Cît de aproape mai sînt Balcanii de UE?

Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
Cît de aproape mai sînt Balcanii de UE? jpeg

Uniunea European─â le-a oferit statelor din Balcani o perspectiv─â european─â ├«ncurajatoare ┼či ambi┼úioas─â, la Consiliul European de la Salonic din Grecia ├«n 2003. Ideea era de a asigura stabilitatea ├«n regiune ┼či de a extinde instrumentele europene de democratizare. Dup─â 12 ani exist─â ceva progrese, dar ├«nc─â insuficiente pentru pasul decisiv: primirea ├«n UE a statelor din aceast─â regiune. ├Äntre timp, ┼či suflul extinderii UE a pierdut din elan, ├«n principal din cauza crizei f─âr─â precedent din zona euro la care s-a ad─âugat agresiunea Rusiei asupra statelor din Parteneriatul Estic (PaE). Summit-ul de la Vilnius al PaE ┼či evolu┼úiile imprevizibile din estul Ucrainei au mai accelerat unele etape, cu Republica Moldova, Georgia ┼či Ucraina, ├«ns─â ├«ntre timp Balcanii privesc mai pu┼úin optimist spre Bruxelles. 

Descurajarea din mandatul lui Juncker 

Cea mai descurajant─â perspectiv─â, care a fost mult comentat─â ├«n Balcani, printre oficiali, ziari┼čti ┼či exper┼úi, a fost declara┼úia noului pre┼čedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, f─âcut─â ├«n fa┼úa legislativului nou ales odat─â cu nominalizarea sa pentru pre┼čedin┼úia Executivului de la Bruxelles. ÔÇ×Nu va exista nici o nou─â extindere ├«n urm─âtorii cinci aniÔÇť, a spus Juncker ├«n Parlamentul European. ÔÇ×UE are nevoie s─â fac─â o pauz─â ├«n procesul s─âu de extindere pentru a consolida ceea ce s-a f─âcut ├«n cele 28 de state membreÔÇť, a spus Juncker. A l─âsat u┼ča ├«ntredeschis─â pentru Balcani, dar f─âr─â prea mare entuziasm, ad─âug├«nd c─â

Dup─â aderarea Croa┼úiei ├«n 2013, Serbia, Muntenegru, Macedonia ┼či Albania, care au statut de ┼úar─â candidat─â, au avansat mai mult sau mai pu┼úin ├«n negocieri, Bosnia-Her┼úegovina r─âm├«ne cu un statut de poten┼úial stat candidat. Mult ├«n urm─â, Kosovo urmeaz─â abia s─â semneze un Acord de Asociere ┼či Stabilitate (Stabilization and Association process Dialogue ÔÇô SApD), ├«n timp ce procesul de negociere cu Turcia continu─â s─â fie blocat. ÔÇ×Pentru Kosovo, de pild─â, negocierile cu UE s├«nt la ┬źground zero┬╗. ┼×i ┼čtim c─â s├«ntem ├«n fa┼úa unei tranzi┼úii multilaterale, de la reconstruc┼úia fizic─â p├«n─â la construirea de institu┼úii ale statului. Se ├«nt├«mpl─â foarte multe lucruri ├«n acela┼či timp pe multe planuri. Perspectiva integr─ârii ne-a dat cadrul pentru reforme ┼či un obiectiv strategicÔÇť, explic─â Venera Hajrullahu, director executiv al Funda┼úiei pentru Societatea Civil─â din Kosovo (KCSF). ÔÇ×Dar declara┼úia lui Juncker a fost descurajatoare. ┼×i a fost descurajatoare ├«n special pentru guvern, mai ales c─â, ├«n cazul Kosovo, avem de-a face cu un parcurs atipicÔÇť, a ad─âugat Fatmir Curri, de la aceea┼či organiza┼úie. 

