Ce este culoarea?

Publicat în Dilema Veche nr. 393 din 25-31 august 2011
Ce este culoarea? jpeg

Nici nu ne mai d─âm seama ├«n ce lume colorat─â tr─âim ast─âzi, prin compara┼úie cu universul cenu┼čiu al epocii comuniste. ├Ämi amintesc c─â am v─âzut un interviu cu un condamnat ├«nchis ├«nainte de 1989 ┼či eliberat la sf├«r┼čitul anilor ÔÇÖ90, care, la ie┼čire, era uluit ┼či exclama: ÔÇ×C├«t de colorat este totul!ÔÇť  Spectrul cromatic a intrigat dintotdeauna, dar nu avem ├«nc─â o teorie general─â a culorii. ÔÇ×Colour is not an easy matter!ÔÇť avertiza ┼či Umberto Eco ├«n studiul ÔÇ×How culture conditions the colours we seeÔÇť. Care om de ┼čtiin┼ú─â nu este interesat de culoare? Pentru fizicieni este o lungime de und─â particular─â, chimi┼čtii studiaz─â pigmen┼úii, naturali┼čtii se intereseaz─â de prezen┼úa culorii ├«n lumea vie, ├«n timp ce mineralogii se ocup─â de varietatea nuan┼úelor ├«n lumea anorganic─â. Filozofii, de la Aristotel ├«ncoace, n-au ├«ncetat s─â se mire ├«n fa┼úa spectacolului culorilor. La r├«ndul lor, medicii ┼či psihologii au ├«ncercat, prin cercet─âri experimentale, s─â elucideze mecanismele r─âspunsului perceptiv la efectul cromatic. Apoi, lingvi┼čtii, antropologii ┼či ÔÇô ultimii veni┼úi ÔÇô istoricii s-au al─âturat efortului de a r─âspunde la ├«ntrebarea: ÔÇ×Ce este culoarea?ÔÇť. 

├Än ┼čtiin┼úele socioumane, culoarea este un c├«mp de b─ât─âlie, un loc de confruntare ┼či de dezbateri aprige ├«ntre diverse orient─âri. Culoarea delimiteaz─â zonele de discontinuitate din lumea ├«nconjur─âtoare, astfel ├«nc├«t diferen┼úele cromatice furnizeaz─â un important instrument de clasificare ┼či de ordonare. De aici importan┼úa vocabularului culorilor, prezent ├«n toate limbile p─âm├«ntului. S-a pus ├«ntrebarea: ce rol joac─â natura ┼či ce rol are cultura ├«n aceast─â categorizare ┼či numire a culorilor? ├Än func┼úie de r─âspuns, psihologii, lingvi┼čtii, antropologii formeaz─â dou─â mari tabere: una evolu┼úionist-universalist─â ┼či alta culturalist-evolu┼úionist─â.  

Exist─â adev─âruri universale ale culorii? 

