Chipuri ale prostiei

Publicat în Dilema Veche nr. 617 din 10-16 decembrie 2015
Chipuri ale prostiei jpeg

Prostia are multiple fa╚Ťete ╚Öi este ├«nso╚Ťit─â mereu de alte defecte omene╚Öti precum vanitatea, megalomania, egoismul, ignoran╚Ťa, impostura, r─âutatea sau doar naivitatea. Diver╚Öi autori au explorat prostia omeneasc─â ├«n ÔÇ×AnatomiiÔÇť, ÔÇ×EnciclopediiÔÇť ╚Öi ÔÇ×IstoriiÔÇť ale Prostiei (cum ar fi, bun─âoar─â, Istoria cultural─â a prostiei omene╚Öti, din 1938, apar╚Ťinind medicului maghiar Istv├ín R├íth-V├ęgh), dar aceste erudite scrieri n-au fost mai mult dec├«t specula╚Ťii filozofice sau colec╚Ťii de anecdote ╚Öi curiozit─â╚Ťi. Nu avem ├«nc─â un discurs istoric ╚Öi antropologic despre prostie. Poate c─â defini╚Ťiile noastre ╚Öi criteriile de recunoa╚Ötere a tipurilor umane care dau dovad─â de prostie ar putea fi diferite de cele existente ├«n alte timpuri ╚Öi ├«n alte spa╚Ťii culturale.

Curios, anticii ne-au l─âsat o mul╚Ťime de tratate despre ├«n╚Ťelepciune, dar nici un tratat cuprinz─âtor despre prostie. Teofrast, ├«n Caractere, spune despre prostie c─â ar fi ÔÇ×├«ncetineal─â a min╚Ťii exteriorizat─â prin vorbe ╚Öi fapteÔÇť. ├Än viziunea lui, pro╚Öti s├«nt cei care adorm la teatru, uit─â s─â se duc─â la procese, pun lucruri ├«n locuri sigure, dar nu le mai dau de urm─â, m─ân├«nc─â p├«n─â la ├«mbuibare etc. ├Än Antichitate, dar ╚Öi ├«n concep╚Ťiile medicale din Rena╚Ötere, prostia era echivalat─â cu retardul mental, dup─â cum observa Michel Foucault ├«n a sa Istorie a nebuniei ├«n epoca clasic─â. Discursul medical ╚Öi cel moral considera prostia (stultitia, stupiditas) o form─â de manifestare a nebuniei. Prostia este un prim nivel al alien─ârii, o form─â mai u╚Öoar─â de handicap mental, pro╚Ötilor li se pot ├«ncredin╚Ťa anumite munci ╚Öi responsabilit─â╚Ťi, sub precau╚Ťia supravegherii.

Titlul original al lucr─ârii a lui Erasmus din Rotterdam este Laus Stultitiae (1511). ├Än limba latin─â ╚Öi ├«n vocabularul medical al Rena╚Öterii, stultitia ├«nsemna deopotriv─â nebunie ╚Öi prostie. Pentru a solu╚Ťiona aceast─â ambiguitate, ╚śt. Bezdechi, primul traduc─âtor rom├ón al satirei, a intitulat-o Elogiul nebuniei sau discurs spre lauda prostiei. Aceast─â identificare ├«ntre prostie ╚Öi nebunie este prezent─â ├«n scrierea lui Erasmus: ÔÇ×┬źNimic nu este mai de pl├«ns dec├«t nebunia┬╗, sus╚Ťin stoicii. Or, prostia nem─ârginit─â se apropie foarte de sminteal─â, ori mai degrab─â se confund─â cu eaÔÇť. El descrie peisajul social foarte divers al sminti╚Ťilor: de la p─âtima╚Öii jocurilor de noroc ╚Öi be╚Ťivani la dasc─âlii de gramatic─â, filozofii (ÔÇ×binecuv├«nta╚Ťi neroziÔÇť) ╚Öi teologii. De fapt, aceast─â veche reprezentare a prostiei poate fi reg─âsit─â ╚Öi ├«n proverbele rom├óne╚Öti: ÔÇ×Ce mi-e prostul, ce mi-e nebunulÔÇť, ÔÇ×Prostia ╚Öi nerozia  / Se-nrudesc cu nebuniaÔÇť (A. Pann).

