Cît de aproape mai sînt Balcanii de UE?

Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
Cît de aproape mai sînt Balcanii de UE? jpeg

Uniunea Europeană le-a oferit statelor din Balcani o perspectivă europeană încurajatoare şi ambiţioasă, la Consiliul European de la Salonic din Grecia în 2003. Ideea era de a asigura stabilitatea în regiune şi de a extinde instrumentele europene de democratizare. După 12 ani există ceva progrese, dar încă insuficiente pentru pasul decisiv: primirea în UE a statelor din această regiune. Între timp, şi suflul extinderii UE a pierdut din elan, în principal din cauza crizei fără precedent din zona euro la care s-a adăugat agresiunea Rusiei asupra statelor din Parteneriatul Estic (PaE). Summit-ul de la Vilnius al PaE şi evoluţiile imprevizibile din estul Ucrainei au mai accelerat unele etape, cu Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, însă între timp Balcanii privesc mai puţin optimist spre Bruxelles. 

Descurajarea din mandatul lui Juncker 

Cea mai descurajantă perspectivă, care a fost mult comentată în Balcani, printre oficiali, ziarişti şi experţi, a fost declaraţia noului preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, făcută în faţa legislativului nou ales odată cu nominalizarea sa pentru preşedinţia Executivului de la Bruxelles. „Nu va exista nici o nouă extindere în următorii cinci ani“, a spus Juncker în Parlamentul European. „UE are nevoie să facă o pauză în procesul său de extindere pentru a consolida ceea ce s-a făcut în cele 28 de state membre“, a spus Juncker. A lăsat uşa întredeschisă pentru Balcani, dar fără prea mare entuziasm, adăugînd că

După aderarea Croaţiei în 2013, Serbia, Muntenegru, Macedonia şi Albania, care au statut de ţară candidată, au avansat mai mult sau mai puţin în negocieri, Bosnia-Herţegovina rămîne cu un statut de potenţial stat candidat. Mult în urmă, Kosovo urmează abia să semneze un Acord de Asociere şi Stabilitate (Stabilization and Association process Dialogue – SApD), în timp ce procesul de negociere cu Turcia continuă să fie blocat. „Pentru Kosovo, de pildă, negocierile cu UE sînt la «ground zero». Şi ştim că sîntem în faţa unei tranziţii multilaterale, de la reconstrucţia fizică pînă la construirea de instituţii ale statului. Se întîmplă foarte multe lucruri în acelaşi timp pe multe planuri. Perspectiva integrării ne-a dat cadrul pentru reforme şi un obiectiv strategic“, explică Venera Hajrullahu, director executiv al Fundaţiei pentru Societatea Civilă din Kosovo (KCSF). „Dar declaraţia lui Juncker a fost descurajatoare. Şi a fost descurajatoare în special pentru guvern, mai ales că, în cazul Kosovo, avem de-a face cu un parcurs atipic“, a adăugat Fatmir Curri, de la aceeaşi organizaţie. 

Ultimele evoluţii dezbătute în PE 

La Bruxelles, Parlamentul European (PE) a votat recent, la mijlocul martie, rezoluţiile prin care a evaluat progresele reformelor în Serbia, Kosovo, Muntenegru şi în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Există în continuare provocări legate de respectarea statului de drept, de corupţie, discriminare, ritmul reformelor structurale şi polarizarea vieţii politice. Europarlamentarii au insistat asupra normalizării relaţiilor dintre Priştina şi Belgrad şi au salutat reluarea discuţiilor la nivel înalt dintre cele două părţi. Există în continuare şi provocări economice ale statelor din Balcani cu un şomaj extrem de ridicat (Albania – 15,6%, Bosnia-Herţegovina – 27,5%, Macedonia şi Kosovo – aproape 30%, faţă de media UE-27 care este de 10,8%). Potrivit Eurostat, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Muntenegrul au însă note bune la capitolul mediul de afaceri. 

Belgradul, atenţionat în privinţa apropierii de Rusia 

Serbia a început anul trecut negocierile de aderare, însă, potrivit europarlamentarilor, procesul trebuie să fie mai „inclusiv şi transparent“. Belgradul trebuie să facă mai mult pentru reforma justiţiei, pentru creşterea transparenţei privind proprietatea companiilor mass-media. De asemenea, Belgradul a fost atenţionat, atît în conţinutul rezoluţiei, cît şi în dezbaterile euroaleşilor, cu privire la alinierea politicii sale externe şi de securitate cu cea a Uniunii Europene, mai ales în ceea ce priveşte Rusia. „Durata negocierilor va depinde de capacitatea Serbiei de a face progrese în domenii-cheie, cum ar fi statul de drept, guvernanţa economică şi normalizarea relaţiilor cu Kosovo“, a spus raportorul PE pentru Serbia, David McAllister (PPE, Germania). 

