Cînd natura se aliază cu aparatura

Publicat în Dilema Veche nr. 597 din 23-29 iulie 2015
Cînd natura se aliază cu aparatura jpeg

Orice teorie a conspiraţiilor are legături cu lumea ştiinţei şi tehnologiei. Majoritatea scrierilor despre conspiraţii şi conspiraţionişti au cel puţin un savant, mai mult sau mai puţin nebun, o invenţie, cel mai probabil malefică, chiar şi cîte un întreg domeniu al cunoaşterii. Evident, toate acestea sînt ţinute în secret faţă de restul lumii. De vină pentru această secretomanie este, cum altfel, tot omenirea. Aceasta ori nu este încă suficient de matură ca să folosească şi să înţeleagă cum trebuie noile idei, descoperiri, tehnologii sau invenţii, ori urmează să fie pedepsită pentru vini mai mult sau mai puţin reale. 

Istorisirile despre societăţile secrete alcătuite din – sau care au în rîndurile lor – oameni dedicaţi cunoaşterii au, cel puţin în Europa, o justificare. Revoluţia de gîndire care apare odată cu începuturile Renaşterii şi care se dezvoltă din ce în ce mai rapid odată cu trecerea timpului nu a fost primită cu braţele deschise de către mulţi dintre mai-marii vremii. Din cauze religioase, politice sau, cel mai adesea, datorită unor combinaţii ale celor două, numeroşi gînditori au trebuit să îşi ascundă colaborările şi rezultatele muncii. Istoria europeană, mai ales în perioada Reformei şi Contrareformei, are numeroase exemple de oameni de ştiinţă care fie plătesc cu viaţa, fie trebuie să îşi renege descoperirile. Gruparea acestor gînditori în societăţi în care se pot întîlni cu alţii asemenea lor ca să îşi poată prezenta, discuta şi schimba ideile şi realizările este absolut normală. După cum la fel de normală pentru acele vremuri este şi ascunderea existenţei acelor societăţi, din motive de siguranţă personală. Există însă numeroase volume care tratează această istorie a societăţilor secrete, a conspiratorilor şi conspiraţioniştilor pentru şi în numele ştiinţei, astfel încît prefer să nu insist pe acest subiect. 

Perioada actuală, marcată de rapidul progres al ştiinţei şi tehnologiei, este evident marcată şi de existenţa a numeroase teorii ale conspiraţiilor ştiinţifice şi tehnologice. Înţelegerile secrete cu extratereştrii, politica Big Brother sau controlarea sistematică a tuturor oamenilor, dorinţa mai-marilor lumii de a elimina o parte a populaţiei planetei prin războaie provocate, arme biologice şi alte metode sînt repere majore ale culturii populare actuale. Din aceeaşi categorie, conspiraţii tehnologice globale ar bloca apariţia unor soluţii-minune pentru problemele omenirii – cele mai invocate fiind medicamentele – panaceu universal (care ar fi de fapt ascunse ori în cele mai banale buruieni, ori în cele mai rare plante, care trăiesc în raiuri terestre din Amazonia, Orientul Îndepărtat, arhipelagurile din Pacific şi aşa mai departe). La fel de populare sînt conspiraţiile petroliştilor care fac orice ca Omenirea să nu primească acces la cele mai ieftine şi sigure resurse de energie (de parcă aceste companii nu ar investi fonduri uriaşe pentru dezvoltarea noilor resurse energetice). 

Teorii conspiraţioniste apar practic în orice domeniu. Există destule voci care consideră că şi Teoria Modificărilor Climatice Globale este rezultatul unei conspiraţii menite să încetinească viteza de creştere economică a Europei şi Statelor Unite. Ca în toate celelalte asemenea teorii, şi aceasta are cel puţin o contradicţie. În primul rînd, clima pe glob este în permanentă schimbare şi planurile de adaptare nu fac decît să pună societatea în condiţii mai sigure. Iar despre blocarea progresului – producătorii de tehnologie nu fac doar să reducă emisiile de gaze, ci şi să reducă practic toate consumurile, generînd noi generaţii de echipamente mult mai eficiente. 

Intrînd în societatea digitală, cea mai la modă conspiraţie actuală este cea a producătorilor de programe de calculator, care fie ne spionează, fie livrează produse care îşi vor forţa clienţii să dea bani şi pe versiunile următoare ale acelor programe. Problema este că dorinţa companiilor de a vinde permanent versiuni noi nu a fost niciodată ţinută secretă. Şi mai există momente cînd apare în mod obiectiv necesitatea unei schimbări majore, cel mai bun exemplu fiind Virusul Anului 2000, cu revoluţia tehnologică privind datarea tuturor fişierelor. 

Despre tema supravegherii permanente cu ajutorul calculatoarelor, telefoanelor, camerelor de supraveghere şi a altor aparate de detecţie nu am de gînd să scriu. În primul rînd pentru că nu cunosc subiectul, în al doilea – este deja foarte dezbătut şi în al treilea – nu vreau să sprijin eu această teorie. 