Conform opiniilor evolu┼úioniste, denumirile de culori ┼či chiar percep┼úia culorilor ar fi evoluat ├«n cursul istoriei umanit─â┼úii. Cu alte cuvinte, limbajul culorilor ┼či percep┼úia culorilor s├«nt acela┼či lucru, iar diferen┼úele de limbaj reflect─â diferen┼úele de percep┼úie. Aceste teorii au plecat de la constat─ârile clasicistului englez W. Gladstone (1858) referitoare la s─âr─âcia ┼či imprecizia lexicului culorilor ├«n scrierile lui Homer, unde, de exemplu, termenul glaukos desemneaz─â deopotriv─â gri, verde, albastru, galben ┼či maro. Astfel s-a n─âscut ipoteza c─â grecii nu ar fi f─âcut diferen┼úa ├«ntre aceste culori. S-a spus c─â indivizii apar┼úin├«nd unor societ─â┼úi antice sau primitive, premoderne, ├«nc─â n-ar fi fost ├«nzestra┼úi cu anumite capacit─â┼úi cognitive, ba mai mult, ar fi avut o altfel de alc─âtuire a aparatului ocular ┼či, ├«n consecin┼ú─â, nu puteau distinge culorile cu fine┼úea oamenilor ÔÇ×evolua┼úiÔÇť, ÔÇ×civiliza┼úiÔÇť de ast─âzi. ├Än anul 1969, doi cercet─âtori americani ÔÇô lingvistul P. Kay ┼či antropologul B. Berlin ÔÇô relanseaz─â discu┼úia asupra universalit─â┼úii ┼či evolu┼úiei modalit─â┼úilor de numire a culorilor. Cartea lor, Basic Color Terms: Their Universality and Evolution, se baza pe date lexicografice culese de la vorbitorii a 20 de limbi, precum ┼či pe date despre alte 78 men┼úionate ├«n literatura de specialitate. Ei sus┼úin c─â terminologia culorilor evolueaz─â de la un set simplu, bazat doar pe dou─â categorii: luminos ┼či ├«ntunecat (precum ├«n limba Dani din Noua Guinee), apoi ad─âug├«ndu-se noi cuvinte, ├«ntr-o ordine fix─â, p├«n─â la setul complex, alc─âtuit din 11 culori de baz─â: negru, alb, ro┼ču, verde, galben, albastru, maro, portocaliu, roz, violet ┼či gri. De exemplu, ├«n limbile ├«n care exist─â trei termeni, l├«ng─â alb ┼či negru, al treilea este ├«n mod obligatoriu cel care desemneaz─â culoarea ro┼ču, apoi ├«n limbile care au un vocabular al culorilor mai l─ârgit se ad─âug─â progresiv ceilal┼úi termeni, cumulativ, ├«ntotdeauna ├«n aceea┼či ordine. A┼čadar, toate limbile ar asculta de aceast─â lege universal─â ┼či, pe m─âsur─â ce evolueaz─â, ele achizi┼úioneaz─â noi termeni. Procesul este dublat de un evolu┼úionism tehnologic: cu c├«t s├«nt mai ÔÇ×avansa┼úiÔÇť, vorbitorii unei limbi au o mai mare nevoie de a distinge culorile ┼či, ├«n consecin┼ú─â, apar mai multe cuvinte pentru a le desemna. ├Äns─â exist─â mereu o constr├«ngere biologic─â universal─â ├«n procesul trecerii de la un stadiu la altul.  

Culoarea ÔÇô fenomen cultural? 

├Änc─â de pe la 1900, punctul de vedere universalist a fost criticat de reprezentan┼úii culturalismului, teorie ap─ârut─â ├«n antropologia cultural─â american─â. Potrivit celebrei ipoteze Sapir-Whorf, percep┼úia culorilor ar fi orientat─â de limbaj. Vocabularul culorilor influen┼úeaz─â percep┼úia culorilor. Adic─â identific─âm doar culorile pentru care dispunem de cuvinte. De exemplu, am vedea doar alb, negru ┼či ro┼ču nu pentru c─â ├«n realitate ar exista doar aceste culori,  ci pentru c─â ├«n cultura respectiv─â nu exist─â dec├«t aceste cuvinte ├«n lexicul culorilor. Culturali┼čtii insist─â asupra faptului c─â nu exist─â diviziuni ÔÇ×naturaleÔÇť ale spectrului culorilor ┼či c─â decupajul ├«n continuum-ul experien┼úei cromatice este f─âcut de fiecare cultur─â ├«n parte. A┼čadar, frontierele ├«ntre culori ┼či nuan┼úe, clasificarea acestora depind de cultura celor care le privesc! Apoi, peste tot, culorile, dincolo de propriet─â┼úile lor concrete, s├«nt implicate ├«ntr-o vast─â re┼úea de semnifica┼úii simbolice, sociale, religioase etc., foarte diferite de la o cultur─â la alta ┼či, ├«n consecin┼ú─â, departe de a fi universale. 