Ultimele evolu┼úii dezb─âtute ├«n PE 

La Bruxelles, Parlamentul European (PE) a votat recent, la mijlocul martie, rezolu┼úiile prin care a evaluat progresele reformelor ├«n Serbia, Kosovo, Muntenegru ┼či ├«n Fosta Republic─â Iugoslav─â a Macedoniei. Exist─â ├«n continuare provoc─âri legate de respectarea statului de drept, de corup┼úie, discriminare, ritmul reformelor structurale ┼či polarizarea vie┼úii politice. Europarlamentarii au insistat asupra normaliz─ârii rela┼úiilor dintre Pri┼čtina ┼či Belgrad ┼či au salutat reluarea discu┼úiilor la nivel ├«nalt dintre cele dou─â p─âr┼úi. Exist─â ├«n continuare ┼či provoc─âri economice ale statelor din Balcani cu un ┼čomaj extrem de ridicat (Albania ÔÇô 15,6%, Bosnia-Her┼úegovina ÔÇô 27,5%, Macedonia ┼či Kosovo ÔÇô aproape 30%, fa┼ú─â de media UE-27 care este de 10,8%). Potrivit Eurostat, Fosta Republic─â Iugoslav─â a Macedoniei ┼či Muntenegrul au ├«ns─â note bune la capitolul mediul de afaceri. 

Belgradul, aten┼úionat ├«n privin┼úa apropierii de Rusia 

Serbia a ├«nceput anul trecut negocierile de aderare, ├«ns─â, potrivit europarlamentarilor, procesul trebuie s─â fie mai ÔÇ×inclusiv ┼či transparentÔÇť. Belgradul trebuie s─â fac─â mai mult pentru reforma justi┼úiei, pentru cre┼čterea transparen┼úei privind proprietatea companiilor mass-media. De asemenea, Belgradul a fost aten┼úionat, at├«t ├«n con┼úinutul rezolu┼úiei, c├«t ┼či ├«n dezbaterile euroale┼čilor, cu privire la alinierea politicii sale externe ┼či de securitate cu cea a Uniunii Europene, mai ales ├«n ceea ce prive┼čte Rusia. ÔÇ×Durata negocierilor va depinde de capacitatea Serbiei de a face progrese ├«n domenii-cheie, cum ar fi statul de drept, guvernan┼úa economic─â ┼či normalizarea rela┼úiilor cu KosovoÔÇť, a spus raportorul PE pentru Serbia, David McAllister (PPE, Germania). 

┼×ase luni de a┼čteptare pentru o vacan┼ú─â ├«n Halkidiki 

Statul de drept, independen┼úa justi┼úiei ┼či m─âsuri efective anticorup┼úie trebuie s─â fie printre priorit─â┼úile noului guvern de la Pri┼čtina, arat─â rezolu┼úia Parlamentului European. Care cere adoptarea, ├«n prima parte a anului 2015, a deciziei de semnare a Acordului de Stabilitate ┼či Asociere cu Kosovo, ceea ce ar putea da un impuls puternic reformelor. Acesta este momentul-cheie a┼čteptat la Pri┼čtina odat─â cu accelerarea procesului de liberalizare a vizelor, marea frustrare a oficialilor de la Pri┼čtina, kosovarii fiind singurii cet─â┼úeni ai regiunii care nu pot circula dec├«t cu vize ├«n UE. Exper┼úi din societatea civil─â ┼či chiar reprezentan┼úi ai Guvernului au relatat c─â, din cauza duratei mari ┼či a timpului de a┼čteptare pentru vize Schengen, kosovarii care ar dori, de pild─â, s─â plece ├«n vacan┼ú─â ├«n Grecia ├«n luna iunie ar fi trebuit s─â depun─â cerere din ianuarie. Odat─â cu votul asupra rezolu┼úiilor Parlamentului European, raportorul austriac pe Kosovo, Ulrike Lunacek, a ├«ndemnat UE ÔÇ×s─â accelereze procesul de liberalizare a vizelor pentru KosovoÔÇť. ÔÇ×Am f─âcut din nou un apel clar c─âtre cele cinci state membre UE s─â recunoasc─â statul KosovoÔÇť, a ad─âugat Lunacek, citat─â de

Provoc─ârile albaneze 

Tonurile oficialilor de la Pri┼čtina ating o oarecare vehemen┼ú─â c├«nd vine vorba de problema vizelor, aceasta este resim┼úit─â at├«t ca o problem─â de practic─â, dar ┼či ca una de m├«ndrie r─ânit─â: de ce s─â fim ultimii din Balcani? Albania e ├«ntr-o situa┼úie ceva mai bun─â ÔÇô oficial, are o perspectiv─â de aderare la UE, dar progresele s├«nt foarte lente. ÔÇ×Dac─â UE continu─â s─â ├«nchid─â u┼ča integr─ârii Kosovo, atunci cele dou─â ┼ú─âri (

