Cinematograful din insul─â

Publicat în Dilema Veche nr. 438 din 5-11 iulie 2012
Cinematograful din insul─â jpeg

Insula Ada Kaleh se afla undeva la 3 kilometri ├«n aval de Or╚Öova, ├«n mijlocul Dun─ârii. ├Än 1970, c├«nd a fost inundat─â la cererea lui Ceau╚Öescu, pentru a se construi Hidrocentrala Por╚Ťile de Fier, pe insul─â tr─âiau mai pu╚Ťin de 500 de locuitori, majoritatea turci. To╚Ťi au u fost str─âmuta╚Ťi. Ada Kaleh avea cam 2000 de pa╚Öi pe lung ╚Öi 500 pe lat.

O zi pe insul─â ├«ncepea cu chemarea care se auzea dinspre geamia veche ┼či se ├«ncheia la... cinematograf. Cinematograful era, de fapt, la C─âminul Cultural. Iar C─âminul era cea mai veche cl─âdire de pe insul─â, care ad─âpostise pe vremuri garnizoana ofi┼úerilor, ┼či care se afla chiar ├«n centrul cet─â┼úii Ada Kaleh. Ca ├«n orice cinematograf, exista un ecran de p├«nz─â alb─â, cam 5/3 metri, ┼či ├«n sal─â multe scaune. Scaunele se str├«ngeau, ├«ns─â, pe margine, ├«n serile ├«n care la C─âminul Cultural se dansa.

Omer Kadri a tr─âit pe insul─â p├«n─â la v├«rsta de 10 ani ┼či 4 luni. ├Ä┼či aminte┼čte c─â rolele cu film se aduceau cu barca, de la Drobeta-Turnu Severin, iar atunci c├«nd venea barca, copiii se str├«ngeau pe mal, s─â vad─â ce filme s-au mai adus. Fiecare film nou era un eveniment, pentru c─â, ├«n rest, nu se ├«nt├«mpla mare lucru pe Ada Kaleh.

Un bilet la cinematograf costa 1,25 lei. Sala se umplea sear─â de sear─â, unii vedeau acela┼či film de mai multe ori, p├«n─â c├«nd ajungeau s─â ├«nve┼úe replicile pe dinafar─â. Apoi, a doua zi, fiecare film era intens comentat. Omer Kadri spune c─â, de multe ori, nu mai g─âsea locuri pe scaune ┼či, ├«mpreun─â cu fratele lui, se c─â┼ú─âra pe pervazul ferestrelor. Uneori, c├«nd era c├«te un film rusesc propagandistic ÔÇô c─âci se mai difuzau ┼či din astea ÔÇô, se plictisea ┼či mo┼ú─âia pe pervaz. Se trezea ├«n ┼úipetele publicului, nemul┼úumit c─â iar se arsese filmul! Se ├«nt├«mpla aproape ├«n fiecare sear─â, iar lumea ├«ncepea s─â fluiere sau s─â ┼úipe: ÔÇ×Filmuuu! Luminaaa!ÔÇť. Dar asta nu-i ├«mpiedica s─â vin─â la cinematograf ┼či seara urmatoare.

