrele enumerate mai sus, la finalul activit─â┼úilor, proiectul las─â ├«n urm─â premise serioase pentru continuarea colabor─ârii ├«ntre parteneri, dar ┼či noi perspective ├«n munca cu tinerii ┼či minorii custodia┼úi:
- experien┼ú─â transna┼úional─â ┼či implicit competen┼úe socio-pedagogice dezvoltate, care motiveaz─â ┼či creeaz─â comportamente noi ├«n r├«ndul personalului, cu efect direct asupra tinerilor din penitenciar;
- orientare ┼či consiliere profesional─â prin oferirea suportului pentru integrarea pe pia┼úa muncii a tinerilor dup─â eliberarea din penitenciar;
- noi competen┼úe sociale ┼či profesionale dob├«ndite de tinerii custodia┼úi;
- spa┼úii moderne de ├«nv─â┼úare ┼či dezvoltare a abilit─â┼úilor profesionale ale tinerilor, create ├«n interiorul penitenciarelor, adev─ârate ÔÇ×locuri de munc─âÔÇŁ pentru ace┼čtia, pe perioada deten┼úiei.

Finalizarea activit─â┼úilor din cadrul acestui proiect strategic constituie de fapt ├«nceputul unei noi abord─âri privind interven┼úia recuperativ─â pentru tinerii ┼či minorii custodia┼úi ├«n penitenciarele din Rom├ónia, prin care personalul instruit ┼či motivat s─â desf─â┼čoare activit─â┼úi ├«n spa┼úii moderne, corespunz─âtoare unor standarde ridicate de preg─âtire, poate influen┼úa direct, ├«n mod continuu, preg─âtirea voca┼úional─â ┼či profesional─â a tinerilor.

Succesul nu este garantat, el presupune mult─â munc─â ┼či r─âbdare, implicare total─â a educatorilor, instructorilor ┼či consilierilor voca┼úionali ├«ns─â, atunci c├«nd tinerii pot beneficia de modele pozitive de ├«nv─â┼úare cresc ┼čansele pentru reducerea riscului de marginalizare social─â ┼či recidiv─â infrac┼úional─â.

Care s├«nt institu┼úiile (de stat ┼či/sau private) cu care colabora┼úi?

Penitenciarul de Minori ┼či Tineri din Craiova face parte cu adev─ârat din via┼úa comunit─â┼úii locale, fapt pentru care rolul s─âu de institu┼úie furnizoare de servicii sociale a dus la ├«ncheierea a peste 40 de parteneriate sau acorduri de colaborare. Cea mai mare parte din aceste acorduri sau parteneriate s├«nt ├«n beneficiul persoanelor private de libertate. Exist─â ├«ns─â ┼či parteneriate, la care P.M.T. Craiova este parte, ce vizeaz─â prevenirea ┼či reducerea infrac┼úionalit─â┼úii ├«n r├«ndul elevilor, incluziunea ├«n societate ┼či pe pia┼úa muncii a grupurilor de persoane vulnerabile, dar ┼či preg─âtirea viitorilor speciali┼čti ├«n domeniul asisten┼úei sociale.

Astfel, pentru derularea activit─â┼úilor educative ┼či de formare profesional─â a persoanelor private de libertate, se deruleaz─â parteneriate de colaborare cu: A.J.O.F.M. Dolj, Universitatea Bucure┼čti, Centrul Na┼úional de Resurse ┼či Training, Funda┼úia Terre des Hommes Lausanne, Direc┼úia Jude┼úeana de Tineret ┼či Sport Dolj, Asocia┼úia ┼×anse Egale pentru Fiecare ÔÇô Craiova.

Pentru asigurarea asisten┼úei religioase colabor─âm cu: Mitropolia Olteniei ÔÇô Funda┼úia Cuv├«ntul care Zide┼čte, Serviciul Umanitar pentru Penitenciare ÔÇô Oltenia, Funda┼úia Cre┼čtin─â Ethos Craiova;
Pentru prevenirea sau reducerea infrac┼úionalit─â┼úii ├«n r├«ndul elevilor (tinerilor) au fost ├«ncheiate parteneriate cu: ┼×coala de Arte ┼či Meserii Craiova, Grupul ┼×colar Matei Basarab Craiova, Liceul ÔÇ×Tudor ArgheziÔÇŁ Craiova, Universitatea Spiru Haret ÔÇô Facultatea de Drept ┼či Administra┼úie Public─â Craiova, Colegiul Tehnic de Arte ┼či Meserii ÔÇ×Constantin Br├«ncu┼čiÔÇŁ, Grup ┼×colar Dimitrie Fili┼čanu ÔÇô Filia┼či.