Cercet─ârile de antropologie lingvistic─â au insistat pe faptul c─â terminologia cromatic─â este luxuriant─â ├«n unele limbi, ├«n timp ce ├«n altele este minimal─â. ├Än Africa, Oceania, Asia, decupajul cromatic are trei mari unit─â┼úi: alb, negru ┼či ro┼ču. Unele limbi multiplic─â nuan┼úele care pot fi deosebite, altele le restr├«ng. Popula┼úia Ndembu din Zambia denume┼čte cu acela┼či cuv├«nt culorile albastru ┼či negru, precum ┼či galben-portocaliu-ro┼ču, dar aceasta nu ├«nseamn─â s─âr─âcie a vocabularului culorilor, pentru c─â, de multe ori, stimulul cromatic este desemnat ├«n mod diferit, printr-o emo┼úie sau prin obiectul ori fiin┼úa care are aceast─â proprietate. A┼čadar, ├«n evaluarea vocabularului culorilor, num─ârul cuvintelor care denumesc explicit culori este un criteriu  ├«n┼čel─âtor. Trebuie ┼úinut cont ┼či de expresiva palet─â prin care s├«nt precizate nuan┼úele. 

Astfel, ├«n limba maorilor din Noua Zeeland─â exist─â ├«n jur de 300 de termeni care desemneaz─â nuan┼úe; s├«nt introdu┼či ┼či al┼úi parametri ai culorii, cum ar fi satura┼úia, tenta, luminozitatea, contrastul, textura. Vocabularul ┼či percep┼úia culorii ro┼ču ┼úine seama de contextul precis de manifestare: opozi┼úii cald-rece, uscat-umed, moale-tare. Pentru noi, europenii, primeaz─â culoarea, nu natura sau textura obiectului. O camer─â poate fi asortat─â ├«n ro┼ču: perete, covor, cuvertur─â ÔÇô toate vor fi asimilate categoriei de ÔÇ×ro┼čuÔÇť indiferent de natura materialului din care s├«nt f─âcute obiectele. Mai mult, ├«n unele culturi africane, vocabularul cromatic este exprimat diferit, ├«n func┼úie de sex ┼či de v├«rst─â. Pentru japonezi, ceea ce conteaz─â este luminozitatea: ei deosebesc lexical mai multe tonuri de alb, de la mat p├«n─â la str─âlucitor, uneori insesizabile pentru ochiul unui european. Este cunoscut─â bog─â┼úia vocabularului eschimo┼čilor referitor la nuan┼úele z─âpezii. Sensibilitatea cromatic─â difer─â de la o cultur─â la alta ÔÇô culorile nu s├«nt niciodat─â neutre, ele au o ├«nc─ârc─âtur─â simbolic─â, vehiculeaz─â coduri sociale ┼či valori ideologice. Ar fi loc pentru o ├«ntreag─â discu┼úie referitoare la culorile din drapelele na┼úionale.  

Fascinanta istorie a culorilor 

Istoria culorilor s-a dovedit plin─â de surprize ├«n viziunea istoricului Michel Pastoureau. (La noi au fost traduse c─âr┼úile Albastru. Istoria unei culori ┼či O istorie simbolic─â a Evului Mediu Occidental.) Pentru el, ÔÇ×a vedeaÔÇť o culoare nu este doar un dat biologic ┼či fiziologic, ci un fenomen mult mai complex, cu multiple condi┼úion─âri cultural-istorice. Noi ast─âzi tr─âim ├«n alt univers senzorial, iar percep┼úiile noastre vizuale ├«nregistreaz─â cu mult mai mul┼úi stimuli cromatici, ├«n compara┼úie cu oamenii din societ─â┼úile premoderne. Modurile noastre de a clasifica ┼či de a defini culorile nu mai coincid cu cele din trecutul mai mult sau mai pu┼úin ├«ndep─ârtat. 