Şase luni de aşteptare pentru o vacanţă în Halkidiki 

Statul de drept, independenţa justiţiei şi măsuri efective anticorupţie trebuie să fie printre priorităţile noului guvern de la Priştina, arată rezoluţia Parlamentului European. Care cere adoptarea, în prima parte a anului 2015, a deciziei de semnare a Acordului de Stabilitate şi Asociere cu Kosovo, ceea ce ar putea da un impuls puternic reformelor. Acesta este momentul-cheie aşteptat la Priştina odată cu accelerarea procesului de liberalizare a vizelor, marea frustrare a oficialilor de la Priştina, kosovarii fiind singurii cetăţeni ai regiunii care nu pot circula decît cu vize în UE. Experţi din societatea civilă şi chiar reprezentanţi ai Guvernului au relatat că, din cauza duratei mari şi a timpului de aşteptare pentru vize Schengen, kosovarii care ar dori, de pildă, să plece în vacanţă în Grecia în luna iunie ar fi trebuit să depună cerere din ianuarie. Odată cu votul asupra rezoluţiilor Parlamentului European, raportorul austriac pe Kosovo, Ulrike Lunacek, a îndemnat UE „să accelereze procesul de liberalizare a vizelor pentru Kosovo“. „Am făcut din nou un apel clar către cele cinci state membre UE să recunoască statul Kosovo“, a adăugat Lunacek, citată de

Provocările albaneze 

Tonurile oficialilor de la Priştina ating o oarecare vehemenţă cînd vine vorba de problema vizelor, aceasta este resimţită atît ca o problemă de practică, dar şi ca una de mîndrie rănită: de ce să fim ultimii din Balcani? Albania e într-o situaţie ceva mai bună – oficial, are o perspectivă de aderare la UE, dar progresele sînt foarte lente. „Dacă UE continuă să închidă uşa integrării Kosovo, atunci cele două ţări (

– Albania şi Kosovo) vor fi nevoite să se unească «după modelul clasic»“, a avertizat în urmă cu cîteva zile premierul albanez Edi Rama, într-o declaraţie pentru un post de televiziune din Priştina, la care a participat şi vicepremierul kosovar Hashim Thaci, actual ministru de Externe. Acesta a vorbit despre „izolarea Kosovo de UE“, în timp ce şeful executivului de la Tirana a adăugat apoi că ambele ţări susţin unificarea prin statutul de membre UE. Un avertisment „provocator şi inacceptabil“, potrivit oficialilor de la Bruxelles. 

În ce priveşte Muntenegru, cînd extinderea se va relua, acest stat e văzut ca următorul care are şansa de aderare. Potrivit raportului Parlamentului European, aceleaşi evoluţii sînt aşteptate în domenii precum lupta anticorupţie, respectarea independenţei justiţiei şi garantarea libertăţii de exprimare. Raportorul britanic Charles Tannock a arătat că Podgoriţa este singura din regiune care a deschis şi a închis provizoriu capitole din negocierea de aderare. O realitate grăitoare pentru stagnarea generală a relaţiei dintre UE şi Balcani – a se compara doar cu ritmul alert înregistrat în negocierile care au adus la marea extindere din 2004, incluzînd aici şi pachetul România – Bulgaria din 2007. O altă victorie de etapă în cazul Muntenegru este alinierea la Politica Comună Externă şi de Securitate a UE. În cazul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, europarlamentarii au cerut Consiliului European, pentru a noua oară, să stabilească cît mai rapid o dată pentru începerea negocierilor de aderare cu Skopje, altfel riscînd să afecteze credibilitatea politicii de extindere a UE. Euroaleşii au cerut comisarului pentru Politică Externă a UE să vină cu propuneri noi şi concrete pentru depăşirea blocajului privind subiectul numelui ţării – Grecia blochează deschiderea negocierilor pe acest considerent. De asemenea, guvernul de la Skopje şi opoziţia trebuie să găsească modalităţi pentru o agendă europeană comună, mai cere rezoluţia PE în cazul acestei ţări. Un îndemn mascat pentru o politică mai puţin agresivă a şefului guvernului macedonean, care tot acumulează puteri şi uzează de politici de mînă forte faţă de opoziţie. 

