Bucureştiul de altădată

Publicat în Dilema Veche nr. 468 din 31 ianuarie - 6 februarie 2013
Bucureştiul de altădată jpeg

Am ajuns, prima oară, în Bucureşti pe la vîrsta de 16 ani, venind din Botoşanii mei liceali. Era toamnă tîrziu şi totul m-a fascinat. Mi se părea o minunăţie, ieşită parcă din cărţile pe care le tot citeam. Şi la toate au pus capac afişele care anunţau un spectacol de operetă cîntat de nimeni altul decît de Ion Dacian. Visul de a asista la un astfel de spectacol nu era, pentru mine, realizabil. Venisem cu treburi, însoţit şi cu banii număraţi. Dar spectacolul străzii, cu tramvaie, automobile, cu vitrinele strălucitoare şi pline de mărfuri atrăgătoare, tot acel vuiet, totul mă uluia şi priveam năuc în toate părţile, neputîndu-mi reveni. De la Gara de Nord, spre zece dimineaţa, nimerisem în acest furnicar care mă uluia efectiv. Persoana care mă însoţise mă privea uimită, şi mie aproape că-mi pierise graiul. Am realizat, instantaneu, că micul Paris e o realitate de netăgăduit şi că mie mi-a fost hărăzit să-l contemplu aievea. Depăşise tot ceea ce credeam despre un mare oraş, o mare capitală şi, de aceea, nu-mi mai reveneam din uimire. Amintirea aceea de atunci, a primului contact cu Bucureştiul tentacular, dădea la o parte tot ce citisem (ah, povestioarele sămănătoriste şi, mai ales, romanul lui Cezar Petrescu Bucureşti, oraşul prăbuşirilor!), în locul imaginilor de nenorociri inventate scriptic rămînea realitatea unui oraş fascinant. Am mai fost de cîteva ori în Bucureşti. Dar acea primă impresie, aproape halucinantă, n-am retrăit-o niciodată. Apoi, în 1951, mi-a fost dat să ajung student la Bucureşti. Eu, prudent (îmi rămăsese ceva în cuget din lecturile din Cezar Petrescu şi alţii asemenea), alesesem Clujul. Dar cînd, după examenul de admitere, am venit la facultate, am aflat cu stupoare că, de fapt, Facultatea de Filozofie din Cluj se desfiinţase şi că studenţii se mutau la Bucureşti. Vestea m-a uimit. După verificări de dosar, am izbutit să trec, atunci, de această strungă periculoasă: după ce, o lună de zile cît au durat verificările, am tot citit la Biblioteca Universitară, într-o zi au fost afişate listele cu cei apţi să meargă în Capitală.

Şi într-o seară, bucuros că trăsesem clapa celor din Comisie (mi s-a mai întîmplat asta, apoi, de cîteva ori), am plecat spre Bucureşti. Căminul nostru studenţesc era undeva pe cheiul Dîmboviţei, pe strada Brutus, instalat într-un fost hotel deocheat de la care rămăsese pe post portarul care, cînd ceream cheia camerei, îmi descria cu delicii fosta „chiriaşă“. Cantina era relativ aproape şi, mai ales, victorie!, în imediata apropiere, perete în perete cu cantina era Opera de Stat. Serile, aproape toate, mi le petreceam acolo şi devenisem un efectiv maestru în a intra pe ascuns la spectacole. Dimineaţa, după ce luam masa la cantină, o luam, încet, pe cheiul Dîmboviţei, spre facultatea care era, ca şi astăzi, în clădirea Facultăţii de Drept. Ieşeam pe bulevard prin stradela în care funcţionează Teatrul Bulandra (atunci îi spunea Municipal) şi, lipa-lipa, ajungeam la facultate, nu înainte de a lăsa, pe stînga, vestita cofetărie Teichman, pe care, fireşte, n-aveam bani s-o vizitez nici la dus, nici la întors. Dar venind la mai vechea amintire despre fascinantul Bucureşti, totul se tasase bine şi, acum, mă plimbam pe străzi (pe unele le învăţasem bine) ca un privitor oarecare, cuminte şi plictisit al Bucureştiului în care trăiam (vorba vine: mai mult stăteam prin biblioteci). Regretam, adesea, că nu puteam retrăi fascinanta impresie a imaginii Bucureştiului de la prima vizită de pe la 16 ani. Dar aşa trec toate!