Sprijinindu-se pe vechea tradi╚Ťie hipocratic─â ╚Öi galenic─â, medicina Rena╚Öterii punea semn de egalitate ├«ntre prostie ╚Öi melancolie. Melancolia este o alt─â fa╚Ť─â a prostiei, ├«n╚Ťeleas─â ca sl─âbiciune mental─â ce implic─â lenea, lentoarea, letargia. Potrivit doctrinei umorilor, dezechilibrul elementelor ap─â-foc afecteaz─â structura psihic─â ╚Öi intelectul uman. Excesul de umiditate al creierului duce la prostie, ├«ncetineal─â ├«n g├«ndire, apatie. De la Erasmus afl─âm c─â locuitorii Brabantului, cu c├«t ├«mb─âtr├«nesc, cu at├«t se prostesc, iar neghiobia ar fi o caracteristic─â a olandezilor, datorit─â climei umede ├«n care ├«╚Öi duc zilele. Aceast─â concep╚Ťie se perpetueaz─â p├«n─â t├«rziu ├«n epoca Luminilor. Naturalistul Buffon sus╚Ťine c─â prostia este endemic─â ├«n r├«ndul locuitorilor din zonele de c├«mpie, unde ÔÇ×aerul este dens ╚Öi apa mai pu╚Ťin curat─â, ╚Ť─âranii s├«nt grosolani, greoi, r─âu f─âcu╚Ťi la trup, pro╚ÖtiÔÇť, ├«n timp ce muntenii s├«nt ÔÇ×vioi, bine f─âcu╚Ťi, spiritualiÔÇť. Dintr-o discu╚Ťie ├«ntre Umberto Eco ╚Öi Jean-Claude Cari├Ęrre afl─âm c─â, ini╚Ťial, bancurile cu pro╚Öti de tipul ÔÇ×De c├«╚Ťi ÔÇŽ e nevoie pentru a schimba un bec?ÔÇť ├«i aveau drept protagoni╚Öti pe locuitorii din Cuneo, ora╚Ö din Piemont, ├«n nordul Italiei. (Ulterior au fost ├«nlocui╚Ťi cu carabinierii, aveam ╚Öi noi varianta cu mili╚Ťieni, iar anecdota exist─â ╚Öi ├«n SUA, pus─â pe seama californienilor.) Pretutindeni exist─â glume despre prostia locuitorilor altor provincii (c─âru╚Ťa cu pro╚Öti se r─âstoarn─â mereu ├«n alt─â parte, nu doar la Caracal) sau a altor grupuri etnice. Prostia este un stereotip asociat alterit─â╚Ťii: belgienii s├«nt pro╚Öti pentru francezi, irlandezii pentru englezi, bulgarii pentru rom├óni.

Pe l├«ng─â ├«nc─ârc─âtura semantic─â a cuvintelor care o desemneaz─â, o eventual─â istorie a prostiei trebuie s─â ia ├«n considerare ╚Öi imaginile artistice ╚Öi literare. Stultitia a fost o tem─â alegoric─â pentru arti╚Ötii renascenti╚Öti, ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu acea zon─â ambigu─â situat─â ├«ntre nebunie ╚Öi prostie. Bun─âoar─â, Giotto, ├«n fresca din Capella Scrovegni, Padova (1304), introduce Stultitia ├«n scena celor ╚Öapte p─âcate: un b─ârbat purt├«nd o coroan─â de pene pe cap, cu bra╚Ťele ╚Öi picioarele butuc─ânoase, cu p├«ntecele proeminent. Obezitatea este una din cele mai stabile reprezent─âri corporale ale prostiei. Antichitatea greco-roman─â a valorizat corpul suplu ╚Öi atletic, iar cre╚Ötinismul i-a stigmatizat pe corpolen╚Ťi, vinova╚Ťi de l─âcomie, un p─âcat de moarte. Erasmus spune: ÔÇ×nerozii mei, to╚Ťi rotofei ╚Öi durdulii, str─âlucesc de s─ân─âtate ╚Öi bun─âstare, de parc─â ar fi godaciÔÇť. Anatomia obezit─â╚Ťii recurge frecvent la zoomorfism, la asocierea cu animale considerate lacome ╚Öi proaste (porcul, curcanul). Exist─â referin╚Ťe animaliere ╚Öi ├«n vocabularul prostiei, cum ar fi francezul b├¬te (din latinescul bestia ÔÇô ÔÇ×prostÔÇť) sau derivatul b├¬tise ÔÇô ÔÇ×prostieÔÇť.

