Cinematograful din insulă

Publicat în Dilema Veche nr. 438 din 5-11 iulie 2012
Cinematograful din insulă jpeg

Insula Ada Kaleh se afla undeva la 3 kilometri în aval de Orșova, în mijlocul Dunării. În 1970, cînd a fost inundată la cererea lui Ceaușescu, pentru a se construi Hidrocentrala Porțile de Fier, pe insulă trăiau mai puțin de 500 de locuitori, majoritatea turci. Toți au u fost strămutați. Ada Kaleh avea cam 2000 de pași pe lung și 500 pe lat.

O zi pe insulă începea cu chemarea care se auzea dinspre geamia veche şi se încheia la... cinematograf. Cinematograful era, de fapt, la Căminul Cultural. Iar Căminul era cea mai veche clădire de pe insulă, care adăpostise pe vremuri garnizoana ofiţerilor, şi care se afla chiar în centrul cetăţii Ada Kaleh. Ca în orice cinematograf, exista un ecran de pînză albă, cam 5/3 metri, şi în sală multe scaune. Scaunele se strîngeau, însă, pe margine, în serile în care la Căminul Cultural se dansa.

Omer Kadri a trăit pe insulă pînă la vîrsta de 10 ani şi 4 luni. Îşi aminteşte că rolele cu film se aduceau cu barca, de la Drobeta-Turnu Severin, iar atunci cînd venea barca, copiii se strîngeau pe mal, să vadă ce filme s-au mai adus. Fiecare film nou era un eveniment, pentru că, în rest, nu se întîmpla mare lucru pe Ada Kaleh.

Un bilet la cinematograf costa 1,25 lei. Sala se umplea seară de seară, unii vedeau acelaşi film de mai multe ori, pînă cînd ajungeau să înveţe replicile pe dinafară. Apoi, a doua zi, fiecare film era intens comentat. Omer Kadri spune că, de multe ori, nu mai găsea locuri pe scaune şi, împreună cu fratele lui, se căţăra pe pervazul ferestrelor. Uneori, cînd era cîte un film rusesc propagandistic – căci se mai difuzau şi din astea –, se plictisea şi moţăia pe pervaz. Se trezea în ţipetele publicului, nemulţumit că iar se arsese filmul! Se întîmpla aproape în fiecare seară, iar lumea începea să fluiere sau să ţipe: „Filmuuu! Luminaaa!“. Dar asta nu-i împiedica să vină la cinematograf şi seara urmatoare.

Cum ieşeau de la film, locuitorii insulei se înghesuiau în faţa unui panou la care se anunţau filmele noi. Bătrînii mai întîrziau la cafenelele din centru, iar copiii – la prăvălia faimosului cofetar Arif. Omer Kadri îşi aminteşte că, odată, cofetarul l-a lăsat să învîrtă şi el la răcitoarea pentru îngheţată. Altădată, a avut norocul să intre în cabina operatorului de la cinematograf. Sîrbul Sandu Radoslav, căsătorit cu o turcoaică de pe insulă, s-a ocupat la un moment dat de cinematograf şi l-a lăsat pe micul Omer în cabină, să vadă cum derulează filmele. Şi-i plăcea. Era fascinat şi de generatorul cinematografului, care era pe benzină, şi făcea lumină atunci cînd pica curentul. Iar drumurile spre casă, seara, după film, erau pentru el o adevărată provocare. Se lăsa întunericul şi el trebuia să străbată, uneori singur, o bună parte din drumurile cetăţii de pe insulă. Erau tot felul de catacombe şi ziduri de după care oricînd ar fi putut să apară cineva. Deşi, nu era deloc periculos să mergi noaptea pe străzile cetăţii. Exista şi un post de poliţie pe insulă, şi – aşa cum se menţionează în singura monografie a insulei, scrisă de imamul Ali Ahmed, „certuri cu bătaie sau crime nu au avut loc niciodată“. Însă, aşa cum se povesteau zi de zi filmele văzute cu o seară înainte, tot la fel circulau pe insulă poveşti cu strigoi şi cu fantome. Aşa se face că, pentru micul Omar, care avea mai puţin de 10 ani, uneori, drumul spre casă era un act de mare curaj. Seara următoare, însă, nici cele mai groaznice poveşti cu fantome nu-l ţineau departe de ecranul acela alb pe care se derulau altfel de poveşti. Îşi aminteşte de filmul Dragoste la zero grade, în regia lui Geo Saizescu, cu Iurie Darie şi Coca Andronescu, de Elena din Troia, o capodoperă a cinematografiei, în care – avea să afle mai tîrziu – au jucat aproape 30.000 de oameni, sau de Stan şi Bran. „Era o scenă – povesteşte Omer Kadri – în care cei doi îşi construiau o casă, iar la un moment dat, Bran a căzut şi, din greşeală, a înghiţit nişte cuie. Îmi amintesc cum, copil fiind, am început să plîng pentru că îmi imaginam ce dureros trebuie să fie pentru Bran. Altădată, a fost rîndul bătrînilor din sală să se sperie cînd au avut impresia că locomotiva de pe ecran ar veni peste ei. Povestea a făcut repede înconjurul insulei şi toată lumea vorbea despre ea.“ Mare succes pe insulă a avut şi Laleaua neagră, care s-a difuzat o săptămînă întreagă (de obicei, într-o săptămînă erau programate două filme).

