Cercul de studiu ┼či memoria creatoare

Publicat în Dilema Veche nr. 513 din 12-18 decembrie 2013
Cercul de studiu ┼či memoria creatoare png

Memoria poate fi creatoare. E firesc s─â fie astfel dac─â e memorie reflexiv─â, dac─â, ├«ntr-un moment de bilan┼ú, cercetezi sensul depus ├«n tine de o experien┼ú─â care te-a format. ├Äntruc├«t reconstruie┼čte experien┼úa respectiv─â ├«mpreun─â cu structura ei de sens, ├«ntruc├«t o relateaz─â ca dramaturgie a acelui sens, memoria e creatoare. Un eveniment, mai ales dac─â e eveniment spiritual, nu e ├«ntreg p├«n─â nu i se desf─â┼čoar─â sensurile, p├«n─â nu i se extrage spiritul. Evenimentul tr─âit ┼či evenimentul hermeneutizat s├«nt dou─â fe┼úe, la fel de importante, ale aceluia┼či eveniment.

O vechime plin─â de actualitate

Cercul de studiu, c├«nd studiul r─âspunde unei tematici interioare a participan┼úilor, e una dintre experien┼úele formative cele mai importante. ├Än mediul rom├ónesc exist─â dou─â cazuri care au avut radia┼úie public─â tocmai prin izbutita lor punere ├«n pagin─â, tocmai fiindc─â au fost fenomene pe care s-a aplicat memoria creatoare. ├Änt├«i, cercul din jurul lui Constantin Noica, reflectat ├«n Jurnalul de la P─âltini┼č al lui Gabriel Liiceanu ┼či evocat de nota┼úiile lui Andrei Ple┼ču ├«n diferite volume. Apoi, reconstruc┼úia hermeneutic─â a grupului de la Antim, datorat─â lui Andr├ę Scrima ÔÇô Timpul Rugului Aprins, Humanitas, 1996. Or, prin ele ├«nsele ┼či prin reconstruc┼úiile lor literare, cele dou─â experien┼úe, cele dou─â ÔÇ×locuriÔÇť ÔÇô Antim ┼či P─âltini┼č ÔÇô se ├«nscriu ├«ntr-un fenomen foarte vechi, prezent ├«n mai toate marile tradi┼úii. E vorba despre cercul ÔÇô ├«n genere animat de un maestru ÔÇô unde cultivarea min┼úii e solidar─â cu modelarea sufletului. Acolo, reflec┼úia metodic─â sper─â s─â declan┼čeze intui┼úia intelectual─â, studiul face parte dintr-o cale de via┼ú─â. Tot at├«t de important e faptul c─â, acolo, studiul e dialogal, e demers colegial al unor oameni cu aceea┼či orientare, care ├«┼či sus┼úin reciproc eforturile, care fac din prietenie mediul de primire a unui sens de dincolo de ei.

P─âltini┼čul ÔÇô spune Andrei Ple┼ču ÔÇô ÔÇ×a ap─ârut ca un prilej. A fost un kairos. Norocul nostru este c─â ne-a g─âsit perfect disponibili ├«n fa┼úa acestui prilej, c─â ne-am abandonat lui cu senza┼úia c─â e un dar ┼či cu bucuria s─â constat─âm c─â darul acesta rode┼čte ├«n noi ┼či ne face mai ferici┼úi.ÔÇť

├Än fond, filozofia ÔÇô ├«n ├«n┼úelesul ei prim ÔÇô ca ┼či cunoa┼čterea religioas─â, fiecare cu demersul propriu, tocmai asta urm─âresc: s─â dilate fiin┼úa, s─â o pun─â ├«n rela┼úie cu un real mai tare dec├«t fiin┼úa noastr─â imediat─â, s─â conduc─â spre ÔÇ×via┼úa fericit─âÔÇť. Antimul e varianta religioas─â, P─âltini┼čul e varianta s─â spunem ÔÇ×laic─âÔÇť, a unei ÔÇ×ie┼čiri ├«n deschisÔÇť. ┼×i am├«ndou─â s-au petrecut ├«n preajma noastr─â. Am├«ndou─â ne apar┼úin, cu titlu de model.

Pentru Europa, cercul de studiu ├«n accep┼úia de mai sus ├«┼či are prototipul ├«n ┼čcolile antice de filozofie. Nu pentru a acumula cuno┼čtin┼úe sau agilitate mental─â mergea acolo cineva, ci pentru a deprinde o metod─â de cre┼čtere interioar─â, ├«n care intelectul are rolul principal. ├Än Antichitatea t├«rzie, cercurile filozofice ┼či cercurile cre┼čtine de studiu se deosebesc, desigur, prin ├«nv─â┼ú─âturile lor, prin tipul de raport cu transcenden┼úa. Dar ┼či unele, ┼či celelalte fac din studiu un exerci┼úiu spiritual.  