Pentru sprijinul reintegrării sociale a categoriilor de persoane vulnerabile, P.M.T. Craiova este partener cu: Serviciul de Probaţiune de pe lîngă Tribunalul Dolj, C.P.E.C.A. Dolj, D.G.A.S.P.C. Dolj.

├Än vederea preg─âtirii corespunz─âtoare a viitorilor speciali┼čti ├«n furnizarea de servicii sociale (asisten┼úi sociali, psihologi, sociologi etc.) derul─âm programe comune cu: Facultatea de ┼×tiin┼úe Sociale din cadrul Universit─â┼úii Craiova, Academia de Poli┼úie ÔÇ×A.I. CuzaÔÇŁ ÔÇô Sec┼úia Penitenciare, Facultatea de Psihologie ÔÇô Universitatea Bucure┼čti.

Reintegrarea tinerilor

Medicii spun c─â, de obicei, ÔÇ×este mai u┼čor s─â previi dec├«t s─â trateziÔÇŁ. Este acest lucru valabil ┼či ├«n cazul minorilor ┼či tinerilor care ajung ├«n penitenciar?

Potrivit menirii dat─â de legisla┼úia din Rom├ónia, institu┼úiile penitenciare au dublu rol: de a ÔÇ×trataÔÇŁ ┼či de a ÔÇ×preveniÔÇŁ. Pentru minorii ┼či tinerii afla┼úi ├«n institu┼úiile penitenciare at├«t ÔÇ×tratamentulÔÇŁ c├«t ┼či ÔÇ×preven┼úiaÔÇŁ ├«ncep ├«nc─â din prima zi de deten┼úie.

Fiecare persoan─â nou depus─â ├«n penitenciar petrece 21 de zile ├«ntr-o perioad─â de carantinare ÔÇô observare, ocazie cu care este evaluat at├«t din punct de vedere medical c├«t ┼či al nevoilor educa┼úionale sau de interven┼úie pshiosocial─â. La sf├«r┼čitul acestei perioade, fiec─ârui minor sau t├«n─âr i se ├«ntocme┼čte un plan individualizat de interven┼úie, constituit ├«ntr-un dosar de educa┼úie ce ├«l va ├«nso┼úi pe toat─â durata execut─ârii pedepsei. Astfel, dac─â nevoile de ordin juridic sau interes personal al minorului sau t├«n─ârului impun transferul acestuia ├«n alte unit─â┼úi penitenciare dec├«t cea ├«n care a fost depus pentru prima oar─â, programele recomandate de speciali┼čti vor fi continuate p├«n─â la finalizare.
Primul pas ├«n misiunea speciali┼čtilor ├«n educa┼úie ┼či asisten┼ú─â psihosocial─â din penitenciare (educatori, psihologi, asisten┼úi sociali, sociologi) este acela de a completa nivelul de cuno┼čtin┼úe generale (uneori se impune chiar alfabetizarea), urm├«nd ca mai apoi s─â ├«nceap─â munca de ÔÇ×preven┼úieÔÇŁ prin dezvoltarea aptitudinilor personale ale minorului sau t├«n─ârului ├«n cadrul cursurilor de instruire practic─â sau activit─â┼úilor ocupa┼úionale. ├Änv─â┼úarea unei meserii sau descoperirea unui talent artistic reprezint─â ┼čanse ├«n plus pentru identificarea unor modalit─â┼úi oneste de a se autosus┼úine ┼či de a se reintegra ├«n comunit─â┼úile de unde provin.