Pentru o vreme, micul Omer a fost o persoană importantă pe insulă, printre copiii de vîrsta lui, şi nu numai. A mers cu mama lui la Herculane şi acolo au fost la cinematograf. Dimineaţa, la matineu. Pentru Omer era un pic ciudat. Cum adică? Se dau filme şi dimineaţa?! Pe insulă sînt doar seara... La Herculane, la matineu, Omer a văzut filmul Cei şapte din Teba, care nu rulase încă pe insulă. Aşa că a fost în centrul atenţiei atunci cînd s-a întors şi a povestit tuturor filmul. Numai că, la scurt timp, filmul a ajuns şi pe Ada Kaleh.

Omer Kadri a găsit printre documentele păstrate de locuitorii insulei un proces-verbal datat septembrie 1949, întocmit de „colectivul de muncă al Căminului Cultural din comuna Ada Kaleh, judeţul Mehedinţi“, întrunit pentru a analiza situaţia încasărilor la filmul rusesc Aşteaptă-mă. Concluzia era că filmul a fost văzut de 502 persoane şi s-au încasat 2640 de lei. În proces se mai consemna că publicul spectator a fost consultat şi acesta e de părere că „filmul sovietic este constructiv şi contribuie la ridicarea nivelului nostru cultural şi la îmbogăţirea cunoştinţelor noastre ideologice“. Era, probabil, unul dintre filmele la care pe Omer Kadri l-a prins somnul pe pervazul ferestrei de la cinematograf. 

Liliana Nicolae este jurnalistă la Radio România Actualităţi.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Cristi Luxemburg captura video jpg
Țara europeană cu milioane de euro și prețuri mai mici ca în România. „În prima zi ai făcut 5.000 de euro”
Mai mult de 5.000 de români trăiesc în cea mai bogată țară din Europa, iar numărul lor pare să crească. Doi vloggeri români, Cristi și Ralu, au descoperit-o și o prezintă românilor într-un clip viralizat.
image png
Cine a fost cel mai viril român din istorie? Povestea controversată a faimosului bandit din Balta Brăilei
Terente, pe numele real Ștefan Vasili, este una dintre cele mai controversate și fascinante figuri ale României interbelice. Născut, potrivit unor surse, în satul Carcaliu (județul Tulcea) sau, conform altora, în Baldovinești (județul Brăila), Terente s-a remarcat inițial prin frumusețea sa fizică.
Regele Mihai și Regina Ana, în ziua căsătoriei lor din Atena, 10 iunie 1948, alături de Regina mamă Elena, ultima din rândul de jos, în dreapta jpeg
Cum a schimbat nunta Reginei Marii Britanii soarta României. Greșeala care l-a cucerit pe loc pe Regele Mihai
O greșeală delicată a Anei de Bourbon l-a cucerit pe Regele Mihai și a schimbat destinul monarhiei române. Povestea unei iubiri, dezvăluită după 50 de ani.
Termocentrala Mintia în șantier  Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL (98) JPG
Colosul energetic ridicat în ritm alert la Mintia. Burduja: „Este cea mai mare centrală pe gaz din Europa, într-un singur loc”
Noua termocentrală Mintia ar putea produce energie din acest an. Lucrările de construcție a centralei electrice, cu o capacitate de peste 1.700 MW, au avansat într-un ritm alert, susține ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
mineriada iunie 1990 minerii bat un student în centrul bucurestiului foto AFp Andrei Iliescu
13 iunie, ziua în care a început cea mai violentă mineriadă din România postdecembristă
La 13 iunie 1990 a început cea mai violentă mineriadă din România postdecembristă, când protestele pașnice din Piața Universității au fost reprimate brutal, iar minerii au fost aduși în Capitală sub pretextul reinstaurării ordinii.
image png
Povestea neștiută a Nicoletei Luciu: și-a salvat mama din mâinile tatălui violent: „Te-am văzut sacrificându-te într-un hal...”
Andreea Luciu a revenit în atenția publică în urmă cu puțin timp, când și-a lansat propriul podcast intitulat „MOM”. Primele invitate de până acum au fost Teo Trandafir și Roxana Ciuhulescu. În cadrul primului episod, Teo Trandafir a amintit de o perioadă în care Nicoleta Luciu făcea tot posibilul p
ryanair foto shutterstock
Pasagerii care circulă cu această companie aeriană populară pot primi amenzi chiar și de 500 de euro! Ce comportament este sancționat sever
O companie aeriană foarte populară printre români poate da amenzi chiar și de 500 de euro celor care fac acest lucru în avion. Este un detaliu important, pe care trebuie să îl știe toți cei care se urcă la bordul aeronavelor, iar, în anumite situații, pot să ajungă chiar și în instanță.
image png
Liderul UDMR a descoperit că Salrom are 600 de angajați în București în timp ce la Praid mai sunt doar 60-70 de mineri.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că, în contextual în care se discută intens despre reducerea cheltuielilor statului, a aflat ”cu stupoare” că la sediul din Bucureşti al Salrom sunt angajate 600 de persoane, în timp ce la Praid sunt 60-70 de mineri.
image png
Probleme în paradis pentru Cătălin Dobrescu, fostul soț al Oanei Radu și logodnica sa, Alina? „Aruncați vina pe femeile din viața voastră, dar voi sunteți ăia toxici!”
Cătălin Dobrescu, fostul soț al celebrei cântărețe Oana Radu, pare că ar întâmpina probleme în actuala relația în care este implicat cu Alina, o tânără pe care a cerut-o de soție în urmă cu câteva luni. Despre ce e vorba, mai exact?