Mi s-a p─ârut c─â imaginile Antimului ┼či ale P─âltini┼čului ┼či-ar ├«nt─âri semnifica┼úia dac─â ar fi comparate cu acest tip foarte vechi de comunitate, cu variantele lui r─âsp├«ndite ├«n timp. Ne vom putea ├«ntreba ce continuitate exist─â ├«ntre Antim ┼či vechile cercuri cre┼čtine; ce reg─âse┼čte P─âltini┼čul din ┼čcolile antice ale filozofiei. Cu titlu de observa┼úii preliminare, se poate spune c─â Antimul nu avea, probabil, tot at├«ta metod─â ├«n demersurile sale ca primele cercuri cre┼čtine de studiu ┼či nici profesionismul P─âltini┼čului. Dar avea ca orizont cre┼čterea complet─â a umanului, dup─â modelul christic. C─â, pe de alt─â parte, P─âltini┼čul reg─âsea rigoarea cercet─ârii din vechile ┼čcoli filozofice, dar, spre deosebire de ele, reperul ultim al lui Constantin Noica era nu transcenden┼úa divinului, ci cerul culturii ├«nalte. Ca atitudine, Antimul s-ar apropia, a┼čadar, mai mult dec├«t P─âltini┼čul, de cercurile filozofiei ┼či ale cunoa┼čterii religioase din vechime. Ca metod─â de studiu ┼či ca rela┼úie concret─â cu maestrul, P─âltini┼čul reface ├«ns─â mai str├«ns demersul cercurilor vechi.

Trecerea pragului în modernitate

C├«nd memoria reconstruie┼čte o experien┼ú─â spiritual─â, ea ├«i exprim─â adesea calitatea ├«n termeni spa┼úiali. ÔÇ×Situeaz─âÔÇť acea calitate. Recompune din tr─âs─âturi concrete, ├«nc─ârcate simbolic, peisajul ├«n care experien┼úa, cu calitatea ei aparte, ÔÇ×a avut locÔÇť, locul adecvat ca s─â se desf─â┼čoare. Locul concret al experien┼úei e redesenat ca loc calitativ. Intrarea ├«n acea experien┼ú─â cap─ât─â, ┼či ea, pregnan┼úa unui simbolism al pragului. Ai fost ├«n afar─â ┼či ai p─â┼čit ├«n─âuntru, unde ai fost schimbat, format, poate transformat. Relat─ârile privind cercul de studiu cuprind adesea o elaborat─â compozi┼úie a locului care ├«l g─âzduie┼čte.

Dac─â, ├«n Jurnalul de la P─âltini┼č, Gabriel Liiceanu reface, cu devotat─â suculen┼ú─â, decorul ┼či gesturile fiec─ârei ├«nt├«lniri, peisajele plimb─ârilor, punctele ÔÇ×tariÔÇť ale locului, cititorul simte c─â, prin acumularea acestor nota┼úii, i se pune ├«n fa┼ú─â concordan┼úa ├«ntre parcurgerea unui spa┼úiu ┼či parcursul unui eveniment de via┼ú─â ┼či de studiu. Iar izb├«nda literar─â (┼či nu numai literar─â) const─â ├«n faptul c─â aceast─â concomiten┼ú─â sun─â mereu conving─âtor, nu are note false, nu cade ├«n simbolism schematic. ├Än firescul lor, tr─âs─âturile pe care autorul a ales s─â le ├«nregistreze au o expresivitate bine c├«nt─ârit─â. Prin acumularea lor deliberat─â, ele ajung s─â exprime o interioritate radiant─â. 

Ceea ce ├«i reunea acolo pe participan┼úi nu privea nivelele de suprafa┼ú─â, sociale sau individuale, ale realului. Era efortul de a p─âtrunde ÔÇô cu dialogul lor ÔÇô mai ad├«nc, ├«n ordinea interioar─â a lucrurilor, ├«n universalul lor. Era vitalitatea g├«ndului ├«mp─ârt─â┼čit, ascuns─â pentru o privire exterioar─â sub ├«nveli┼čul monocrom al iernii, despre care vorbea simbolic Andrei Ple┼ču. La fel, pentru Gabriel Liiceanu, Jurnalul era ÔÇ×├«ncercarea nevoia┼č─â de a sugera o lume ├«nchis─â, epifenomenal─â, greu de ├«n┼úeles din afar─â, o existen┼ú─â compus─â din evenimente imponderabile...ÔÇť Dar acea experien┼ú─â era destul de dens─â ┼či de vie pentru a se reflecta ├«n rela┼úia actorilor cu spa┼úiul, pentru a-┼či afla analogii ├«n peisaj, pentru a g─âsi ├«n imediat gesturi emblematice pentru efortul spiritului.  