Aceste demersuri nu s├«nt u┼čoare ┼či nici nu dau un procent de reu┼čit─â de 100%. Din fiecare caz ├«n parte rezult─â o experien┼ú─â, dar niciodat─â o re┼úet─â. Cel mai greu lucru este de a-l face pe beneficiarul unui astfel de program complet de educa┼úie ┼či asisten┼ú─â psihosocial─â s─â con┼čtientizeze faptul c─â principalul responsabil pentru cre┼čterea nivelului de educa┼úie ┼či pentru sporirea ┼čanselor de reintegrare este chiar el.

Unde se opre┼čte misiunea penitenciarului pentru minori ┼či tineri ÔÇô este traiectoria acestora urm─ârit─â ┼či dup─â ie┼čirea din ├«nchisoare?

Oficial, misiunea penitenciarului se opre┼čte ├«n momentul ├«n care minorii ┼či tinerii s├«nt pu┼či ├«n libertate ┼či p─âr─âsesc por┼úile ├«nchisorii. Dup─â acest moment, sarcina urm─âririi evolu┼úiei acestora revine mediilor de suport (familie, direc┼úii pentru ocrotirea copilului etc.).

Cum se poate realiza ÔÇ×reintegrareaÔÇŁ minorilor/tinerilor ├«n via┼úa social─â, ├«n c├«mpul muncii etc.?

Un exemplu legat de modul ├«n care institu┼úiile penitenciare depun eforturi pentru reintegrarea persoanelor private de libertate este chiar proiectul prezentat anterior. ├Än afar─â de acest exemplu, se deruleaz─â o gam─â variat─â de activit─â┼úi prin care minorii ┼či tinerii s├«nt pu┼či ├«n contact cu aspecte ale vie┼úii sociale, altele dec├«t cele cunoscute de ei.

Fie c─â particip─â la evenimente culturale, viziteaz─â ├«ntreprinderi sau ateliere de produc┼úie, descoper─â locuri ├«nc─ârcate de semnifica┼úii pentru comunitate sau se ├«nscriu la activit─â┼úi de voluntariat, s├«nt ├«ncuraja┼úi s─â ├«nve┼úe c─â societatea este tolerant─â pentru persoanele care respect─â regulile ┼či valorile unanim acceptate ┼či c─â, indiferent de greut─â┼úile pe care o persoan─â le ├«nt├«mpin─â ├«n via┼ú─â, ├«ntotdeauna exist─â solu┼úii cinstite pentru a merge mai departe.

Totodat─â, reprezentan┼úii comunit─â┼úii, ai societ─â┼úii civile ┼či ai tuturor institu┼úiilor cu rol ├«n asigurarea suportului pentru categoriile de persoane vulnerabile s├«nt ├«n permanen┼ú─â invita┼úi s─â participe, al─âturi de personalul penitenciarelor, la programele derulate, chiar ├«n interiorul locurilor de de┼úinere. ├Än acest mod se construiesc anumite pun┼úi de leg─âtur─â ├«ntre persoanele de┼úinute ┼či societatea ├«n care urmeaz─â s─â revin─â.

ÔÇ×ReintegrareaÔÇŁ poate c─âp─âta mai multe ├«nf─â┼úi┼č─âri. Rezultatul final ├«l reprezint─â un fost de┼úinut transformat ├«ntr-un cet─â┼úean onest, un angajat bun, un tat─â model sau un membru obi┼čnuit al comunit─â┼úii. Cu certitudine exist─â astfel de cazuri, iar unele dintre ele ne s├«nt cunoscute ┼či nou─â. Principala modalitate prin care s├«ntem informa┼úi despre acest lucru s├«nt chiar scrisorile persoanelor ├«n cauz─â, prin care ne aduc la cuno┼čtin┼ú─â cu satisfac┼úie c─â au reu┼čit s─â treac─â de ┼čocul revenirii ├«ntre semeni ┼či ├«n care ne mul┼úumesc (uneori aceste scrisori s├«nt adresate unei singure persoane) pentru faptul c─â institu┼úia penitenciar─â a creat cadrul adecvat pentru dezvoltarea sa. Ne bucur─âm al─âturi de ei ┼či s├«ntem m├«ndri, la r├«ndul nostru.

Nicolae T─âtulescu este directorul Penitenciarului de Minori ┼či Tineri Craiova.

a consemnat Patricia Mihail

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.