Raportarea oamenilor la culoare se afl─â ├«n continu─â mi┼čcare ┼či reorganizare. Semnifica┼úia bulinelor albastre ┼či ro┼čii de la robinetele noastre din baie ar sc─âpa oamenilor de odinioar─â. Apoi, ei nu ar asocia verdele cu ideea de natur─â. P├«n─â ├«n secolul al XVIII-lea, natura era definit─â prin cele patru elemente (ap─â, aer, foc, p─âm├«nt) ┼či nicidecum prin culoarea verde de azi, simbolul clorofilei ┼či al ecologismului. Asocierea verde-natur─â dateaz─â abia din epoca romantic─â. Mult─â vreme, p├«n─â la inventarea coloran┼úilor sintetici, pigmen┼úii naturali de culoare verde erau volatili ├«n ┼úes─âturile vopsite, iar cei anorganici (oxidul de cupru) erau otr─âvitori (ÔÇ×verdele de ParisÔÇť). Iat─â de ce ├«ntregul simbolism al verdelui era cantonat ├«n jurul acestui caracter instabil. Verdele era asociat cu jocul, cu banii ┼či hazardul, era culoarea bufonilor ┼či a v├«n─âtorilor. ├Äncep├«nd cu cazinourile din Vene┼úia secolului al XVI-lea, masa pentru jocul de c─âr┼úi este ├«ntotdeauna verde. Nu ├«nt├«mpl─âtor, verdele a fost ales ┼či ├«n tip─ârirea primelor bancnote ale dolarului (1792).  

P├«n─â pe la ├«nceputul secolului al XIX-lea ÔÇô surpriz─â! ÔÇô rochia de mireas─â avea culoarea ro┼ču, lucru care ar ┼čoca sensibilit─â┼úile cromatice din zilele noastre! Era un mod de a simboliza feminitatea, dar ┼či de a sublinia caracterul excep┼úional al momentului, pentru c─â, ├«n mod obi┼čnuit, pigmentul ro┼ču intens era scump ┼či, ├«n consecin┼ú─â, rezervat doar celor boga┼úi. Negrul, de asemenea, era o culoare greu de ob┼úinut din punct de vedere chimic, de aceea era privilegiul elegan┼úei princiare ┼či al autorit─â┼úii (magistra┼úii, preo┼úii). Explozia coloran┼úilor industriali pe la 1850 a dus la democratizarea culorilor, la diversificarea extraordinar─â a gamei cromatice, la apari┼úia unor nuan┼úe alt─âdat─â imposibil de reprodus sau de imaginat.  

Albul ┼či negrul n-au fost ├«ntodeauna asociate cu aceea┼či insisten┼ú─â ca ├«n zilele noastre. De exemplu, p├«n─â ├«n secolul al XVI-lea jocul de ┼čah avea piese albe ┼či ro┼čii, ca ├«n India, de unde ┼či provenea. Identitatea binomului alb-negru a fost accentuat─â de bicromia paginii tip─ârite (negru pe alb), a gravurii ┼či, mai apoi, de apari┼úia fotografiei. Dac─â azi, din ra┼úiuni ┼čtiin┼úifice, albul ┼či negru s├«nt considerate non-culori sau culori ÔÇ×acromaticeÔÇť, ├«n trecutul european, ca ┼či ├«n multe alte spa┼úii culturale, ele s├«nt culori de baz─â. C├«nd Japonia a adoptat televiziunea ├«n culori, expresia nu a fost tradus─â literal, ci ÔÇ×televiziune natural─âÔÇť. Iat─â c─â ├«ns─â┼či no┼úiunea de ÔÇ×culoareÔÇť poate avea ├«n┼úelesuri diferite. Vedem bine c─â atunci c├«nd vorbim despre culori, ca despre orice altceva de altfel, trebuie s─â fim foarte aten┼úi la... nuan┼úe.  

Nu spunea spunea oare ┼či Verlaine: ÔÇ×Nuan┼úa eu r├«vnesc s-o caut, / Nuan┼ú─â, nicidecum CuloareÔÇť?  

Alexandru Ofrim este conf. univ. dr., pred─â cursuri de istorie cultural─â la Facultatea de Litere, Universitatea Bucure┼čti. Cea mai recent─â carte publicat─â: Str─âzi vechi din Bucure┼čtiul de azi, Editura Humanitas, 2011.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?