Al─âturi de interioritatea radiant─â, Jurnalul pune la fel de izbutit ├«n scen─â ritmul de intrare ÔÇô ie┼čire ÔÇô revenire ├«n ÔÇ×locul P─âltini┼čÔÇť. Adesea, desprinderea de regimul curent ┼či accesul la prag se fac dramatic, dificil, accidentat. Odat─â pragul dep─â┼čit, se desf─â┼čoar─â, ├«n interiorul ÔÇ×incinteiÔÇť P─âltini┼č, parcursul vizual c─âtre Noica, compus din elementele pe care privirea le reg─âse┼čte ca semne ale apropierii progresive de ┼úint─â. Tot a┼ča, ├«n Timpul Rugului Aprins, Andr├ę Scrima descrie pe ├«ndelete suita de imagini prin care ochiul trece din spa┼úiul ora┼čului ├«n spa┼úiul Antimului. Parcursul vizual ÔÇô median ├«ntre drumul fizic ┼či drumul con┼čtiin┼úei ÔÇô le articuleaz─â pe cele dou─â ├«ntr-o ÔÇ×experien┼ú─â a intr─âriiÔÇť, care cere, m─âcar ├«n principiu, ca cel ce intr─â s─â intre cu ├«ntregul s─âu.

├Än Jurnalul de la P─âltini┼č, sosirile ├«n gara din Sibiu sau cu ma┼čina, urcu┼čul c─âtre odaia lui Noica, planurile de studiu din prima zi, toate fac evident parte din scenariul de p─âtrundere ┼či de fixare ├«n regimul, ├«n spa┼úiul ├«nt├«lnirii: un ÔÇ×cel─âlalt t─âr├«mÔÇť, de ÔÇ×intimitate ├«n spiritÔÇť, potrivit autorului. ├Äncheierea fiec─ârui episod de P─âltini┼č, cu gesturile, bilan┼úul ┼či proiectele lui, are un profil la fel de marcat. E ca ┼či cum fiecare vizit─â constituie un episod rotund ├«n sine, dar totodat─â omogen cu ├«ntregul ├«nt├«lnirii.  

Balansul reiterat ├«ntre un regim ÔÇ×profanÔÇť ÔÇô al activit─â┼úii curente ÔÇô ┼či un ÔÇ×regim de munteÔÇť, al studiului animat de maestru ┼úine, poate, de logica modernit─â┼úii. ┼×colile vechi de filozofie ÔÇô iar pe urm─â m─ân─âstirile ÔÇô se organizau ca via┼ú─â integral─â ├«n comun. Constituiau comunit─â┼úi puse stabil ├«n spa┼úiu. Modernitatea nu mai ├«ncurajaz─â asemenea fenomene explicit ÔÇ×monisteÔÇť, explicit integratoare. E plural─â. Diferitele laturi ale existen┼úelor noastre s├«nt bine deosebite, f─âr─â ca distan┼úa ├«ntre ele s─â ├«nsemne ruptur─â. Dar a┼ča st├«nd lucrurile, nu apare la fel de marcat─â ast─âzi, ca ┼či ├«n lumea veche, diferen┼úa calitativ─â ├«ntre cele dou─â teritorii, ├«ntre cele dou─â atitudini? ├Än vechime, omul intra ÔÇô odat─â pentru totdeauna ÔÇô ├«ntr-o comunitate filozofic─â sau monahal─â, p─âr─âsind traiul obi┼čnuit. Cel pu┼úin ├«n principiu, trecerea pragului se ├«nt├«mpla o singur─â dat─â, ├«mp─âr┼úea via┼úa ├«ntr-un ÔÇ×├«nainteÔÇť ┼či un ÔÇ×de acum ├«nainteÔÇť. Ast─âzi, un om orientat de un interes filozofic sau religios ┼či-l va p─âstra, desigur, ne├«ncetat, nu-l va desprinde de sine pentru a ├«mbr─âca haina vie┼úii curente. Dar din existen┼úa lui face parte ritmul distan┼ú─ârilor ┼či al revenirilor ├«n locul spiritual.