ÔÇô Albania ┼či Kosovo) vor fi nevoite s─â se uneasc─â ┬źdup─â modelul clasic┬╗ÔÇť, a avertizat ├«n urm─â cu c├«teva zile premierul albanez Edi Rama, ├«ntr-o declara┼úie pentru un post de televiziune din Pri┼čtina, la care a participat ┼či vicepremierul kosovar Hashim Thaci, actual ministru de Externe. Acesta a vorbit despre ÔÇ×izolarea Kosovo de UEÔÇť, ├«n timp ce ┼čeful executivului de la Tirana a ad─âugat apoi c─â ambele ┼ú─âri sus┼úin unificarea prin statutul de membre UE. Un avertisment ÔÇ×provocator ┼či inacceptabilÔÇť, potrivit oficialilor de la Bruxelles. 

├Än ce prive┼čte Muntenegru, c├«nd extinderea se va relua, acest stat e v─âzut ca urm─âtorul care are ┼čansa de aderare. Potrivit raportului Parlamentului European, acelea┼či evolu┼úii s├«nt a┼čteptate ├«n domenii precum lupta anticorup┼úie, respectarea independen┼úei justi┼úiei ┼či garantarea libert─â┼úii de exprimare. Raportorul britanic Charles Tannock a ar─âtat c─â Podgori┼úa este singura din regiune care a deschis ┼či a ├«nchis provizoriu capitole din negocierea de aderare. O realitate gr─âitoare pentru stagnarea general─â a rela┼úiei dintre UE ┼či Balcani ÔÇô a se compara doar cu ritmul alert ├«nregistrat ├«n negocierile care au adus la marea extindere din 2004, incluz├«nd aici ┼či pachetul Rom├ónia ÔÇô Bulgaria din 2007. O alt─â victorie de etap─â ├«n cazul Muntenegru este alinierea la Politica Comun─â Extern─â ┼či de Securitate a UE. ├Än cazul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, europarlamentarii au cerut Consiliului European, pentru a noua oar─â, s─â stabileasc─â c├«t mai rapid o dat─â pentru ├«nceperea negocierilor de aderare cu Skopje, altfel risc├«nd s─â afecteze credibilitatea politicii de extindere a UE. Euroale┼čii au cerut comisarului pentru Politic─â Extern─â a UE s─â vin─â cu propuneri noi ┼či concrete pentru dep─â┼čirea blocajului privind subiectul numelui ┼ú─ârii ÔÇô Grecia blocheaz─â deschiderea negocierilor pe acest considerent. De asemenea, guvernul de la Skopje ┼či opozi┼úia trebuie s─â g─âseasc─â modalit─â┼úi pentru o agend─â european─â comun─â, mai cere rezolu┼úia PE ├«n cazul acestei ┼ú─âri. Un ├«ndemn mascat pentru o politic─â mai pu┼úin agresiv─â a ┼čefului guvernului macedonean, care tot acumuleaz─â puteri ┼či uzeaz─â de politici de m├«n─â forte fa┼ú─â de opozi┼úie. 

Albania ┼či-a depus candidatura pentru aderarea la UE ├«n octombrie 2010, iar executivul de la Bruxelles a recomandat ca negocierile privind aderarea s─â fie deschise c├«nd acest stat va ├«ndeplini cerin┼úele pentru cele 12 ÔÇ×priorit─â┼úi-cheieÔÇť. Doi ani mai t├«rziu, Comisia a constatat progrese semnificative, iar ├«n octombrie 2013 a recomandat acordarea statutului de ┼úar─â candidat─â. Bosnia-Her┼úegovina ├«nc─â nu ┼či-a depus candidatura de aderare la UE. Acordul de Stabilitate ┼či Asociere fost negociat ┼či semnat ├«n iunie 2008, ├«ns─â intrarea sa ├«n vigoare a fost ├«nghe┼úat─â, ├«n special deoarece aceast─â ┼úar─â nu a executat ├«nc─â o hot─âr├«re important─â a Cur┼úii Europene a Drepturilor Omului.  

Bianca Toma este cercet─âtor la Centrul Rom├ón de Politici Europene.  

Foto: I. Moldovan

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.