Cîteva posibile nume de sunete

Publicat în Dilema Veche nr. 422 din 15-21 martie 2012
A auzi sau a nu auzi    jpeg

Ca şi data trecută, cînd m-am ocupat niţel de culori (vezi Dilema veche nr. 393), voi începe tot cu un instrument muzical: azi, octobasul. Creat în 1849 de lutierul francez Jean-Baptiste Vuillaume, octobasul era un contrabas gigantic, cu trei corzi, înalt de 3,87 metri. Pentru a cînta ceva, instrumentistul trebuia să urce pe un scăunel (fixat pe corpul instrumentului) şi să producă sunete fără a atinge corzile direct, ci folosind un sistem de pîrghii şi pedale. Mi-ar fi prins bine un octobas acum, ca să umplu cu niscaiva armonii grave liniştea acestei pagini. Dar întrucît orchestrei mele îi lipsesc deocamdată instrumentele mari (le-am dat la pingelit), am să mă sui pe un scăunel mental şi voi încerca să mobilez hîrtia cu ajutorul unui sistem de pîrghii verbale. (De pedale n-avem nevoie, vom bicicli despre ele într-un număr viitor, dedicat velodramei.)

Mişcarea a doua mă poartă iarăşi, cum s-a întîmplat şi-n textul precedent, către folclorul românesc. (O fi vreo coincidenţă sau fatalitatea obîrşiilor mărunte? Vă ţin la curent, îndată ce aflu.) Mai exact, către un refren popular pe care l-am auzit adesea la radio în copilărie, în vremurile de radio intens de la sfîrşitul anilor ’50 şi începutul anilor ’60, cînd hoardele barbare ale televizoţilor încă nu cotropiseră ţinuturile dunărene. Zicea aşa cîntecul: „Cînd o scîrţîi portiţa / Să ştii c-a venit bădiţa“. Nu trebuie să fii un Umberto Eco latent sau incipient ca să-ţi dai seama că acolo, în melodie, un sunet (scîrţîitul portiţei) transmite un mesaj, vestind mîndruţei sosirea bădiţei. Şi mi-am zis (de fapt, aproximez că mi-aş fi zis, pe atunci aveam alte moduri de a comunica pe dinăuntru cu mine): „Ia te uită (sau, mai bine, ia ascultă), sunetele pot spune anumite lucruri fără să fie aranjate neapărat în cuvinte“. De aici pînă la constatarea că nu avem destule cuvinte pentru a numi tot ce spun sunetele e doar un pas. Pe care îl voi face neîntîrziat, sporind zestrea limbii noastre cu o serie de vocabule noi şi (pe cît îmi va sta în putinţă) dulci, aşa cum i se cuvin unui fagure de miere.

Aşadar, pentru sunetul produs de spargerea gheţii între două persoane de sex opus ori de acelaşi sex, propun cuvîntul felduit. (Exemplu: „Cînd Emilian se aplecă să ridice clasorul căzut pe covor, din care timbrele curgeau în cascade zimţate, privirea lui întîlni privirea Anetei, de un albastru blînd, unde se citeau semnele încă palide ale consimţămîntului deplin. Un tremur de strune abia atinse, un felduit uşor ca alunecarea unei gene pe obrazul unei piersici pluti prin încăpere cîteva clipe, dar – vai! – se stinse înecat în regret cînd domnul Zugravu, deschizînd uşa cu nasul, pătrunse năvalnic în salon, călare pe un buştean.“)

Pentru sunetul produs de încrucişarea unui plop cu un arţar pe Autostrada Soarelui-Răsare (ce leagă Osaka de Oaxaca), propun cuvîntul wutzlipocapetluit. (Exemplu: „La volanul unui Oldsmobile cafeniu, cu însemnele Poliţiei Literare pe capotă, Harumi Fernandez compunea un haiku săltăreţ despre cele trei nuanţe ale unei felii de şuncă matinale. Se poticnise la silaba a patra din al doilea vers şi ezita între moliciune şi asprime, înclinînd către un compromis. Vuietul venit parcă de nicăieri l-a dezarmat. A mai apucat să vadă cum asfaltul se topea vertiginos între rădăcini, apoi nimic – ultimele note ale wutzlipocapetluitului care îi perforase timpanele se risipeau în aerul dimineţii. Muri sub frunze, fără să ştie ce surprize îi rezervase a cincea silabă.“)

Pentru sunetul produs de ştergerea prafului de pe o idee, propun cuvîntul bruflit, cu variantele bruflire şi brufleală. (Exemplu: „Consecinţele bruflelii operate de Anagnoste pe terenul gîndirii staţionare şi-au găsit ecoul în sistemul batracian al lui Fibras Mlaştinaretul, pentru care oac nu mai exprimă preeminenţa formelor întristate asupra celor vădit şugubeţe, acesta refuzînd însăşi existenţa lor şi, ca atare, negîndu-le-o.“)

Exemplele înşirate mai sus mi se par suficiente pentru a ilustra ce mi-am propus şi ce propun, aşa încît mă voi opri din exemplificare. Adaug, pentru cei care au ciulit urechea (apropo: sunetul produs de ciulirea urechii s-ar putea numi emandulat), un glosar cuprinzînd – fireşte, fără a epuiza întregul spectru – cîteva posibile nume de sunete.

Armonet – sunetul produs de aşteptare într-un corp (uneori chiar în două, dacă sînt întinse); dezarmonet – opusul sunetului anterior, se produce numai în vid; chibrit – sunetul produs de introducerea unor suprafeţe aromate într-o prezentare de nori; scufat – un sunet paralel cu fîşîitul, dar produs de contactul a două materiale diferit înstelate (cum ar fi bolta şi hotelurile) în momentul cînd se aprind; bulşit – ca şi grohăitul, este un sunet animalic, pe care îl produc taxatorii la taxare; ufluet (sau fluimet) – un sunet delicat, din familia menuetului, produs de o concentraţie peste limitele admise a sărurilor de iasomie în lacrimi; vultrat – fratele geamăn al lătratului şi rudă prin alianţă cu fluieratul a pagubă, este un sunet nobil, pe care îl auzi cînd deschizi un volum de cugetări; proptit – sunetul produs de o părere care nu-i a ta cînd se întîlneşte cu părerea ta în tramvai şi îşi strîng mîinile; ghefdeat – nu multora le-a fost dat să-l audă, este un sunet rar şi potenţial periculos, care se produce cînd îţi înfloreşte basca; şervet – sunet în formă de arc de triumf, cu două linguriţe de frişcă deasupra şi cu un candelabru la temelie, produs de trecerea la ora de iarnă; etc.

Şi gata, cred că-i de-ajuns. Cobor de pe scăunel ca să vă spun la revedere, lăsîndu-vă să repladumbriţi. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.