Există însă momente cînd este imposibil să nu crezi că undeva, mai sus de tine, toate elementele conspiră împotriva ta. Cea mai frecventă este conspiraţia obiectelor, cînd aproape întotdeauna produse ale tehnologiei (în special telefoane, dar şi carduri de orice fel, chei sau alte asemenea) dispar din calea noastră, mai ales atunci cînd sîntem grăbiţi. Mai nou, o nouă formă de conspiraţie priveşte durata de viaţă a bateriilor – pentru că aproape mereu obiectul electronic de care avem cea mai mare nevoie într-un anumit moment este şi primul care se descarcă.

Din experienţa personală pot spune că se întîmplă uneori ca natura să se alieze cu aparatura, iar rezultatul acestei conspiraţii poate fi teribil. Nu o dată mi s-a întîmplat ca, în timpul unei campanii de măsurători pe mare, să se strice întîi un aparat, motor sau alt echipament, urmînd ca imediat după remedierea problemelor tehnice să înceapă furtuna şi orice activitate să fie din nou blocată. Evident, acest ciclu se poate repeta. Sînt şi alte exemple, cînd aparatele cedează exact atunci cînd ai mai mare nevoie de ele, cînd vrei să măsori evenimente care se produc foarte rar. Ştiu, un nume mai potrivit pentru aceste întîmplări este, de fapt, ghinionul, iar cauzele pot fi legate şi de proasta planificare a unor evoluţii logice. Este însă mult mai simplu să dăm vina pe alţii sau pe natură pentru eşecurile personale. 

Trăind în lumea cercetării, am auzit de multe ori teorii  conspiraţioniste, conform cărora comunitatea ştiinţifică europeană sau globală are ceva cu noi, românii, pentru că sîntem prea deştepţi, prea buni, prea pregătiţi să rezolvăm imediat problemele omenirii. Din păcate însă, se întîmplă ca de multe ori aceste soluţii să fie total depăşite, dacă nu false. 

Este adevărat, intrarea în „grupa de elită“ a cercetării europene sau internaţionale este deosebit de dificilă, dar şi acest proces este ceva normal. Nici o comunitate respectabilă nu este gata să primească în rîndurile sale noi membri fără o detaliată verificare a capacităţilor şi rezultatelor. Şi, din păcate, din fosta Europă comunistă, lumea ştiinţei a fost asaltată în ultimele decenii atît de oameni de mare calibru, dar şi de falşi profeţi. Iar filtrele europene sau internaţionale sînt destul de transparente şi de vizibile. Există, evident, numeroase invidii profesionale, iar gelozia din rîndul propriei bresle poate duce la o coalizare a unora dintre colegi. Nu neapărat şi o „conspiraţie a imbecililor“, asemenea coalizări pot avea efecte periculoase atît pentru cei atacaţi, cît şi pentru rezultatelor lor ştiinţifice. Nu sînt singulare cazurile în care anumiţi autori sau echipe de cercetare au rezultatele amînate de la publicare (sau chiar blocate uneori) pînă cînd concurenţa lor, aflată pentru moment într-o poziţie mai bună, îşi lansează pe piaţă lucrările.

Dar, chiar dacă aceste coalizări profesionale apar oricînd şi oriunde, în orice domeniu al ştiinţei şi tehnologiei, nu cred că putem vorbi despre o conspiraţie globală, ci doar despre natura umană şi eternitatea sa.

Şi, în final, ce ar putea fi de fapt o conspiraţie, atît în general, cît şi în domeniul tehnic şi/sau ştiinţific? Un rod al geloziei? Un plan de afaceri? O formă de concurenţă neloială? O alianţă a unor grupuri care au aceleaşi interese şi aceleaşi spaime? Probabil cîte puţin din fiecare. În lume s-au scris şi se vor scrie permanent mii de pagini pe această temă, fie în favoarea conspiraţiilor, fie împotriva lor. Consider însă că cel mai relevant comentariu despre acest subiect îl are Douglas Adams, în

„Arthur Dent: De cînd mă ştiu am trăit cu senzaţia că în lume se întîmplă ceva sinistru şi de proporţii uriaşe. 

Slartibartfast: O, nu, asta e doar paranoia, e absolut normal. În Univers toţi suferă de aşa ceva.“  

Adrian Stănică este jurnalist de ştiinţă şi cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Geologie şi Geoecologie Marină – GeoEcoMar. 

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

8  SANDA MARIN jpg jpeg
Decalogul celebrei Sanda Marin în bucătărie. Reguli de aur pentru preparate senzaționale, cum păstrezi untul proaspăt
Sanda Marin, una dintre cele mai îndrăgite bucătărese din toate timpurile, a lăsat femeilor sfaturi prețioase. Lucrarea sa despre gătit inspiră de peste 70 de ani toate gospodinele să pregătească preparate delicioase.
rugaciune credinta lumina paste shutterstock 712661815 jpeg
De ce sunt credincioșii mai sănătoși, mai fericiți și trăiesc mai mult? Ce spun studiile despre psihic și organism
Baza de dovezi care leagă credința de o sănătate mai bună durează de zeci de ani și cuprinde acum mii de studii. O mare parte din aceste cercetări implică urmărirea stării de sănătate a unei populații de-a lungul anilor și chiar a deceniilor.
soldati marele razboi foto imagoromaniae jpg
Test de cultură generală: „Acum ori niciodată!“
Te crezi as în noţiuni de cultură generală? Vezi cât eşti de informat cu ajutorul acestor 27 de întrebări, clasificate pe mai multe domenii de interes.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.