Albania şi-a depus candidatura pentru aderarea la UE în octombrie 2010, iar executivul de la Bruxelles a recomandat ca negocierile privind aderarea să fie deschise cînd acest stat va îndeplini cerinţele pentru cele 12 „priorităţi-cheie“. Doi ani mai tîrziu, Comisia a constatat progrese semnificative, iar în octombrie 2013 a recomandat acordarea statutului de ţară candidată. Bosnia-Herţegovina încă nu şi-a depus candidatura de aderare la UE. Acordul de Stabilitate şi Asociere fost negociat şi semnat în iunie 2008, însă intrarea sa în vigoare a fost îngheţată, în special deoarece această ţară nu a executat încă o hotărîre importantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului.  

Bianca Toma este cercetător la Centrul Român de Politici Europene.  

Foto: I. Moldovan

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

5 lidia fecioru jpg jpeg
Ingredientul care încetinește îmbătrânirea cu 25% și ține inima sănătoasă. Lidia Fecioru: „Ajută la refacerea colagenului”
Lidia Fecioru oferă „leacul” împotriva îmbătrânirii și care ajută la o sănătate a inimii mult mai bună. Ingredientul de care avem nevoie pentru a fi sănătoși și a arăta bine se regăsește în aproape orice bucătărie.
aeroport foto pixabay jpg
Pățania unei românce care și-a luat bilete de avion de la o companie aeriană rusească
Presiunile și sancțiunile asupra Rusiei, țară care a invadat Ucraina și a provocat un război la granița cu România, fac și victime colaterale. Iar printre cei care sunt afectați se numără și cetățeni români.
Cropat Radu Theodoru la o intalnire a gruparii Vlad Tepes in februarie 2025 FOTO Facebook jpg
Ce li se pregătea românilor prin proiectul „Geția”: „Se va confisca tot. Se va naționaliza tot. Va fi jihad” STENOGRAME
Robertin-Adrian Dinu, liderul Comandamentului Vlad Țepeș, organizație care funcționa ca un sistem paramilitar, paralel cu instituțiile statului român, ai cărei membrii sperau să schimbe constituția și numele țării cu ajutorul rușilor, explica ce va urma după demararea proiectului Geția.
Cheile Cibului  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (79) JPG
Fenomenele stranii petrecute în Cheile Cibului. Toți oamenii din sat și-au împodobit casele cu cruci și icoane
Cheile Cibului, un sat izolat din Munții Apuseni, a fost în trecut locul unor evenimente tulburătoare. Acum își întâmpină oaspeții într-o înfățișare pitorească, cu gospodării împodobite de cruci, icoane și monumente religioase.
image png
Puterea uimitoare a cojilor de ouă. Un îngrășământ natural care îți va transforma grădina într-un paradis
De câte ori ai aruncat coji de ouă la gunoi fără să te gândești cât de utile sunt pentru grădină? Acestea reprezintă un îngrășământ natural incredibil de eficient, care întărește plantele, îmbunătățește solul și respinge dăunătorii.
seminte chia jpg
De ce tot mai mulți oameni au ajuns să consume semințe de chia cu lămâie. Ce beneficii are acest amestec
Poate că deja mulți dintre noi am auzit despre cât de benefice pentru sănătate sunt semințele de chia. Iar de-a lungul lumii, tot mai mulți oameni combină aceste semințe cu lămâie, pentru a se bucura de efectele pozitive pe care acest amestec le poate avea asupra organismului.
Sealandafterfire2 jpg
Singura țară din Europa cu un singur locuitor. Are doar 550 metri pătrați
Sealand, cunoscută oficial ca Principatul Sealand, este considerată cea mai mică țară din lume, situată pe o platformă marină abandonată din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, la aproximativ 12 kilometri de coasta Suffolk din Marea Nordului.
Condimentele și ierburile sunt extrem de benefice pentru sănătate Colaj DMS
Șapte condimente care reduc inflamațiile și îmbunătățesc digestia. Alimentul cu cel mai ridicat conținut de fier în doze reduse
Nutriția devine un subiect din ce în ce mai important în societate, pe măsură ce crește conștientizarea impactului pe care îl pot avea anumite deficiențe alimentare asupra sănătății.
image png
Cum să ascuți foarfecele cu ajutorul foliei de aluminiu? Un truc simplu care te ajută să economisești timp și bani!
Ați încercat vreodată să tăiați ceva cu foarfece contondente? Este frustrant, nu-i așa? E ca și cum ai încerca să feliezi o roșie cu un cuțit de jucărie – complet ineficient. În loc să te enervezi pentru alegerea nefericită a instrumentului sau să te grăbești să cumperi un set nou de foarfece