Cît şi ce putem citi

Publicat în Dilema Veche nr. 544 din 17-23 iulie 2014
Cît şi ce putem citi jpeg

- argument -

Savantul Carl Sagan, devenit faimos printr-un serial de televiziune în care populariza descoperirile ştiinţifice legate de Univers, făcea un calcul oarecum descurajant: „Dacă termin o carte pe săptămînă, voi citi doar cîteva mii de cărţi în timpul vieţii mele, adică aproximativ o zecime de procent din conţinutul celor mai mari biblioteci ale vremurilor noastre.“ Tot el însă dădea şi o soluţie pentru cei eventual disperaţi că o viaţă întreagă nu le ajunge pentru a citi un procent cît de cît semnificativ din mulţimea cărţilor scrise în întreaga lume. „Şmecheria e să ştii ce cărţi să citeşti“, spunea el. Bine, dar asta nu e chiar aşa de simplu.  

Evident, sînt unii pe care nu-i interesează nici un fel de cărţi, dar ei nu citesc nici această revistă. Pe unii îi interesează un anume tip de cărţi, pe alţii – un alt fel. Nu oricine are interesul şi poate să citească un tratat de chimie sau un text de lepidopterologie, de tipul celor pe care le scria Vladimir Nabokov. Dar există şi cărţi care ar putea atrage foarte mulţi cititori, cărţi de interes general uman, am putea spune, aşa cum de exemplu sînt chiar operele literare ale aceluiaşi Nabokov.  

Iată ce repede am ajuns la literatură. Şi ca să fim în ton cu sezonul, ne punem întrebarea care e „şmecheria“ în vacanţă, ce cărţi pot fi citite în această perioadă? Excludem, desigur, tratatul de chimie, e pentru cîţiva specialişti şi nici ei nu-l citesc cînd sînt în vacanţă. Dar şi cărţile de literatură pot fi împărţite în „grele“ şi „uşoare“. Mulţi ar zice că Ulise al lui Joyce e „greu“ şi că o carte poliţistă, Zece negri mititei, să zicem, ar fi „uşoară“. Dar am auzit oameni care au citit în vacanţă Muntele vrăjit al lui Thomas Mann pe nerăsuflate, în vreme ce alţii l-au considerat un adevărat calvar, şi pînă la urmă, l-au abandonat. Dincolo de literatură, unii descifrează Monadologia lui Leibniz cu delectarea cu care alţii rezolvă cuvinte încrucişate. Unii îşi pun şi întrebarea dacă nu cumva e mai potrivit ca în vacanţă, cînd ai timp şi eşti mai odihnit, să citeşti cărţi mai „grele“ şi să laşi cărţile „uşoare“ pentru perioadele mai stresante, de citit eventual pe drumul spre serviciu. Sigur, dincolo de cultura, inteligenţa şi gustul fiecăruia mai e vorba şi de dispoziţia de moment.

Noi nu putem, în acest Dosar, decît să oferim cîteva informaţii şi sugestii, nu puţine. 15 scriitori şi opt editori spun ce citesc ei şi ce cred că ar fi de citit în această vară. Li se adaugă, cu recomandări, şi membrii redacţiei. Din Dosarul ce urmează veţi afla şi cum citeau romanii sau ce se întîmplă astăzi cu literatura pentru copii, cei care, fie vorba între noi, sînt, de fapt, beneficiarii adevăratelor vacanţe.

Ilustraţie realizată de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Avertismentul unui pediatru: „Vor veni înapoi maladii care omorau frecvent copiii în trecut“
Unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați pediatri din România, dr. Mihai Craiu, trage un semnal de alarmă cu privire la „curentul antivaccinist” și problemele grave care vor apărea. „Vor veni înapoi maladii care omorau frecvent copiii în trecut”, avertizează medicul.
image
Luptător de la Trupele Speciale, filmat masturbându-se la serviciu. Poliția Sibiu, zguduită de anchete
Inspectoratul Județean de Poliție Sibiu este zguduit de noi scandaluri ce-i au în prim plan pe actualul comandant, chestorul Tiberiu Ivancea, și pe un fost angajat al acestei instituții, Marian Răduinea.
image
Iohannis cere mai mulţi militari NATO în România. Analist militar: „Vor aduce două brigăzi de câte 5.000 de oameni”
Preşedintele Iohannis le-a cerut aliaților o mai mare implicare, inclusiv cu trupe, pe flancul estic al NATO pentru descurajarea unor agresori precum Rusia.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a