Ritmul acesta e unul dintre cele mai captivante lucruri ├«n Jurnalul de la P─âltini┼č. Indic─â o not─â aparte, pe care modernitatea o d─â ├«ntreprinderii spirituale. Potrivit modelului clasic, omul are ÔÇô simbolic ÔÇô o unic─â experien┼ú─â a saltului. ├Ä┼či schimb─â via┼úa o singur─â dat─â, ceea ce semnific─â schimbarea ei integral─â ┼či definitiv─â. Dar ├«n cadrul acestui maximalism, exist─â mereu riscul ca, dup─â salt, s─â ajungi s─â func┼úionezi la temperatura lumii dinainte, s─â te instalezi placid ├«n noul regim, cu certitudinea c─â pragul se afl─â ├«napoia ta.  

├Än modernitate, ├«n schimb, pragul se trece de mai multe ori, se trece des. De fiecare dat─â, ├«i po┼úi percepe dificultatea, riscul, provocarea. De fiecare dat─â, po┼úi percepe diferen┼úa de nivel ├«ntre cele dou─â ÔÇ×spa┼úiiÔÇť. De fiecare dat─â, ┼úi se d─â prilejul de a ÔÇ×├«nfruntaÔÇť pragul, de a reflecta asupra lui, de a pune sub judecat─â dac─â l-ai trecut ├«ntr-adev─âr. Confruntarea cu pragul ÔÇô mereu exersat─â ÔÇô e un ÔÇ×antrenamentÔÇť specific modernit─â┼úii. Cu fiecare vizit─â, cu fiecare reintrare ├«n spa┼úiul P─âltini┼čului, consemnat─â de Jurnal, cititorul percepe, intensificat, atmosfera locului: liber─â ┼či dens─â, alc─âtuit─â ├«n aceea┼či m─âsur─â din gra┼úia prieteniei, pl─âcerea studiului, sur├«sul autorit─â┼úii.  

Dincolo de instituţional

Pe fondul cet─â┼úii grece┼čti, comunit─â┼úile filozofice marcau un contrast, un altceva, un ÔÇ×afar─âÔÇť. Atmosfera ┼čcolii era mai ÔÇ×u┼čoar─âÔÇť dec├«t atmosfera cet─â┼úii. Aspra necesitate ├«┼či ├«mpu┼úina acolo ap─âsarea, de vreme ce era judecat─â ├«n orizontul drept─â┼úii, al ├«n┼úelepciunii. Tot o calitate ÔÇ×u┼čoar─âÔÇť aveau acolo aspectele institu┼úionale, c─âci ele aveau ca rost dep─â┼čirea institu┼úionalului.  

Grupul de la P─âltini┼č reg─âsea, firesc, aceea┼či atmosfer─â. Pe fondul plumburiu al regimului totalitar, el ap─ârea ca un contrast chiar mai puternic, un ÔÇ×afar─âÔÇť mai uimitor dec├«t cel din lumea veche. Vibra┼úia pe care Jurnalul a st├«rnit-o ├«n publicul rom├ónesc se datoreaz─â ├«n mare parte acestui contrast abrupt. La P─âltini┼č, unde studiul ├«n comun avea c─âldura vie┼úii, o exigen┼ú─â intelectual─â foarte ascu┼úit─â se ├«mbina cu o disciplin─â nesilit─â, fermec─âtoare, tot at├«t de formativ─â pe c├«t informal─â. Ce putea fi mai diferit fa┼ú─â de institu┼úiile opresive ┼či mincinoase ale comunismului? Fa┼ú─â de institu┼úia ├«ncarcer─ârii ideologice?

Poate c─â tocmai independen┼úa fa┼ú─â de regia institu┼úional─â a lumii i-a enervat, la apari┼úia Jurnalului, ca ┼či dup─â 1989, pe denigratorii P─âltini┼čului. Cum ├«┼či permiteau Noica ┼či apropia┼úii lui s─â nu se lase integral ocupa┼úi de referin┼úa la institu┼úia politicului, a istoriei, a corectitudinii politice, a egalitarismului a┼ča-zis democratic, a specialit─â┼úii m├«ndre de suficien┼úa ei? Pentru ce nu aveau smerenia conformismului? Cum ├«┼či permiteau s─â se ocupe de lucruri care str─âbat c─âtre universal? Cum de ├«┼či ├«ng─âduiau ÔÇ×vremuri f─âr─â maluriÔÇť?

E tocmai ceea ce a f─âcut atunci ┼či face ast─âzi valoarea ne├«mpu┼úinat─â a Jurnalului. 

(Extras din volumul ├«n preg─âtire Cercuri de studiu ┼či prietenie spiritual─â) 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.