Mai ales ├«n literatura fiziognomic─â abund─â o ├«ntreag─â simbolic─â animalier─â a prostiei. ├Än cel mai vechi tratat de acest fel, atribuit lui Aristotel, Physiognomonica, este invocat un semn corporal al prostiei: ÔÇ×nasul cu n─ârile dep─ârtate, ca al porculuiÔÇť. Fiziognomonia, o veche preocupare, cu origini babiloniene, egiptene ╚Öi greco-romane, pretinde c─â poate ÔÇ×citiÔÇť caracterul omului ├«n conforma╚Ťia sa corporal─â, ├«ndeosebi ├«n tr─âs─âturile fe╚Ťei. Cicero relateaz─â anecdota despre fiziognomistul Zopyrus, care sus╚Ťinea ÔÇ×c─â recunoa╚Öte apuc─âturile ╚Öi firea oamenilor dup─â forma trupului, dup─â ochii, dup─â chipul sau dup─â fruntea lorÔÇť. Zopyrus se ├«ndoia de capacit─â╚Ťile intelectuale ale lui Socrate ╚Öi a dedus c─â ÔÇ× este prost ╚Öi greu de cap dup─â faptul c─â nu avea scobit─â partea de deasupra claviculei, la Socrate acea parte fiind acoperit─â ╚Öi plin─âÔÇť. Fiziognomonia, redescoperit─â ├«n Occidentul secolului al XII-lea, va produce o imens─â literatur─â, mai ales ├«n perioada Rena╚Öterii, bucur├«ndu-se de popularitate p├«n─â t├«rziu, la jum─âtatea secolului al XIX-lea. Cel mai cunoscut fiziognomist modern este considerat elve╚Ťianul Lavater, cu a sa  Physiognomische Fragmente (1778). Iat─â, succint, care s├«nt m─ârcile exterioare, corporale ale prostiei, a╚Öa cum le-a inventariat Lavater. Nasul, ├«n primul r├«nd, este un indicator al prostiei, datorit─â locului s─âu central ├«n morfologia fe╚Ťei ╚Öi semnifica╚Ťiei sale estetice (grecii ╚Öi romanii aveau o adev─ârat─â obsesie pentru ÔÇ×nasul idealÔÇť). Astfel, un nas r─âu propor╚Ťionat indic─â prostia, fie el mic ╚Öi scurt, fie gros, mare ╚Öi lung. Urmeaz─â ochii: forma rotund─â a acestora ╚Öi situarea lor la dep─ârtare unul fa╚Ť─â de altul, privirea lipsit─â de str─âlucire, de voiciune, ar denota, de asemenea, prostia. Apoi, fruntea ├«ngust─â, spr├«ncenele stufoase ╚Öi dese, urechile rotunde ╚Öi mici, buzele groase ╚Öi rotunde, buza inferioar─â ie╚Öit─â ├«n afar─â, limba prea mare, gura c─âscat─â, mandibula proeminent─â, venele groase de la g├«t, claviculele pline, umerii ├«ncovoia╚Ťi, m├«inile ╚Öi picioarele groase, piele groas─â ╚Öi aspr─â. P─ârul blond trece ╚Öi el drept un semn de prostie. Poate c─â la originea acestui stereotip este reaua reputa╚Ťie a culorii galbene, asociat─â cu infamia: la Roma, prostituatele erau obligate s─â poarte ve╚Öminte ╚Öi peruci de culoare galben─â.

La finalul secolului al XVIII-lea, semnele prostiei s├«nt c─âutate ╚Öi de adep╚Ťii frenologiei, care stabileau o leg─âtur─â ├«ntre caracteristicile psihologice ╚Öi forma craniului, protuberan╚Ťele (bosele) acestuia. Frenologii pretindeau c─â pot m─âsura, cu compasul, calit─â╚Ťile intelectuale ale unei persoane. Era calculat unghiul facial: un profil ├«nclinat, asem─ân─âtor cu al maimu╚Ťei, cu mandibula proeminent─â, semnifica lipsa inteligen╚Ťei sau apartenen╚Ťa la o ras─â inferioar─â. Nici Buffon nu poate sc─âpa de prejudec─â╚Ťi atunci c├«nd afirm─â, ├«n Istoria natural─â, c─â popula╚Ťiile africane au o inteligen╚Ť─â sc─âzut─â, semnul sigur fiind ÔÇ×o privire n─ât├«ng─â ╚Öi s─âlbatic─âÔÇť.

┼×i acum, ├«n loc de concluzii, un vers din Baudelaire: ÔÇ×Prostia ╚Öi gre╚Öeala, p─âcatul, lenevia / Trudesc al nostru suflet ╚Öi trupul ostenescÔÇť.

Alexandru Ofrim este conferen╚Ťiar univ. dr., pred─â cursuri de istorie cultural─â la Facultatea de Litere, Universitatea Bucure┼čti. Cea mai recent─â carte publicat─â: Str─âzi vechi din Bucure┼čtiul de azi,  Humanitas, 2011.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.