Ceasul invizibil

Publicat în Dilema Veche nr. 373 din 7 - 13 aprilie 2011
Marketing pentru minte, creier și captivitate jpeg

Printre primele amintiri din Ploieşti e Gara de Vest unde făceam trainspotting de la vîrsta de trei ani. Acolo am învăţat să număr şi să fac diferenţa: vagoanele de petrol, mult petrol, apoi cele de grîu, treceau uneori tancuri şi TAB-uri, tunuri, vagoane de dero, vagoane de călători (albastre) şi locomotive de toate tipurile. Trenurile de marfă erau cele mai interesante: cu două locomotive în cap şi două în coadă, iar între ele cel puţin 50 de vagoane. Apoi tramvaiele care cutreierau oraşul de la nord la sud şi de la vest la est. Mergeam des cu tramvaiul (ale cărui linii se montaseră pe vremea cînd mă dădeam cu tricicleta) şi îmi doream să fiu acolo, în faţă. Am ajuns în faţă, eram în clasa a IX-a, şi un şofer de pe linia 35 (de autobuz) ne-a invitat pe mine şi pe un coleg în cabină (nu, nu ne-a molestat) crezînd că sîntem copiii unor cunoştinţe. Pentru că nu eram, la capătul traseului (adică la noi în cartier) ne-a pus să plătim. Destul de ofticaţi, i-am dat 3000 de lei şi i-am urat o viaţă lungă, plină de gropi. Aveam abonament (se pare că mult după ce m-am mutat din oraş a venit la adresa părinţilor mei o amendă de la RATP, regia de transport care împarte acelaşi acronim cu cea din Paris).  

Să trăieşti în Ploieşti e o glumă continuă. Încă de la începutul anilor ’90, cîţiva naţionalişti controlează Consiliile Judeţean şi Local şi fac jocurile. Apropierea de Bucureşti are preţul ei: cineva trebuie să construiască o identitate locală diferită de a Bucureştiului. Iar Ploieştiul are cîteva meme care se pot transmite uşor din generaţie în generaţie. Cea simpatică e Ion Luca Caragiale: nu se poate folosi în manipularea politică. Caragiale le scapă printre degete politrucilor, e prea acid & prea critic şi la 100 de ani de la moarte. Există undeva un vag muzeu Caragiale; e ascuns în spatele cinematografului Patria din centru. Ajunge cine poate. A doua e Nichita Stănescu. În fiecare an se face festival, s-a ridicat şi o statuie, se recită, se ţin discursuri. Desigur, Nichita e metafizicianul-şef al oraşului, nimeni nu-şi aminteşte de argoticele sale şi de imaginile industriale. A treia memă e Mihai Viteazu – aici naţionaliştii au un teren bogat de fantezii şi prostii. Cred că eram încă în şcoala generală cînd s-a construit o statuie cu Mihai pe cal (calul are testicule, n-are penis) îndreptată spre Ardeal, cu barda la vedere. 

Adolescenţa în Ploieşti nu pune probleme. Bucureştiul e foarte aproape, 40 de minute cu trenul; Ploieşti seamănă cu un cartier din nord al marelui oraş. În plus, anii ’90 au fost permisivi: existau chiar în centru nişte tarabişti care îţi făceau rost de orice carte şi orice integrală cu mp3-uri, existau zone întregi industriale în care explorarea nu se oprea niciodată, zone de case interbelice sau parcuri ascunse. Tot ce e de făcut pentru a te simţi bine e să te mişti. Am mai prins şi cinematografe de cartier şi baruri în care totul era accesibil, ţigările se vindeau la bucată în chioşcuri mici. Cartiere întregi care sînt construite din aceleaşi betoane nu seamănă între ele. Fabricile şi rafinăriile au un farmec greu de uitat, chiar şi acum cînd respectă normele europene de mediu. Doar braseria Patria (de deasupra cinematografului), unde se bea bere ieftină cu chelneri din comunism, s-a transformat în club patronat de un mare pugilist. În rest, oraşul rezistă chirurgiei urban-estetice. Burghezia se extinde, dar nu va acoperi niciodată zonele pe care le-am descoperit atunci, pentru că sînt o mie de ceasuri în oraş şi toate bat ora exactă împotriva ei.

Constantin Vică este doctorand în Etica noilor tehnologii, la Universitatea Bucureşti. A terminat un master de Etică şi filozofie politică la Université Paris-Est Créteil.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

colaj jpg
Gărgărițele au invadat plajele din Mamaia, spre disperarea turiștilor. Ce spun biologii
Este invazie de buburuze în Stațiunea Mamaia, acolo unde insectele au pus stăpânire pe plaje, spre disperarea turiștilor.
wizz air avion jpg
Wizz Air crește frecvența de zbor către 14 destinații europene pentru vară, cu prețuri de la 79 de lei
Wizz Air anunță creșterea frecvențelor de zbor de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București către 14 destinații europene populare pentru vară, cu prețuri ce pornesc de la 79 de lei, a informat marți compani
CFR Cluj (Sportpictures) jpg
CFR Cluj, planuri mari pentru viitorul sezon. Așteptările lui Dan Petrescu
Ardelenii se pregătesc pentru primul trofeu din viitorul sezon.
bloc panou smuls ploiesti
Cadavrul unei femei, înfășurat într-un sac de dormit, a fost găsit într-un imobil din Ploiești
Trupul neînsufleţit al unei femei a fost găsit, marţi după amiază, 24 iunie, într-un imobil din apropiere de centrul Ploieştiului.
Momentul în care Israelul a atacat faimoasa închisoare Evin din Teheran, unde sunt ținuți prizonierii politici
Iranul susţine că a „transferat” deţinuţi din închisoarea Evin. Morţi şi răniţi după atacul israelian
Puterea judiciară iraniană a anunţat marţi că a „transferat” deţinuţi din Evin spre alte penitenciare din provincia Teheran, la o zi după un atac israelian asupra acestei închisori din capitala iraniană, atac soldat cu victime.
diana buzoianu 8034740 Mediafax Foto Andreea Alexandru jpg
Ministrul care anunță restructurări chiar din prima zi în funcție. Cine sunt românii care ar putea rămâne fără locuri de muncă
Diana Buzoianu, noul ministru al Mediului, nu a pierdut timp după preluarea mandatului de la Mircea Fechet.
8064 jpg
Mi-a fost frică de dentist 12 ani. Ce am pățit după și cât m-a costat evitarea
Mi-a fost frică de dentist timp de 12 ani. Nu e o exagerare, nici o scuză. Îmi era groază de durere, de mirosul acela din cabinet, de freza care mi-a rămas în minte dintr-o experiență nefericită din copilărie.
Summit NATO Haga FOTO EPA EFE jpg
La ce se poate aștepta Ucraina de la summit-ul NATO de la Haga
Diplomații europeni se așteaptă ca summit-ul NATO, care are loc în aceste zile la Haga, să nu fie prea fructuos pentru Ucraina în privința unor noi angajamente de ajutor militar. Pe de altă parte, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a dat asigurări că Ucraina va beneficia de atenția cuvenită.
Întâlnire între Ion Antonescu și Adolf Hitler la Munchen, 1941 FOTO Profimedia jpg
Cine a fost autorul ordinului „Ostaşi, vă ordon: Treceţi Prutul!”. În urma lui, România a pierdut Basarabia și Bucovina
Fraza „Ostași, vă ordon: Treceți Prutul!” este una dintre cele mai cunoscute expresii din istoria militară a României și a fost rostită pe 22 iunie 1941 de către Ion Antonescu, conducătorul statului român în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.