(Dilema, nr. 455, 16 noiembrie 2001)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

NICUSOR DAN CONFERINTA 002 POOL INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Reforma în educație promisă de Nicușor Dan, sub lupă: ce lipsește din viziunea noului președinte
La o primă vedere, programul electoral al lui Nicușor Dan dedicat educației pare să răspundă așteptărilor generale prin identificarea problemelor-cheie și angajamente pentru dialog. Cu toate acestea, din perspectiva specialiștilor, textul este ezitant acolo unde ar fi fost nevoie de claritate.
par alb istock jpg
Cojile unei legume banale te scapă de părul alb. Trucul ce te va ajuta să rărești vizitele la salon
Indiferent de cât de mult sport facem și cât de sănătos mâncăm, în cele din urmă tot ne vom confrunta cu apariția părului alb. Iar odată ce acesta și-a făcut apariția, mulți dintre noi vom fi în căutarea unor metode simple și rapide de a scăpa de el!
acord ue uk jpg
Downing Street: Acordul cu UE înseamnă alimente mai ieftine şi o infuzie de 9 miliarde lire în economia britanică
Într-o mişcare cu rezonanţă simbolică şi economică majoră, guvernul britanic a anunţat luni dimineaţă parafarea unui acord complex cu Uniunea Europeană, menit să reducă birocraţia în comerţul agroalimentar şi să revigoreze relaţiile bilaterale îngheţate de ani de zile după Brexit.
razboi ucraina foto reuters jpg
ISW: Kremlinul nu pregătește societatea rusă pentru pace. Moscova mizează pe un război lung
Potrivit unei analize recente publicate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Kremlinul nu dă niciun semn că ar fi dispus să încheie un acord de pace sau să oprească ostilitățile din Ucraina.
Radar Ground Master 200 FOTO Thalesgroup com jpeg
Poate deveni apărarea motorul noii economii europene? O miză între securitate și productivitate
Europa se pregătește să pompeze sume fără precedent în apărare – o decizie strategică, dar și un pariu economic.
image png
Care trebuie să fie presiunea anvelopelor în timpul verii. Aveți grijă să nu fie niciodată mai mică
Când temperaturile cresc, crește și riscul de accidente dacă anvelopele nu sunt umflate corect.
Joe Biden s a retras   Casa Albă  (1) jpg
Joe Biden și lecția unui diagnostic dur: Ce trebuie să știe orice bărbat despre cancerul de prostată
Joe Biden și cancerul de prostată: ce trebuie să știe orice bărbat despre simptome, diagnostic și tratamente pentru cea mai frecventă formă de cancer masculin.
banner sofia vicoveanca png
10 lei și o lecție de viață. Gestul unui om simplu ce a impresionat-o pe Sofia Vicoveanca. Totul s-a întâmplat la un spectacol: „Sunt lucruri la care țin foarte mult”
Într-o lume în care gesturile mici par tot mai rare, Sofia Vicoveanca, una dintre cele mai iubite și respectate artiste din România, a oferit publicului o lecție de modestie, recunoștință și umanitate. Într-un moment sincer și profund, artista a povestit o întâmplare care i-a rămas adânc întipărită
zurich elvetia shutterstock
Unde se simt cel mai bine românii plecați în străinătate: „Cochetez cu ideea asta de mai bine de 10 ani”
România este țara din care au plecat cei mai mulți oameni, după Siria, iar exodul pare să continue. Peste 4 milioane de români s-au stabilit în străinătate, iar alții ar vrea să-i urmeze. Printre cei interesați se află și mulți tineri din clasa medie, dar și multe persoane cu venituri reduse.