Cum ie┼čeau de la film, locuitorii insulei se ├«nghesuiau ├«n fa┼úa unui panou la care se anun┼úau filmele noi. B─âtr├«nii mai ├«nt├«rziau la cafenelele din centru, iar copiii ÔÇô la pr─âv─âlia faimosului cofetar Arif. Omer Kadri ├«┼či aminte┼čte c─â, odat─â, cofetarul l-a l─âsat s─â ├«nv├«rt─â ┼či el la r─âcitoarea pentru ├«nghe┼úat─â. Alt─âdat─â, a avut norocul s─â intre ├«n cabina operatorului de la cinematograf. S├«rbul Sandu Radoslav, c─âs─âtorit cu o turcoaic─â de pe insul─â, s-a ocupat la un moment dat de cinematograf ┼či l-a l─âsat pe micul Omer ├«n cabin─â, s─â vad─â cum deruleaz─â filmele. ┼×i-i pl─âcea. Era fascinat ┼či de generatorul cinematografului, care era pe benzin─â, ┼či f─âcea lumin─â atunci c├«nd pica curentul. Iar drumurile spre cas─â, seara, dup─â film, erau pentru el o adev─ârat─â provocare. Se l─âsa ├«ntunericul ┼či el trebuia s─â str─âbat─â, uneori singur, o bun─â parte din drumurile cet─â┼úii de pe insul─â. Erau tot felul de catacombe ┼či ziduri de dup─â care oric├«nd ar fi putut s─â apar─â cineva. De┼či, nu era deloc periculos s─â mergi noaptea pe str─âzile cet─â┼úii. Exista ┼či un post de poli┼úie pe insul─â, ┼či ÔÇô a┼ča cum se men┼úioneaz─â ├«n singura monografie a insulei, scris─â de imamul Ali Ahmed, ÔÇ×certuri cu b─âtaie sau crime nu au avut loc niciodat─âÔÇť. ├Äns─â, a┼ča cum se povesteau zi de zi filmele v─âzute cu o sear─â ├«nainte, tot la fel circulau pe insul─â pove┼čti cu strigoi ┼či cu fantome. A┼ča se face c─â, pentru micul Omar, care avea mai pu┼úin de 10 ani, uneori, drumul spre cas─â era un act de mare curaj. Seara urm─âtoare, ├«ns─â, nici cele mai groaznice pove┼čti cu fantome nu-l ┼úineau departe de ecranul acela alb pe care se derulau altfel de pove┼čti. ├Ä┼či aminte┼čte de filmul Dragoste la zero grade, ├«n regia lui Geo Saizescu, cu Iurie Darie ┼či Coca Andronescu, de Elena din Troia, o capodoper─â a cinematografiei, ├«n care ÔÇô avea s─â afle mai t├«rziu ÔÇô au jucat aproape 30.000 de oameni, sau de Stan ┼či Bran. ÔÇ×Era o scen─â ÔÇô poveste┼čte Omer Kadri ÔÇô ├«n care cei doi ├«┼či construiau o cas─â, iar la un moment dat, Bran a c─âzut ┼či, din gre┼čeal─â, a ├«nghi┼úit ni┼čte cuie. ├Ämi amintesc cum, copil fiind, am ├«nceput s─â pl├«ng pentru c─â ├«mi imaginam ce dureros trebuie s─â fie pentru Bran. Alt─âdat─â, a fost r├«ndul b─âtr├«nilor din sal─â s─â se sperie c├«nd au avut impresia c─â locomotiva de pe ecran ar veni peste ei. Povestea a f─âcut repede ├«nconjurul insulei ┼či toat─â lumea vorbea despre ea.ÔÇť Mare succes pe insul─â a avut ┼či Laleaua neagr─â, care s-a difuzat o s─âpt─âm├«n─â ├«ntreag─â (de obicei, ├«ntr-o s─âpt─âm├«n─â erau programate dou─â filme).

Pentru o vreme, micul Omer a fost o persoan─â important─â pe insul─â, printre copiii de v├«rsta lui, ┼či nu numai. A mers cu mama lui la Herculane ┼či acolo au fost la cinematograf. Diminea┼úa, la matineu. Pentru Omer era un pic ciudat. Cum adic─â? Se dau filme ┼či diminea┼úa?! Pe insul─â s├«nt doar seara... La Herculane, la matineu, Omer a v─âzut filmul Cei ┼čapte din Teba, care nu rulase ├«nc─â pe insul─â. A┼ča c─â a fost ├«n centrul aten┼úiei atunci c├«nd s-a ├«ntors ┼či a povestit tuturor filmul. Numai c─â, la scurt timp, filmul a ajuns ┼či pe Ada Kaleh.

Omer Kadri a g─âsit printre documentele p─âstrate de locuitorii insulei un proces-verbal datat septembrie 1949, ├«ntocmit de ÔÇ×colectivul de munc─â al C─âminului Cultural din comuna Ada Kaleh, jude┼úul Mehedin┼úiÔÇť, ├«ntrunit pentru a analiza situa┼úia ├«ncas─ârilor la filmul rusesc A┼čteapt─â-m─â. Concluzia era c─â filmul a fost v─âzut de 502 persoane ┼či s-au ├«ncasat 2640 de lei. ├Än proces se mai consemna c─â publicul spectator a fost consultat ┼či acesta e de p─ârere c─â ÔÇ×filmul sovietic este constructiv ┼či contribuie la ridicarea nivelului nostru cultural ┼či la ├«mbog─â┼úirea cuno┼čtin┼úelor noastre ideologiceÔÇť. Era, probabil, unul dintre filmele la care pe Omer Kadri l-a prins somnul pe pervazul ferestrei de la cinematograf. 

Liliana Nicolae este jurnalistă la Radio România Actualităţi.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.